BusinessMagazin

Blog

  • A trecut ce a fost mai rau pe Bursa?

    In ultimele saptamani, indicii bursieri au dat semnalul intrarii pe un trend ascendent, variatiile zilnice ale principalelor actiuni listate s-au mai redus, iar rapoartele publicate de analistii bancilor straine arata ca actiunile romanesti mai au potential de crestere. Cu alte cuvinte, Bursa intra usor in normalitate, pe masura ce si pietele internationale se consolideaza, iar investitorii nu se mai tem sa-si asume riscurile unor investitii in actiuni. Pentru cei care nu au apucat sa investeasca in ultimele luni, asta nu e neaparat o veste buna, deoarece odata cu reasezarea pietei scade probabilitatea ca investitorii sa mai poata obtine castiguri de 100% sau chiar 200%, cum s-au vazut pe Bursa in ultimele trei luni.

    Pe de alta parte, se reduce si riscul ca, odata intrat in piata, un investitor sa inregistreze pierderi de 50% sau chiar mai mari, precum cele din perioada octombrie 2008 – februarie 2009. In mai, Bursa a inregistrat primele corectii dupa revenirea spectaculoasa din martie si aprilie, odata ce actiunile s-au apropiat de evaluari considerate de analisti “normale” pentru aceasta perioada. Cu toate acestea, revenirea a continuat, inclusiv in primele sedinte din iunie, chiar daca intr-un ritm mai moderat. Indicele BET a inregistrat in primele doua saptamani din luna iunie o crestere de 9%, similara celei din mai, dupa ce urcase cu 25% in martie si cu 29% in aprilie. In urma acestor cresteri sustinute, indicele si-a depasit, pentru prima data in ultimul an si jumatate, media mobila a valorilor din ultimele 200 de zile, dand astfel semnalul unei schimbari a trendului. Majoritatea indicilor de pe marile piete externe sunt intr-o pozitie similara.

    Adrian Lupsan, directorul general adjunct al societatii de brokeraj Intercapital Invest, sustine ca indicatorul mediei mobile la 200 de zile este cel mai important indicator tehnic care poate sa semnaleze sfarsitul perioadei de panica de pe pietele de capital: “Cand indicele intersecteaza media, de obicei jucatorii mari institutionali il vad ca un semnal de cumparare si intrare in piata”. De altfel, investitiile straine si-au facut si ele simtita prezenta in piata, desi fondurile de investitii sunt in continuare discrete. Intrarile nete de capital strain pe pe Bursa de la Bucuresti au atins in luna mai cel mai ridicat nivel din ultimul an, de peste 7 milioane de euro, in conditiile in care investitorii locali, in cea mai mare parte speculatori, au fost mai prudenti si si-au marcat castigurile din lunile precedente.

    Chiar daca la nivelul pietei ponderea tranzactiilor realizate de straini reprezinta mai putin de un sfert din total, intrarile nete din mai arata ca interesul este in crestere. Valoarea achizitiilor investitorilor straini s-a ridicat luna trecuta la 30 de milioane de euro, marcand a treia luna de cresteri consecutive, dupa ce in februarie atinsesera un nivel minim de circa 8 milioane de euro. Faptul ca strainii cumpara acum mai mult, dupa o crestere de peste 80% a Bursei, arata ca perceptia lor incepe sa se schimbe, aceasta tendinta fiind observata de analisti pe majoritatea pietelor emergente.
    Analistii bancii Erste considera intr-un raport ca performantele spectaculoase ale pietelor din regiune si scaderea pretului CDS-urilor pentru tarile din zona arata ca aversiunea exagerata la risc a investitorilor a fost depasita. Indicatorii care masoara increderea investitorilor in economiile din zona au inregistrat de asemenea o revenire. Analistii bancii austriece intaresc aceasta concluzie prin faptul ca in prima parte a acestui an, la nivel mondial, investitorii au retras 78 mld. dolari din fondurile care investesc in instrumente monetare, cautand castiguri mai bune, si au plasat 10 miliarde de dolari in fonduri de actiuni dedicate pietelor emergente, care pierdusera circa 50 de miliarde de dolari anul trecut doar din retrageri.

    Printre pietele preferate de investitori in acest moment se numara China si India, dar si piete din regiune, precum Rusia sau Turcia. Pe de alta parte, analistii atrag atentia ca pierderile determinate de sentimentul negativ fata de pietele emergente din regiune au fost recuperate in mare parte, iar pentru ca revenirea sa continue pe burse, sunt necesare si semne concrete de imbunatatire la nivel macroeconomic. “Inregistram valori de tranzactionare mult prea scazute, chiar si in comparatie cu alte piete din regiune. O crestere a lichiditatii ar putea duce si la o majorare a numarului strainilor din piata, principalul motiv pentru care acestia ar vrea sa intre fiind potentialul considerabil al pietei locale, de majorare a profiturilor”, crede Darius Moldovan, directorul general adjunct al Broker Cluj. Rapoartele de analiza publicate in ultima perioada de analistii bancilor straine care activeaza pe piata locala arata ca principalele actiuni de pe Bursa au in continuare potential. De exemplu, analistii bancii austriece Raiffeisen Centrobank, care tranzactioneaza direct pe BVB, au majorat recent pretul tinta pentru actiunile Petrom de la 0,26 la 0,3 lei (titlurile Petrom au crescut in acest an cu 50%).

    Recomandarile analistilor straini sunt favorabile si pentru actiunile Transgaz Medias si Transelectrica Bucuresti, mai putin expuse la criza, dar si pentru unele companii din sectoare volatile, precum retailerul electro Flamingo International sau dezvoltatorul imobiliar Impact. Principala problema a Bursei de la Bucuresti ramane insa lichiditatea scazuta, care impiedica intrarea in piata a investitorilor institutionali care ar dori sa profite de evaluarile atractive ale companiilor romanesti.

  • Cum au facut altii

    Tarile vestice au apelat la diverse masuri sociale pentru pastrarea locurilor de munca. Cele mai multe guverne considera ca e esential ca oamenii sa nu fie concediati, chiar daca sunt platiti mult mai putin.
     
    • Germania
      Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de
      euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.
    • Franta
      Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.
    • Statele Unite Ale Americii
      Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.

  • Nici Europa n-o duce bine

    • 17,9 mil. someri s-au inregistrat, la sfarsitul lunii decembrie 2008, in cele 27 de state ale Uniunii Europene
    • 1,67 mil. persoane si-au pierdut locul de munca in ultimul an
    • 8% a fost rata somajului, inregistrata la sfarsitul lui 2008, in zona euro
    • 7,2%rata somajului in randul barbatilor, in decembrie 2008
    • 8,5% rata somajului in randul femeilor, in crestere cu 0,4% fata de luna decembrie a anului 2007
    • 18% cea mai ridicata rata a somajului din Europa, inregistrata in Spania. Letonia se situeaza pe locul secund, cu 16,1%
       

  • Cine mai face angajari?

     

    “Pentru noi, numarul mare de someri din economie este o oportunitate, pentru ca avem de unde sa angajam”, spune Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurari AIG Life, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Pentru asiguratori, recrutarea de personal a fost pana nu de mult o problema complicata, din cauza competitiei stranse din sectorul financiar si a putinilor specialisti disponibili. Anul acesta, AIG vrea sa angajeze agenti noi de vanzare si, spre deosebire de alte perioade, Alexandrescu are de unde alege acum, pentru ca sunt destui cei care si-au pierdut sau isi vor pierde locul de munca. Pentru companiile care nu sunt constranse de criza sa-si reduca personalul, numarul mare de someri este o oportunitate, pentru ca gasesc mai usor oamenii potriviti si la costuri mai reduse decat in trecut. Pentru altele, faptul ca au de unde alege e o buna ocazie de a-si reduce bugetele salariale, inlocuind angajatii cu salarii ridicate cu unii mai modesti.
     
    Anul 2009 se prefigureaza a fi insa foarte greu pentru cei ce isi vor pierde locul de munca din cauza ca firmele unde lucreaza sunt nevoite sa reduca din personal, sa se reorganizeze sau pur si simplu sa-si inchida portile. La fel de multi someri pot veni anul acesta din sectorul de stat, acolo unde autoritatile sunt obligate sa dea afara o parte din oameni, din cauza presiunilor de costuri. La mai mult de jumatate de an de cand s-a declansat primul val de disponibilizari, e clar deja ca problema somajului e numai la inceput. Nu la fel de clara e si strategia autoritatilor, ce promiteau sa ofere solutii celor ce isi pierd locul de munca. In teorie, “avem unde sa-i angajam”, sustine Dumitru Cornoiu, secretar de stat in cadrul Ministerului Muncii, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Unde, mai exact? Macar putem estima de cati oameni va fi vorba?
     
    Estimarile referitoare la numarul celor ce isi vor pierde slujbele au variat destul de mult. Daca anul trecut Ministerul Muncii anticipa ca vor fi in jur de 525.000 de someri in 2009, cifra a fost reevaluata in primavara, urcand la aproape 800.000, pentru ca saptamana trecuta, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) sa aprecieze ca pana la sfarsitul anului nu vom avea mai mult de 620.000 de persoane fara loc de munca, judecand dupa tendinta recenta de aplatizare a ratei somajului, care a ajuns la 5,8% in mai, cu numai 0,1% mai mult decat in aprilie si cu 2,1% mai mult decat in aprilie 2008. In total, circa jumatate de milion de oameni nu au un loc de munca, arata evidentele autoritatilor.
     
    Problema somajului se complica insa cu faptul ca, fortati de conditiile economice din tarile unde muncesc, pana la o jumatate de milion de romani din Italia si Spania s-ar putea intoarce anul acesta acasa. Nu in ultimul rand, numarul de candidati pentru putinele locuri de munca disponibile va creste si mai mai mult in lunile urmatoare, cand intra pe piata fortei de munca peste 100.000 de absolventi de facultate.
     
    Deocamdata, semne ca economia se va repune pe picioare in curand nu sunt. Prognozele oficiale nu sunt deloc imbucuratoare, indicand o scadere a economiei in jur de 4%. Investitiile straine directe, care au sustinut in ultimii ani crearea de locuri de munca, se vor injumatati in 2009, la aproximativ 4,5 miliarde de euro, aprecia Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Cel mai probabil, spun specialistii, recesiunea e doar la inceput, iar semne de revenire s-ar putea vedea, intr-un scenariu optimist, doar spre finele anului sau inceputul lui 2010.

    Mult mai realiste par scenariile potrivit carora primele semne de recuperare se vor simti abia la sfarsitul anului viitor. Pe piata fortei de munca, problemele au inceput sa se simta inca de anul trecut, cand companii precum Dacia, Mittal Steel sau Petrom au facut concedieri importante. Cel mai rapid si mai puternic s-au gripat industria constructiilor, sectorul auto si textilele, insa treptat virusul s-a extins si spre zone ce pareau mai stabile, precum comert, industrie si sistemul financiar-bancar.

    Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa: “Asteptam sa vina cam jumatate de milion anul acesta”

    Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life: “Anul acesta vrem sa angajam cateva sute de agenti noi”

    Anca Georgescu, director de resurse umane la Romtelecom: “Pana acum au fost trimisi acasa 2.000 de oameni. Mai sunt 500, dupa care acest proces se va incheia”

     

  • Gaz Sud, inainte si dupa

    Compania infiintata de Viorel Gheorghiu furnizeaza gaze in imprejurimile Capitalei, avand in 2008 active estimate la 35 de mili¬oane de euro si 400 de kilometri de retea.
    IntenTii. Tranzactia prin care fondul de investitii ceh PPF Investments a preluat 100% din actiunile distribuitorului de gaze Gaz Sud ar trebui sa fie continuata si de alte achizitii, scopul cehilor fiind
    de a forma o baza solida pe piata de profil construita in jurul Gaz Sud. In vizorul cehi¬lor ar putea intra companii precum Covi Gaz, Otto Gaz sau Megaconstruct Gaz.

    Zone. Gaz Sud distribuie si comercializeaza gaze in localitatile Snagov, Moara Vlasiei, Ciolpani, Gruiu, Cornetu si Pantelimon. 70% din afacerile companiei vin din consumul clientilor industriali, de la companii precum Loulis sau Tuborg.

    Afaceri. In 2007, Gaz Sud a avut afaceri de 8,7 milioane de euro, in crestere cu 71% fata de anul 2006. Pentru 2008, Gaz Sud estimeaza afaceri de 16 milioane de euro.
    PPF. Fondul de investitii ceh este implicat in domenii precum finante, asigurari, energie si utilitati, infrastructura, piata imobiliara, explorare si activitati miniere. In Romania, PPF Investments este si actionarul majoritar al asiguratorului ARDAF, cu peste 70% din actiuni, al firmei de asigurari Roumanie Assurance International (RAI), dar si actionar mino¬ritar al retelei hoteliere Continental Hotels.
     

  • Cine mai intra in imobiliare

    La mijlocul anului trecut, Viorel Gheorghiu renunta la functia de CEO din cadrul companiei Gaz Sud. Trecusera doar cateva luni de cand vanduse afacerea pe care o infiintase in 2002 (fiind a doua afacere privata in domeniul furnizarii de gaze, dupa Gaz Vest), fondului de investitii ceh PPF, in urma unei tranzactii estimate la 50 de milioane de euro. Printr-o intelegere contractuala, cele doua parti au decis ca Gheorghiu sa continue dezvoltarea furnizorului de gaze naturale din judetul Ilfov, cel putin pana la atingerea planului de afaceri pe care il avea compania pentru viitorul mediu.

    “In negocierea cu fondul de investitii, eu pusesem niste conditii, voiam sa duc reteaua Gaz Sud in tot Ilfovul si voiam sa fac asta repede, deoarece concurenta era deja foarte mare pe piata gazelor, iar eu stabilisem unde sa luam concesiunile si sa inchidem inelul in jurul capitalei”, povesteste Gheorghiu. Omul de afaceri folosea in avantajul lui faptul ca, dupa cum prevede legea gazului, o conducta odata construita nu mai poate fi dublata, asa ca e importanta demararea investitiei inaintea vreunui competitor. Odata cu auditul facut de KPMG si Deloitte la vanzarea companiei, activele Gaz Sud au fost estimate la 35 de milioane de euro, iar Gheorghiu spune ca planul de afaceri prevedea atingerea unor active de 100 de milioane de euro in trei ani.

    Ce nu a luat in calcul Gheorghiu a fost schimbarea modului de dezvoltare a companiei odata cu vanzarea, de la modelul antreprenorial la cel corporatist: “Da, intelegerea era sa raman la conducere, dar in afacerea asta trebuie sa fii foarte flexibil si sa iei deciziile foarte rapid, de aceea o companie ca asta se dezvolta foarte bine antreprenorial. Cum aparea o oportunitate, construiam, daca incepi sa o tratezi corporatist, pierzi”.

    Din vara anului trecut, dupa ce a parasit compania, Viorel Gheorghiu a analizat mai multe variante de investire a banilor incasati (Gaz Sud s-a vandut pentru 50 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu a incasat aproximativ 20 de milioane de euro, conform cu pachetul sau de 42%). “Am decis ca banii mei sa fie doar un avans in fiecare investitie pe care o voi face, pentru a putea sa incep mai multe afaceri in paralel.” Distributia riscului l-a facut pe Gheorghiu sa priveasca spre doua zone de business: productia de energie si imobiliarele.

    Afacerile cu imobiliare au debutat pentru Viorel Gheorghiu cu achizitia de terenuri. De anul trecut si pana acum, omul de afaceri spune ca a cumparat mai multe hectare de teren in Bucuresti, investind aproape jumatate din banii incasati pe Gaz Sud, dar si bani luati de la banci: “Practic, am urmarit oportunitati; terenuri carora nu are cum sa le scada valoarea, dar carora le-a scazut semnificativ pretul pe fondul crizei”.

    Dintre terenurile achizitionate, Viorel Gheorghiu a decis ca momentan sa construiasca pe doua, pentru a profita de preturile scazute de constructie: “Materialele de constructie s-au ieftinit cu 30%, nu mai este criza de manopera, de aceea ar fi si pacat sa nu construiesc acum”. Viorel Gheorghiu spune ca investitiile le face partial din bani proprii, restul de bani necesari venind din imprumuturi, in special de la Commerzbank. “Am reusit sa iau credite si in 2008, si in 2009; cred ca atat timp cat nu ai gresit cu nimic, vei putea lua credite”, crede Gheorghiu, care construieste un hotel si o cladire de birouri. Hotelul (cu 150 de camere, plus spatii comerciale) va fi o investitie de 25 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu spune ca a facut proiectul in asa fel incat sa il poata afilia unui lant international atunci cand va fi gata – in aproximativ sase-opt luni.

    Cladirea de birouri este o investitie de aproximativ zece milioane de euro, pentru care Gheorghiu spune ca a semnat deja si o parte din contractele de inchiriere. S-a decis sa construiasca birouri dupa ce incepuse lucrarile la ceea ce el intentiona sa fie un bloc de locuinte: “Am schimbat proiectul in ultimul moment din cauza scaderii abrupte a pretului locuintelor si mai ales pentru ca sunt convins ca terenurile si birourile nu vor atinge aceeasi scadere”.

  • 60 de ani frigurosi

    Infiintata in 1949, Frigotehnica este astazi cea mai mare companie din industria frigului, cu operatiuni atat in implementarea de instalatii frigorifice industriale si comerciale, cat si in climatizarea locuintelor si a birourilor.

    • MANAGEMENT
      Grupul este condus din 1995 de Nicolae Bara, care a fost si actionar principal pana la sfarsitul anului trecut. Din cei trei fosti actionari majoritari, Nicolae Bara este singurul care a mai ramas actionar, cu 25% din actiuni.
    • PRIVAT
      Fosta companie de stat a fost privatizata in 1995, prin MEBO (preluarea actiunilor de catre salariati).
    • GRUP
      Alaturi de Frigotehnica, din grupul cu acelasi nume fac parte Eco Clima Industrial, Frigosystem, Technoelectric si Frigo Leasing, specializate in executie de instalatii de frig industriale si comerciale, instalatii de aer conditionat, dotare cu mobilier frigorific, instalatii electrice de control si automatizare.
    • CLIENTI
      Printre clientii Frigotehnica se numara Metro, Selgros, Carrefour, Real, Cora, Auchan, Kaufland, Billa, Plus, Prodlacta, Agroalim Distribution, Inbev Romania, Avicod Codlea etc, pe segmentele retail, dar si industrial.
    • ACTIONARI
      Inainte de BAF, peste 70% din actiunile firmei erau concentrate in mana a trei persoane: Nicolae Bara avea 38%, iar restul pana la putin peste 60% din actiuni apartineau directorului economic al firmei. Un al treilea actionar mai detinea aproape 10 procente, iar restul de aproape 30% erau detinute de cei peste 300 de salariati ai companiei.
       

  • Prima condamnare din Romania a unei persoane juridice pentru piraterie software

    Prin utilizarea programelor software fara licenta, societatea comerciala condamnata, care are sediul in Sibiu a produs un prejudiciu 5689 de euro. De asemenea, societatea trebuie sa plateasca si o amenda penala de 20.000 de lei, iar administratorul o amenda de 3.000 de lei.

    In perioada 2008-2009, au fost fost pronuntate peste 50 de condamnari pentru incalcarea drepturilor de autor asupra programelor software, in unele cazuri pedepsele fiind, de asemenea, de inchisoare cu executare, potrivit BSA. In ce priveste persoanele fizice, cea mai mare pedeapsa a fost in Bucuresti, in cazul unui distribuitor de software pirat, care a primit 6 ani si 7 luni de inchisoare.

    Printre membrii BSA la nivel mondial se numara Adobe, Altium, Apple, Autodesk, Bentley Systems, CNC, Corel, CyberLink, Dassault Systèmes SolidWorks Corporation, Embarcadero, Famatech, Microsoft, Mindjet, Quark, Siemens, Symantec, Tekla, Tele Atlas si The MathWorks. Urmatoarele companii sunt partenere BSA in promovarea software-ului legal in Romania: Bitdefender, GeCAD, Graphisoft, Kepler-Rominfo, Romsym Data, Softwin.
     

  • Top BM: Cele mai scumpe laptopuri din Romania – GALERIE FOTO

    Pentru consumatorii din Romania, un laptop scump inseamna un echipament cu procesor rapid, memorie RAM mare, o placa de baza cu racire puternica si silentioasa si o capacitate sporita a hard disk-ului, la care sa se adauge un ecran cu diagonala mare, conectivitate wireless si diverse alte tehnologii de ultima ora. Nici nu se pot aduce in discutie laptopurile de genul Diamond Tulip E-Go sau Luvaglio, fabricate din materiale precum piele sau lemn de esenta rara si batute cu pietre pretioase, care au preturi de ordinul sutelor de mii de euro. Singurele modele scumpe din Romania care ar putea fi intr-o oarecare masura incadrate in segmentul de lux sunt Asus Lamborghini si Acer Ferrari, produse in parteneriat cu renumiti producatori de automobile de lux, insa al caror pret de vanzare nu depaseste 3.000 de euro.

    In Romania, accentul este pus asadar pe performante, designul fiind un aspect secundar in decizia de cumparare a clientilor dispusi sa scoata din buzunar cateva mii de euro pentru un computer portabil – in general oameni de afaceri, specialisti in grafica, pasionati de jocuri sau aventurieri interesati sa aiba acces la un computer chiar si in conditii extreme. Categoriei din urma ii este de fapt adresat cel mai scump laptop disponibil in magazinele din Romania, un Panasonic Toughbook care poate functiona chiar daca temperaturile sunt fie extrem de scazute fie ridicate sau daca mediul de lucru nu este tocmai potrivit pentru un computer, laptopul fiind rezistent la apa sau la loviturile puternice.

    “Gama Toughbook este potrivita consumatorilor cu pasiuni extreme sau angajatilor din domenii precum armata, politia, companiile de utilitati si in general firme care desfasoara o mare parte din activitate pe teren”, explica Octavian Popian, business development manager in cadrul Panasonic Romania. Compania care a lansat recent si un laptop destinat sistemului medical vinde computere portabile cu preturi care variaza intre 2.000 si 5.000 de euro, proportia celor care costa mai mult de 2.500 de euro reprezentand jumatate din gama disponibila de portabile. Pretul este insa o notiune discutabila cand vine vorba despre laptopuri, intrucat, dincolo de preturile de lista practicate de comercianti pentru modelele cu configuratie standard, valoarea unui laptop poate ajunge sa fie chiar si de trei ori mai mare, daca este personalizat din punct de vedere tehnic de clienti, in functie de necesitati. Cu toate acestea, putini consumatori romani sunt dispusi sa investeasca sume atat de mari intr-un computer care dupa cativa ani se uzeaza moral. Iar in conditiile in care vanzarile generale de computere portabile sunt in scadere considerabila fata de anul trecut, criza se face simtita cu atat mai mult in ce priveste laptopurile din gama superioara de pret.

    “Cei care se gandesc la inlocuirea computerului portabil considera ca mai pot astepta o perioada, avand in vedere investitia foarte mare, iar cei pentru care schimbarea este absolut necesara iau in calcul modele mai ieftine”, apreciaza Paul Militaru, director de dezvoltare in cadrul IT&S, compania care importa si distribuie computerele Dell pe piata romaneasca. Produsele high-end se adreseaza in general oamenilor de afaceri si managerilor, zona in care, cel putin in cazul Dell, se regasesc cele mai scumpe dintre laptopuri si care a inregistrat o scadere in ultima perioada, pe fondul climatului economic.

    In schimb, vanzarile de laptopuri highend Panasonic sunt in crestere in Romania. “Criza ne afecteaza, dar intr-o masura mai mica”, spune Popian, care asteapta, in acest an, vanzari la aceasta categorie, de 2 milioane de euro, cu aproximativ 35% mai mult decat in 2008. Nici Lenovo nu a fost pana acum foarte afectat, compania inregistrand in primul trimestru al acestui an o crestere de 188% a vanzarilor, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut – fiind luate in calcul si computerele portabile din segmentul inferior si mediu de pret. Cele mai scumpe laptop-uri Lenovo sunt cele dedicate mediului de business, in particular seria ThinkPad X, cele mai reprezentative fiind X300 si W700, cu preturi care pornesc de la putin sub 3.000 de euro. “Varful de lance este insa W700ds, in prezent singurul computer portabil din lume care are doua monitoare”, spune Aurel Netin, country general manager al Lenovo pentru Romania si Republica Moldova, despre laptopul dedicat in special inginerilor proiectanti sau designerilor.

    Sony estimeaza insa ca vanzarile se vor mentine. Lia Burghelea, group trade marketing manager pentru Europa Centrala si de Est in cadrul Sony, spune ca grupul detine in jur de 15% din piata laptopurilor mai scumpe de 1.000 de euro – prin intermediul seriilor Vaio TT si Z pentru zona de business, FW si AW pentru zona de divertisment si CS pentru zona de lifestyle. Compania mizeaza de altfel pe faptul ca piata computerelor portabile este una dintre cele mai dinamice din sectorul IT, avand in vedere tendinta mondiala, intalnita inclusiv in Romania, de crestere a vanzarilor de laptopuri in detrimentul celor de desktopuri, iar ca situatia mai dificila din acest moment va fi depasita cu mai mare usurinta decat in alte industrii. Pana atunci insa, producatorii aleg sa-si reorienteze strategia asupra computerelor portabile din gama inferioara de pret, lasand modelele high-end in plan secund.

    “Desi se spune ca aceia care au bani isi permit oricand sa cumpere obiecte scumpe, situatia nu mai sta chiar asa”, este de parere Andreas Schäfer, directorul de vanzari responsabil de regiunea EMEA din cadrul Toshiba Europe, considerand ca exemplele de crestere pe acest segment din piata sunt exceptii. Argumentul sau este faptul ca in Romania aproape ca nu se mai vand deloc laptopuri care costa mai mult de 2.500 de euro, in timp ce in Bulgaria piata a disparut de tot in acest moment, din cauza dificultatilor economice. “Probabil ca nu se vor mai vinde anul acesta mai mult de cateva sute de astfel de laptopuri in intreaga piata”, apreciaza Schäfer.

  • Cine ameninta suprematia iPhone-ului – GALERIE FOTO

    Acum un an, Apple a redus pretul iPhone-ului de la 399 de dolari (286 de euro) la 199 de dolari (143 de euro), iar rezultatul a fost dublarea vanzarilor in SUA, potrivit lui Gene Munster, un analist din cadrul Piper Jaffray. Anul acesta, pretul iPhone a scazut de la 199 de dolari la 99 de dolari, ceea ce va face dispozitivul accesibil unei categorii mai mari de utilizatori. “Apple face acum cu iPhone acelasi lucru pe care l-a facut si cu iPod cand Sony si Microsoft au incercat sa intre pe piata playerelor. A continuat sa lanseze produse noi si sa scada preturile, astfel incat altii sa nu poata sa se remarce”, comenteaza Munster.

    Intr-adevar, Apple a scazut pretul la iPhone-ul 3G si a anuntat saptamana trecuta ca la 19 iunie va fi lansat cel de-al treilea model – iPhone 3GS, identic ca design cu ultima versiune lansata, dar care include imbunatatiri ce merg de la o camera foto de trei megapixeli capabila sa faca si inregistrari video pana la viteza mai mare de incarcare a atasamentelor din e-mailuri, prezenta unor comenzi vocale sau o busola digitala. In plus, durata de viata a bateriei este cu 15-20% mai mare. Noul telefon Apple se va gasi in doua culori, alb si negru, la pretul de 199 de dolari pentru versiunea de 16 gigabiti si 299 de dolari pentru versiunea de 32 de gigabiti, potrivit lui Phil Schiller, director de marketing in cadrul Apple.

    Cu cateva zile inainte ca Apple sa anunte lansarea noului telefon, Palm a lansat un nou smartphone care se vrea a fi concurent direct cu iPhone. Telefonul, care este asteptat de consumatori inca din ianuarie, are o capacitate de 8 GB, un ecran tactil de 3,1 inci, cu o rezolutie HVGA de 24 de biti si tastatura culisanta ca la Blackberry. Palm Pre schimba modul de afisare a informatiilor in functie de pozitia in care este tinut, la fel ca iPhone, si include conexiuni Wi-Fi si Bluetooth, avand modulul GPS incorporat, o camera foto de trei megapixeli cu blit si o greutate de 135 de grame.

    “Impactul smartphone-ului Pre este la fel de important ca acela al iPhone”, considera James Faucette, analist la Pacific Crest. Telefonul Pre se vinde pentru 199 dolari pe baza de abonament, care include trafic de date si mesaje nelimitate si porneste de la 69,9 dolari pe luna. In trimestrul fiscal iunieaugust, analistii chestionati de Reuters estimeaza ca vor fi vandute in medie aproximativ 623.000 de telefoane Pre, cu un minim de 500.000 si un maxim de 865.000 de unitati. Ar fi doar o mica parte din numarul de iPhone-uri vandute in primul trimestru de la lansare, in vara lui 2007, cand au fost cumparate in jur de 6,89 de milioane de dispozitive in intreaga lume. Este insa o estimare ambitioasa pentru un telefon de la Palm, companie care deja se bucura de o crestere spectaculoasa a actiunilor la bursa, cu aproape 300% din ianuarie incoace, de la prima prezentare a Pre, si cu nu mai putin de 740% de la minimul istoric inregistrat in decembrie 2008.

    Primul impact al Palm Pre pe piata a fost remarcabil, avand in vedere ca stocurile de telefoane Pre s-au epuizat la cateva ore dupa ce Sprint Nextel, al treilea mare operator de telefonie wireless din Statele Unite, l-a pus in vanzare, in primul weekend din iunie. E drept insa ca, de pilda, magazinele Sprint din Chicago au primit intre 30 si 50 de bucati, in timp ce unele magazine Best Buy au avut la vanzare doar cate trei. “Nu prea le poti gasi, iar aceasta intretine nerabdarea in randul consumatorilor”, a comentat Jennifer Fritzsche, un analist al Wachovia Securities. Analistii au estimat ca, in prima zi de la lansare, in 6 iunie, s-au vandut in jur de 150.000-200.000 de smartphone-uri Pre, iar oficialii Palm au estimat ca in acea zi utilizatorii au descarcat 150.000 de aplicatii.

    Pe langa lansarea de noi telefoane, companiile incearca sa obtina cota de piata si de pe urma altor categorii de produse. Apple a anuntat reducerea costurilor si la linia de laptopuri MacBook Pro, a caror noua versiune va avea o baterie care va tine sapte ore, mai mult cu 40% fata de precedenta. Preturile insa nu sunt reduse foarte mult; spre exemplu, noua versiune a laptopului cu ecran de 15 inci MacBook Pro costa 1.699 de dolari (1.221 euro), mai putin cu 300 de dolari fata de versiunea precedenta.