Companiile care produc profile metalice pentru constructii industriale sau civile au anuntat investitii importante pentru
FABRICA IN SUD: Compania Ruukki
PROFILE METALICE: Firma Kontirom, membra a grupului siderurgic Arcelor, va investi in acest an peste doua milioane de euro pentru realizarea unei unitati de productie a profilelor pentru structuri metalice in Pantelimon, judetul Ilfov.
Unii producatori de profile metalice mizeaza pe costurile mai mici pentru atragerea clientilor. Parteneriatele cu companii internationale nu sunt nici ele trecute cu vederea.
COSTURI REDUSE: Dupa deschiderea fabricii din
HALE LA CHEIE: Ruukki
PARTENERIATE: Constructorii de hale mizeaza pe partenerii internationali de afaceri, care ii pot recomanda pentru lucrarile din
Cu sau fara abonament, pretul gazului creste, pentru ca autoritatile trebuie sa tina pasul cu ritmul scumpirii utilitatilor promis Uniunii Europene si FMI-ului. Acum, gazul romanesc e de doua ori mai ieftin decat cel european – dar si salariile sunt de zece ori mai mici decat cele din UE.
Introducerea abonamentului in factura, masura pusa la cale acum mai bine de doi ani, i-a nemultumit pe cei care au un consum redus de gaz si care au constatat ca factura lunara, pe timp de vara, se dubleaza o data cu introducerea abonamentului. Ca sa evite o rascoala a gazului, autoritatile au revenit, eliminand abonamentul. Au crescut, in schimb, pretul gazelor naturale cu aproximativ 1.000 lei/metru cub.
Tariful cu abonament, valabil pentru lunile aprilie si mai, este de 4.800 lei/mc (fara TVA) la Distrigaz Nord si de 5.117 lei/mc (fara TVA) la Distrigaz Sud. La asta se adauga un abonament de circa 4.500 de lei pe zi. Din luna iunie insa, s-a revenit la modalitatea anterioara de tarifare, iar pretul unui metru cub de gaz s-a majorat la aproximativ 7.000 de lei (fara TVA). De fapt, asa-numitele costuri fixe ale distribuitorilor, adica abonamentul, au fost reincluse in pretul metrului cub de gaz.
Ideea abonamentului, care a starnit atat de multe proteste, nu este nici macar o noutate (legea exista din 2003) si nici vreo inventie romaneasca. Abonament la gaze exista in majoritatea tarilor din Europa, inclusiv la cele intrate acum un an in Uniune, si reflecta – dupa cum spun unii operatori din sistemul energetic – plata unui serviciu, adica a accesului la gaz.
Cat de corecta a fost transpunerea romaneasca a legislatiei din UE – aceasta e o chestiune care suporta discutii. Problema ar fi ca modificarea sistemului de tarifare nu a fost explicata de autoritati consumatorilor, lucru recunoscut, de altfel, de Stefan Cosmeanu, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN). Daca s-ar fi facut o campanie de informare, unii consumatori ar fi constatat, spre exemplu, ca factura pe timpul iernii ar fi fost mai mica in varianta cu abonament, chiar daca cea din timpul verii ar fi fost mai mare.
Masura renuntarii la abonament nu pare, insa, sa fie una permanenta. Cosmeanu a spus, recent, ca exista posibilitatea revenirii la aceasta forma de taxare, insa cu o mai buna delimitare a consumatorilor. Varianta este cu atat mai plauzibila cu cat restul Europei a adoptat, deja, acest sistem. In Cehia, spre exemplu, abonamentul lunar costa 37 de coroane (1,21 de euro) pentru cei care folosesc gazul doar pentru aragaz. Daca, insa, consumul este mai mare (aragaz si apa calda), abonamentul ajunge la 1,8 euro.
Cehii care folosesc gaz pentru gatit, caldura si apa calda trebuie sa achite, lunar, un abonament de aproape 8 euro, potrivit autoritatii cehe de reglementare in dome-niul energetic. Spre comparatie, statul roman impunea unei persoane care folosea gazul numai pentru gatit un abonament lunar de 3,7 euro. In cazul celor care au centrala proprie, adica folosesc gazul atat pentru gatit cat si pentru caldura si apa calda, abonamentul romanesc ar fi costat aproape 10 euro (cu doi euro mai mult decat in Cehia).
Daca in Cehia abonamentul la gaz este mai ieftin decat cel propus pentru
La un consum intre 1.500 si 3.000 de metri cubi, tariful ajunge la 0,18 euro. Nici taxele la gaz nu sunt la fel de mari. Daca in
Conform cerintelor europene, pretul gazului va trebui sa ajunga la media din Uniunea Europeana (adica aproape dublu fata de cat este la noi in momentul de fata), in vreme ce salariile romanesti nici macar nu se apropie de cele europene.
In
| | pret gaz (euro/gigajoule) | salariu mediu anual (euro) |
| Belgia | 8,39 | 29.500 |
| Cehia | 6,3 | 6.500 |
| | 9,10 | 34.600 |
| Spania | 10,25 | 19.200 |
| Franta | 9,10 | 26.900 |
| Italia | 9,74 | 24.750 |
| | 8,91 | 29.200 |
| Polonia | 6,19 | 7.100 |
| | 7,82 | 10.100 |
| Slovacia | 6,84 | 5.000 |
| Marea Britanie | 6,46 | 36.200 |
| Ungaria | 5,38 | 6.000 |
| | 4,03 | 2.200 |
Sursa: Eurostat
Este printre putinele medicamente pe care romanii le-au luat cu placere in copilarie. Faringosept, din 1967, pentru iritatia gatului – ar putea suna un slogan al produsului fabricat de Terapia la
Faringosept este foarte popular in Rusia si Ucraina, spune directorul general al Terapia, Stephen Stead. Iar notorietatea pe piata rusa este foarte ridicata, 80% dintre consumatori recunoscand acest brand, potrivit unui studiu citat de Stead. Si in
La baza Faringosept sta un ingredient activ numit ambazona, care are actiune antiseptica si antibacteriala. Ambazona a fost dezvoltata de compania germana Bayer – inventatoarea aspirinei – care a si utilizat-o in diverse medicamente. In
Cum de nu au incercat si alti producatori din Europa de Est sa copieze reteta Faringosept? Chiar daca nu este unicul produs folosit in tratamentul iritatiilor gatului, nici un alt medicament concurent de piata din regiune nu contine ambazona, potrivit lui Stead. El apreciaza ca principalul concurent al Faringosept este Strepsils, marca a companiei britanice Boots.
Dar pentru a musca din cota de piata a fabricii clujene cu un produs similar Faringoseptului, o alta companie ar trebui sa gaseasca un furnizor de ambazona, Terapia fiind singurul producator din regiune. Pasul al doilea ar fi gasirea unui nume de produs sugestiv care sa nu copieze marca detinuta de Terapia, asa cum oricine poate produce acid acetilsalicilic, dar nu oricine poate comercializa bine cunoscuta aspirina (marca detinuta de Bayer).
Iar Terapia incearca sa profite si sa-si consolideze pozitia pe piata autohtona: Vrem sa devenim producatorul numarul unu din
Terapia si-a propus pentru acest an si cresterea ponderii exportului in vanzari de la 16% in 2004 la 18%. Ceea ce inseamna ca exporturile Terapia vor totaliza in acest an 12-13 milioane de dolari, suma din care 80% va reveni liderului incontestabil – Faringosept, afirma Stephen Stead. Despre viitor? In haine noi, acum croite, batranul Faringosept va deveni – la aniversarea celor 40 de ani de existenta – un produs european. Iar dupa ce a impresionat pe piata estica, medicamentul va fi nevoit sa faca fata integrarii in Uniunea Europeana.
Terapia a fost fondata in
PRODUSE: Compania dezvolta, produce si comercializeaza circa 90 de produse.
REZULTATE FINANCIARE: Terapia a inregistrat in 2004 o cifra de afaceri de 51,5 milioane de dolari (circa 41,5 mil. euro), in crestere cu 25% fata de anul 2003. Pentru acest an, Terapia mizeaza pe o majorare cu 45% a cifrei de afaceri.
EXPORT: Circa 18% din vanzarile Terapia vor fi realizate peste hotare, in special pe pietele din Rusia, Ucraina si Polonia.
ACTIONARI: Compania este detinuta de grupul financiar american Advent International, care a achizitionat 95% din actiunile Terapia in 2003, pentru circa 45 mil. $. Terapia a fost detinuta inainte tot de investitori financiari.
Scaune din piele, eventual cutie de viteze automata, geamuri fumurii, capota lunga. Importatorii de automobile incep sa zambeasca si sa-si numere banii.
Statisticile Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (
Surpriza vine insa dinspre segmentul de lux, aflat in fine in crestere dupa o indelungata perioada de scadere. Termenul de automobil de lux este destul de vag si include de la marci de prestigiu (Rolls-Royce, Maybach, Bentley sau Maserati) la coupé-urile si decapotabilele ca Lamborghini, unele automobile SUV si intreaga clasa F (adica limuzinele purtand sigla Audi, BMW, Lexus sau Mercedes).
Ce s-a intamplat? Infrastructura arata la fel ca acum doi ani, cand producatorul italian de coupé-uri si limuxine de lux Maserati a ales
Cauza acestui reviriment o regasim in aparitia si consolidarea unei clase sociale cu reale posibilitati financiare, la care se adauga si avalansa de oferte in aceasta clasa premium, spune Florin Popa, director de vanzari Chrysler si Jeep la Casa Auto Bucuresti.
Desigur, avalansa de oferte nu se traduce doar prin numarul mai mare sau mai mic de marci si modele prezente pe segmentul automobilelor de lux. Inseamna si oferte de pret tot mai avantajoase si in-strumente de finantare din ce in ce mai facile.
Serviciile de finantare competente si inspre beneficiul clientilor, de exemplu dobanzi reduse, avansuri mai mici si incercarea companiilor importatoare de masini de lux de a atrage cat mai multi clienti – intr-un cuvant, competitia crescanda, pe fondul varietatii modelelor disponibile (de la cabrio la off-road) – sunt, toate, cauze ale revirimentului vanzarilor in segmentul de lux, spune Brent Valmar, presedintele APIA. Potrivit datelor asociatiei, in primele patru luni ale anului, ponderea achizitiilor in leasing era de aproape 60% din totalul importurilor – iar daca luam in considerare si creditul, atunci ponderea finantarilor in totalul achizitiilor urca la 75%-80%.
Un alt motiv al cresterii cererii de automobile scumpe ar fi micsorarea impozitului pe venit prin introducerea cotei unice. Avantaj vizibil mai ales in buzunarele celor care si inainte si-ar fi permis, macar teoretic, un automobil de lux. Cei care se asteapta la impozite mai mici in acest an, atat la veniturile proprii, cat, mai ales, la cele ale companiilor la care sunt actionari sau asociati, pot fi dispusi sa isi indrepte investitiile si catre un automobil scump.
Nu in ultimul rand, o cauza importanta a cresterii vanzarilor, atat pe ansamblu, cat si pe segmentul de lux, este aprecierea leului in raport cu euro, moneda de referinta a pietei auto. In
Toti importatorii sunt optimisti. La urma urmei, suntem pe penultimul loc din Europa la gradul de motorizare, inaintea Albaniei. Estimam o crestere de minimum 45% pe piata vehiculelor de import, spune Monica Jitariuc. Altii fac aprecieri ceva mai prudente. Asteptam sfarsitul verii inainte de a emite o estimare. Perioada concediilor poate afecta tendinta de cumparare, crede Brent Valmar, care este si directorul general al Porsche
Probabil ca doi dintre factorii decisivi care vor influenta piata in continuare vor fi discount-urile si promotiile si conditiile de finantare avantajoase pe de o parte si politica de post-vanzare de cealalta parte. Pana la urma, nu toata lumea a dat fuga sa-si cumpere masini de teren. Unii, totusi, prefera, la acelasi pret, limuzinele de lux sau marcile sportive de prestigiu. Semn ca gusturile si cultura in materie de automobil evolueaza. In ciuda gropilor.
Cinci stele. Hoteluri. Bani. Eleganta. Oameni de afaceri. Masini scumpe. Femei splendide. Bauturi fine. Mancaruri rafinate. Cazinouri. Conferinte. Turisti? Cinci stele. Imagine? Profit?
Un zvon a inceput sa prinda contur pe piata hotelurilor din Bucuresti acum vreo cateva saptamani. Omul de afaceri George Copos, vicepremier acum, dar si proprietar al grupului
Sa dai peste 18 milioane de dolari (cca. 14 mil. euro) pe 52% dintr-un hotel, fie el de cinci stele, si sa preiei si datoria de 10 milioane de dolari (8 mil. euro) – asta suna a aventura. Or fi hotelurile de cinci stele o afacere sau cei care investesc in ele o fac pur si simplu pentru imagine? Una e sa spuna lumea ca esti proprietar de cinci stele si alta e sa fii proprietar de ferma de pui. E drept, exista o astfel de ferma dintr-o comuna din Prahova despre care s-a vorbit mai mult decat despre toata industria hoteliera romaneasca. Dar asta e o alta poveste.
Revenind la Hilton, cifrele anului trecut sunt graitoare si explica, poate, resortul care l-a impins pe Copos sa-l cumpere. Pentru ca Hiltonul a terminat anul 2004 cu o cifra de afaceri de 22 de milioane de dolari (cca. 17,7 mil. euro), cu 25% mai mult fata de anul precedent – iar profitul net a fost de 4,5 milioane de dolari (3,6 milioane de euro).
Asta inseamna un profit net de peste 20%, procent cu care nu se pot mandri prea multe firme romanesti. La o asemenea rentabilitate, merita sa investesti, se pare, in cinci stele. Cu toate acestea, spune actualul vicepremier, investitia intr-un hotel de cinci stele este costisitoare – se ridica la circa 150.000 de euro pe camera, in acest pret intrand si salile de conferinte, terenul si restul utilitatilor. Cu alte cuvinte, mergand pe logica lui Copos, un hotel de cinci stele precum Hiltonul, care are 272 de camere, ar valora 36 de milioane de dolari.
Un hotel de cinci stele este mai profitabil decat unul de patru sau trei stele, iar aceasta rata de profit vine in primul rand din tariful pe camera si gradul de ocupare mai ridicate. Unde mai pui si mancarea si bautura consumata la sutele, chiar miile de evenimente organizate intr-un an intr-o astfel de proprietate. Gradul mediu de profitabilitate a unui hotel de cinci stele in Bucuresti depaseste 20%, profit net, a dezvaluit pentru BUSINESS Magazin omul de afaceri George Copos, care crede ca in urmatorii ani vor creste foarte mult industrii precum cea telecom, tehnologia informatiei si, mai ales, industria turismului. Peste 20% profit net a avut anul trecut si
Tinu Sebesanu, directorul general al Howard Johnson Grand Plaza, cel mai nou hotel de cinci stele din Bucuresti, spune ca, teoretic, investitia intr-un hotel de cinci stele se amortizeaza in tarile din Europa de Vest in 15-20 de ani, pe cand la noi amortizarea se face in 7-10 ani – o idee cu care si George Copos e de acord. Unul dintre principalii actionari ai
Amortizarea unui hotel de cinci stele in Bucuresti se face mai repede, pentru ca valoarea constructiei este mai mica iar forta de munca – unul dintre cele mai importante elemente de cost dintr-un hotel – este si ea mult mai ieftina, argumenteaza Tinu Sebesanu. El spune ca pe fondul competitiei restranse pe segmentul cinci stele in Bucuresti, gradele de ocupare ale hotelurilor de aici sunt mai mari decat in alte tari, ceea ce, cumulat cu celelalte avantaje, fac ca investitia sa se amortizeze destul de repede.
In definitiv, cat de acerba e competitia pe aceasta piata? Cei care lucreaza in industrie spun ca mai este inca destul loc. In Bucuresti exista acum sapte hoteluri clasificate la cinci stele: Athénée Palace Hilton,
Oricum, toate sapte aduna 1.390 de camere, adica peste 24% din totalul de 5.716 camere din hotelurile de toate categoriile din Bucuresti. E mult? E putin? E putin, daca ne-am aminti ca in toamna anului trecut, toate hotelurile de trei, patru si cinci stele din Bucuresti au fost pline ochi timp de aproape o luna, din simplul motiv ca atunci a avut loc in Capitala Congresul International al Postelor, care a reunit peste 1.500 de oameni.
Si cum astfel de evenimente incep sa aiba loc din ce in ce mai des si in Bucuresti, e limpede ca ar exista cerere pentru hoteluri de clasa superioara. Daca Bucurestiul aduna putin peste 4.500 de camere in hotelurile de trei, patru si cinci stele, prin comparatie, Praga sau Budapesta numara fiecare peste 20.000 de locuri in structurile superioare.
Asta gandindu-ne doar la partea de cazare. Pentru ca un hotel de cinci stele poate castiga doar din organizarea de conferinte, seminarii si evenimente cateva zeci de procente din cifra de afaceri. La hotelul Marriott din Bucuresti, de exemplu, au avut loc anul trecut peste 1.500 de evenimente, care au adus hotelului peste 2,37 milioane de dolari (aprox. 1,9 mil. euro), adica mai mult de 23% din cifra de afaceri. (Fatih Taher, cel care controleaza hotelul J. W. Marriott, nu a putut fi contactat de BUSINESS Magazin pentru acest articol.)
Partea proasta, insa, este ca in prezent, nu exista in lucru in Bucuresti nici un hotel de cinci stele. Munca la un astfel de hotel dureaza macar doi-trei ani, deci in cel putin doi ani, nu vom vedea in Bucuresti nici un nou hotel de cinci stele, prognozeaza Sebesanu de la Howard Johnson. Acest lucru este valabil pentru hotelurile care se construiesc de la zero sau pe structuri existente, pentru ca mai exista o varianta: un hotel de patru stele deja existent, care sa fie modernizat si ridicat la cinci stele – exact ca in cazul hotelului Continental din Bucuresti, care are sanse sa se alature grupului select al celor sapte.
Negociem un contract cu un lant international pentru a ridica hotelul Continental din Bucuresti la cinci stele. Daca nu reusesc sa gasesc un operator international, hotelul va ramane la patru stele, pentru ca unei marci locale, precum Continental, i-ar fi foarte greu sa se impuna pe acest segment, explica Radu Enache, presedintele lantului Continental, care detine 12 hoteluri cu acest nume in toata tara, plus trei hoteluri Ibis, in sistem de management. Adica, in total, Enache controleaza 1.600 de camere in 15 hoteluri si putem spune ca este romanul cu cele mai multe camere. (Prin comparatie, cele sapte hoteluri la care este actionar Copos, printre care si Hilton, aduna numai 955 de camere).
Dar de ce nu s-ar descurca singur un brand romanesc de cinci stele? Pentru ca, nefacand parte dintr-un lant international, nu beneficiaza de un sistem international de rezervari, nu este inclus in ofertele marilor agentii de turism straine si, in plus, clientul nu beneficiaza de carduri de fidelitate, cum au, de exemplu, fidelii unor lanturi precum Howard Johnson sau Marriott.
Cu toate acestea, atat ca numar de proprietati, cat si ca numar de camere, hotelurile de brand international din
Taxele de franciza sunt de circa 500.000 – 600.000 de euro pe an, ca in cazul hotelului Howard Johnson si ar putea ajunge pana la 2 milioane de euro, potrivit CHR Consulting, companie specializata in piata francizelor din Romania. La noi, toti cei cinci mari fac parte, intr-un fel sau altul, dintr-un lant international. Hotelurile InterContinental (franciza) si Crowne Plaza (contract de management) apartin lantului InterContinental, cu peste 3.000 de hoteluri in intreaga lume, Howard Johnson apartine, sub contract de franciza, primului lant hotelier la nivel mondial, Cendant Corp., Marriott face parte din lantul Marriott International (contract de management), cu peste 2.600 de hoteluri in lume, iar Athénée Palace Hilton face parte din lantul Hilton International (contract de management).
Asadar, afilierea la un lant hotelier international atrage nenumarate avantaje. In primul rand, orice client va beneficia de aceleasi servicii, la aceeasi calitate, indiferent ca sta la J.W. Marriott in Bucuresti, Varsovia sau in
Afilierea la un lant hotelier international determina cresterea cotei de piata (prin atragerea unor clienti care doresc sa fie asociati cu o anumita marca sau produs, atragerea clientilor membri ai programelor de fidelitate dezvoltate de lantul hotelier), asigurarea accesului la sisteme globale de distributie, precum si cresterea prestigiului si a credibilitatii hotelului.
In plus, afilierea la un lant hotelier de prestigiu faciliteaza, de regula, efectuarea de rezervari/tranzactii prin Internet, in timp ce operarea independenta, sub un nume care nu se bucura de recunoastere internationala l-ar putea determina pe un potential client, nefamiliarizat cu zona pe care o va vizita, sa opteze pentru un nume cunoscut. Este foarte probabil ca, atunci cand are de ales intre un hotel de lant si unul obisnuit, un turist strain nou in respectivul oras sa-l aleaga pe primul.
Acesta ar fi, practic, si motivul succesului celor patru mari hoteluri de cinci stele din Bucuresti, care isi contabilizeaza cu satisfactie profiturile. Spunem patru pentru ca exista un caz particular: hotelul InterContinental, care de cativa ani inregistreaza pierderi, spre stupefactia lui George Copos, care spune ca nu intelege cum se poate ca un hotel de cinci stele sa nu aiba profit.
Compania hoteliera InterContinental
Viorel Paunescu a explicat pentru BUSINESS Magazin ca aceste pierderi provin dintr-o situatie aparte, si anume ca din 1997 hotelul InterContinental este intr-un proces de renovare, pentru care s-au cheltuit circa 30 de milioane de euro. In plus, in timpul acestor renovari, au putut fi folosite doar jumatate din camere, justifica el.
Putem spune ca anul trecut, daca am scoate amortizarea si cheltuielile de renovare, am avut un profit de un milion de euro, sustine Paunescu. El povesteste ca in 2001, din cauza intrarii puternice pe piata si a concurentei facute in principal de catre hotelul Marriott – dar si de Hilton – incasarile InterContinental au scazut cu 5 milioane de dolari (4 milioane de euro). Apoi, a adaugat el, s-au recuperat cam doua milioane de euro pe an.
Dupa ce vom amortiza investitia si vom incheia modernizarile, adica din 2006, hotelul nostru va trebui sa aiba o cifra de afaceri de peste 20 de milioane de euro si un profit net de 4-6 milioane de euro, adica intre 20 si 30%, estimeaza Paunescu. El crede ca investitia intr-un hotel de cinci stele nu se face in nici un caz de dragul imaginii, ci pentru ca acesta ar reprezenta o buna afacere. Pentru imagine, continua el, poti sa faci o biserica sau o scoala, dar nu si un hotel. Stele cu care sa-ti faci imagine… nu cred.
Cu toate acestea, el recunoaste ca domeniul hotelier este spectaculos si pentru faptul ca poti intra in contact cu cele mai diverse tipuri de oameni. Paunescu da ca exemplu summit-ul NATO desfasurat la Mamaia anul trecut, cand 17 presedinti de tara au fost cazati la hotelul Rex din Mamaia, de cinci stele, la care el este actionar majoritar.
Este mai greu ca, daca ai fi proprietarul Uzinei 23 August, sa poti primi la tine 17 presedinti de stat, adauga, vizibil satisfacut, Paunescu. El, care crede ca hotelul este, in general, o afacere de familie, se plange insa de concurenta, spune el, neloiala, facuta de anumite hoteluri de cinci stele. Fara sa nominalizeze, el spune ca acestea ar practica tarife neconcurentiale de 60-70 de euro pe camera pe noapte, mult sub nivelul de cinci stele, in timp ce tarifele de la InterContinental ajung undeva in jurul valorii de 300 de euro pe noapte. Exista o vorba batraneasca: «Si intre cei mai mari borfasi exista o etica profesionala».
Si intre noi ar trebui sa fie un respect, filozofeaza Viorel Paunescu. Oricum, tariful mediu pe noapte pentru o camera single pentru cele cinci mari hoteluri din Bucuresti se ridica la circa 263 de euro pe noapte. Este vorba de tarifele de receptie, afisate, pentru ca, in general, fiecare tarif se poate negocia intr-un fel sau altul. 263 de euro, asadar. Scump? Ieftin?
Four Seasons – probabil unul dintre lanturile hoteliere de lux cu cea mai buna imagine in lume – , a practicat un tarif mediu zilnic pe camera in anul 2004 de 350 de dolari (280 de euro) pentru hotelurile din SUA si de 310 $/ zi (248 de euro) – media pentru hotelurile din intreaga lume, spune Simion Alb, directorul Biroului National de Turism al Romaniei din America de Nord.
Tarifele Four Seasons difera insa semnificativ in functie de locatia hotelului. Astfel, cea mai ieftina camera la Four Seasons din
In aceste conditii, este evident faptul ca tarifele la hotelurile din Bucuresti – Hilton, Marriott,
Tariful mediu zilnic la hotelurile de lux din SUA a fost in anul 2004 de aproximativ 235 $/ zi, adica circa 188 de euro.
Oricum, tarifele hotelurilor de cinci stele si implicit profiturile realizate de hotelieri sunt in mare masura influentate de piata. Tariful mediu zilnic realizat in luna aprilie 2005 de hotelurile de patru si cinci stele din Moscova, de exemplu, a fost de 253 $/zi/camera (cca. 202 euro), in crestere, potrivit lui Simion Alb, cu 70% fata de anul 2001 si cu 40% comparativ cu anul 2003. El a adaugat ca in timp ce Praga sau Budapesta au hoteluri afiliate la lanturile hoteliere de lux (sau cinci stele europene) – Four Seasons, Kempinski, Mandarin Oriental, Le Meridien etc. -, Bucurestiul nu a intrat inca in atentia elitei industriei hoteliere.
Alb crede ca Bucurestiul ar fi putut sa aiba acum mai multe hoteluri de cinci stele daca ar fi existat o politica de dezvoltare a acestui segment. Privatizarea hotelurilor i-a avantajat pe investitorii autohtoni care, in afara de capital suficient, experienta si viziune, aveau tot ce le trebuia… Chiar daca tarifele sunt mari sau mici, important este ca aceste hoteluri au un grad de ocupare bun, pentru ca majoritatea strainilor care vin in Bucuresti o fac in interes de afaceri. Asa cred hotelierii, pentru ca date statistice nu exista. Este foarte probabil sa fie asa, pentru ca in mod sigur bucurestenii nu se impiedica pe strazi de turisti japonezi care sa fotografieze in stanga si-n dreapta si nici de alte natii de turisti.
Cinci stele. De fapt, cel mai mult conteaza brand-ul. In Franta, de exemplu, nu exista nici un hotel de cinci stele. Directorul general al Howard Johnson spune ca teoretic, cinci stele n-ar trebui acordate nici unei proprietati noi, pentru ca la acest nivel de clasificare, un rol important il au serviciile. Dar cum le verifici in prima zi? In definitiv, totul s-ar putea rezuma la spusele lui Tinu Sebesanu: Pana la urma, steaua ti-o da clientul…. sau ti-o ia!.
Un hotel de cinci stele, pentru a fi cu adevarat profitabil, ar trebui sa aiba, spun oamenii de turism, peste 150 de camere. Cinci din cele sapte hoteluri bucurestene care indeplinesc aceasta conditie apartin unui lant hotelier international.
| Hotel | Nr. Camere | Tarif mediu / camera (euro) | Actionar majoritar |
| | 272 | 354 | George Copos |
| | 164 | 245 | George Copos |
| Howard Johnson | 285 | 195 | Gabriel Popoviciu |
| InterContinental | 186 | 307 | Fam. Paunescu |
| Marriott Grand Hotel | 402 | 214 | Faith Taher |
| Casa Capsa Hotel | 61 | 180 | Marian Bucur |
| | 20 | 120 | Manucer Saadi |
Sursa: 2005 Hotel Guide
Numarul de camere in hotelurile de cinci stele depaseste 24% din totalul camerelor de hoteluri din Bucuresti. Se estimeaza ca in urmatorii ani, alte trei proprietatI de cinci stele vor aduce pe piata din Bucuresti inca 900 de camere.
| Categorie hotel | Nr. Hoteluri | Nr. total de camere |
| Hoteluri de 5 stele | 7 | 1.390 |
| Hoteluri de 4 stele | 13 | 1.193 |
| Hoteluri de 3 stele | 34 | 2.076 |
| Hoteluri de 2 stele | 7 | 424 |
| Hoteluri de o stea | 6 | 633 |
| TOTAL | 67 | 5.716 |
Sursa: 2005 Hotel Guide