BusinessMagazin

Blog

  • Nota de plata a crizei

    Lipsky a insistat totusi ca nu vorbeste despre un “bailout” (injectie de capital cu scopul de a evita falimentul unei organizatii). Dar exact despre asa ceva e vorba. Este adevarat ca Henry Paulson, actualul secretar al Trezoreriei, inca mai spune ca orice propunere de a folosi fonduri publice pentru ajuta la rezolvarea crizei nici nu intra in discutie. Dar declaratia lui e tot atat de credibila pe cat au fost si precedentele sale estimari cu privire la situatia financiara.

    Asa incat trebuie sa ne intrebam: atunci cand banii de la stat vor salva de la colaps sistemul financiar, ce vor face autoritatile ca sa se asigure ca nu ii salveaza in acelasi timp pe aceia care ne-au tarat in aceasta criza? Sa explicam de ce o astfel de actiune de salvare prin injectie de capital este inevitabila…

    Cititi continuarea articolului in editia tiparita a revistei Business Magazin

  • Yahoo! contraataca

    Pentru cei mai multi analisti, situatia lui Yahoo! parea fara iesire: fie accepta miliardele oferite de Microsoft, fie colaboreaza cu Google (ceea ce s-ar traduce prin externalizarea serviciului de cautare catre acesta din urma). Ambele variante ar insemna, implicit, acceptarea infrangerii. Si chiar mai mult decat atat, oricare varianta ar scadea valoarea brandului si, la limita, ar insemna sfarsitul unei minunate povesti de succes. Dar Yahoo! se pare ca a ales o a treia optiune, cea mai eroica: sa lupte cu Google chiar pe terenul si cu armele acestuia, adica in domeniul cautarii pe web.
     
    Merita sa privim putin de la inaltime situatia. Atat pentru Yahoo!, cat si pentru Google sursa majora de venituri o reprezinta publicitatea. Aparent paradoxal, Google valorifica mai bine aceasta sursa decat Yahoo!, desi acesta are mai multi utilizatori, deci un numar mai mare de potentiali consumatori de reclama. Sa nu uitam ca Yahoo! Mail este cel mai popular serviciu de acest tip din web, Yahoo! Messenger este aproape sinonim cu mesageria instant, Flickr si Del.icio.us sunt lideri pe segmentele lor, iar in ansamblu, cele circa 50 de servicii si situri web detinute genereaza un trafic fabulos (Alexa si comScore plaseaza siturile Yahoo! pe prima pozitie in SUA, cu circa 130 de milioane de vizitatori unici pe luna). Google, in schimb, este lider autoritar in domeniul cautarii si al serviciilor aplicative on-line, abordand piete noi prin adoptarea (sau impunerea) de standarde deschise, capabile sa disloce monopoluri solid instaurate (exemplul recent il reprezinta initiativa OpenSocial).
     
    Desi asemanatoare, modelele de business practicate de cele doua companii difera prin nuante. In vreme ce Yahoo! se orienteaza spre “display advertising” (adica afisarea de bannere sau imagini in paginile de continut), bazandu-se pe baza sa imensa de vizitatori, Google este puternic orientat spre publicitatea contextuala, bazandu-se pe indexarea a miliarde de pagini de web si pe algoritmul sau de ordonare a rezultatelor. Avantajul Google provine din faptul ca piata de publicitate contextuala (circa 40%) e mai mare decat cea de display advertising (putin peste 30%) si, in plus, Google isi domina autoritar felia, in vreme ce Yahoo! trebuie s-o imparta cu alti competitori. In fine, mai putem pune la socoteala si dinamica: Google continua sa creasca in piata pe care o domina, iar prin achizitia companiei DoubleClick ataca si piata de display advertising. Pentru Yahoo! singura varianta ramasa era sa atace exact nucleul Google, motorul de cautare.
     
    Strategiile de atac alese de Yahoo! sunt spectaculoase: deschiderea si orientarea spre asa-numitul “web semantic”. Platforma Open Search va permite proprietarilor de situri web sa controleze ei insisi modul in care paginile lor vor fi listate printre rezultatele cautarilor si, mai mult chiar, va permite unor terti proiectanti sa construiasca noi aplicatii pe baza rezultatelor furnizate de Yahoo! Search. Desi are reputatia unei companii mai “deschise”, Google ofera optiuni limitate prin interfetele publicate pentru motorul sau de cautare – de pilda nu se poate modifica ordinea rezultatelor si nu se pot elimina anunturile AdSense (adica tocmai combinatia magica din care se nasc miliardele). Yahoo! insa nu are nimic de pierdut, asa ca depaseste aceste restrictii. Ceea ce este insa mai interesant este ca Yahoo! a anuntat ca va oferi suport pentru diferite standarde specifice web-ului semantic, imaginat de lumea academica, dar cu foarte slaba sustinere din partea industriei. Iar de aici incepe aventura.
     
    In esenta, web-ul semantic se bazeaza pe descrieri formale ale continutului paginii, invizibile la suprafata, dar accesibile programelor. De pilda, RDF (Resource Description Framework) este un astfel de formalism, dar exista si unele mai simple, cum ar fi “microformatele”. In loc sa se bazeze exclusiv pe indexarea cuvintelor (asa cum face Google), Yahoo! vrea sa utilizeze la maximum aceste descrieri, ceea ce-i va permite sa afiseze descrieri consistente ale rezultatelor.

    De exemplu, in cazul unui persoane poate fi afisata o poza, pozitia actuala intr-o organizatie si alte informatii relevante. Este de asteptat ca aceia care elaboreaza pagini web sa utilizeze intens aceste descrieri, pentru a genera informatii consistente in rezultatele cautarii, dand astfel un impuls nesperat ideii de web semantic promovata de Tim Berners-Lee. 

  • Fata noua, dar acelasi spirit

    Acum trei ani si jumatate, in primul editorial din BUSINESS Magazin, Laurentiu Ispir, primul redactor-sef al revistei si fostul meu coleg de facultate si de la Ziarul Financiar, anunta in premiera pe piata romaneasca un stil editorial bazat pe un limbaj direct, care sa explice “modul in care banii circula si faptul ca afacerile de cele mai diverse tipuri, aparent complicate, au un important numitor comun: oamenii. Fie ca sunt manageri, antreprenori, salariati sau doar consumatori”.
    Revista a crescut impreuna cu afacerile complicate sau mai putin complicate din aceasta tara, in ultimii trei ani si jumatate, si daca in aceasta perioada ne-am impus prin acest stil editorial si am devenit un etalon in domeniul presei de business, a fost in primul rand datorita voua, cititorilor.
    Vedem acum in studiile de audienta si in feedback-ul pe care il primim din partea voastra, in special dupa ce am relansat spre sfarsitul anului trecut versiunea online a revistei – www.businessmagazin.ro -, ca multi dintre voi, cititorii fideli ai revistei, ati urcat in ierarhie (44% dintre cititorii BUSINESS Magazin sunt manageri, potrivit Studiului National de Audienta).
    Aceleasi studii ne spun ca veniturile voastre au crescut sustinut in tot acest rastimp (BUSINESS Magazin este acum publicatia economica cu cei mai bogati cititori), dar odata cu avansarea ati ajuns sa aveti tot mai putin timp la dispozitie. Telefonul mobil va suna aproape continuu, agenda va este plina de intalniri cu parte­neri de afaceri si sunteti bombardati din toa­te partile de informatii – televiziuni, site-uri de internet, ziare si reviste. Aveti nevoie in aceste conditii mai mult decat oricand sa va informati cat mai eficient posibil. Acestea au fost argumentele pentru care, la fel ca marii producatori din industria auto, am decis sa facem un facelift al revistei, pentru a ne adapta noilor nevoi pe care voi, cititorii BUSINESS Magazin, le-ati simtit sau urmeaza sa le simtiti. Si iata cum ne-am gandit sa va raspundem.
    Am schimbat in primul rand suportul pe care este tiparita revista. Odata cu aceasta, am ales pe baza discutiilor din redactie si a studierii revistelor economice si a tendintelor in domeniu, un layout mult mai modern, intuitiv si util, bazat pe multe elemente grafice care subliniaza esenta articolelor. Veti gasi in prima parte a revistei o varianta imbunatatita a sectiunii Prim-Plan, spectaculoasa din punct de vedere grafic, despre care credem ca este cel mai concis, util si in acelasi timp placut de citit sumar al evenimentelor ultimei saptamani.
    Dar, asa cum spune si Mario Garcia, un foarte cunoscut designer de publicatii, “o redesenare e ca o operatie estetica… poate sa iti schimbe modul cum arata nasul, dar nu si personalitatea”. Veti regasi astfel in revista acelasi stil editorial prin care vom incerca sa atragem cititorii fara apetenta pentru termeni economici catre presa de business.
    In acelasi timp, observam cum aria de interes a cititorilor de publicatii economice se largeste pe zi ce trece. Am fost prima re­vista care a dedicat o ampla sectiune in­ternetului si noilor tehnologii – noi i-am spus BUSINESS Hi-Tech -, iar reactia voastra ne-a confirmat ca am luat o decizie inspirata, articolele despre afacerile retelelor de cartier sau povestea intrarii Google in Romania fiind in continuare accesate pe www.businessmagazin.ro. Vom dezvolta sectiunea, asa cum vom face si cu sectiunea alocata afacerilor din regiune, mai ales ca odata cu aderarea tot mai multi sunteti interesati de contextul regional si oportunitatile pe care le poate aduce.
    Dar revista noastra s-a diferentiat de la bun inceput de alte titluri economice si prin faptul ca nu am vorbit doar despre afaceri. Acum sunteti si mai interesati de tot ceea ce inseamna lifestyle, fie ca vorbim de calatorii in interes de afaceri sau privat, noutati din domeniul orologeriei, auto, muzica sau film. Toate aceste elemente care determina calitatea vietii le veti regasi cu regularitate in BUSINESS Magazin.
    Si pentru ca prima promisiune facuta de Laurentiu, cea de calitate a informatiilor, a opiniilor si a aspectului grafic ne-am tinut-o si o vom respecta in continuare, vin acum cu o noua promisiune, care sa o intregeasca. Nu vrem sa fim doar cea mai buna revista saptamanala de business, ci revista cea mai adecvata pentru noul cititor de business din Romania. Avem deja cei mai tineri (medie de varsta de 36 de ani) si mai bine platiti citi­tori din presa economica, cei care vor transforma Romania in anii urmatori. Stim ce vor acestia, am crescut impreuna cu ei; acum a sosit vremea sa-i atragem catre business si pe cei care vor construi Romania de poimaine.

  • Boom-ul imobiliar inca nu a inceput

    BUSINESS MAGAZIN: Este piata imobiliara blocata de criza financiara internationala?
    IONUT BORDEI: Piata nu este blocata din punct de vedere financiar, ci este blocata pentru ca lumea s-a speriat putin de criza asta financiara, de ce apare prin ziare. Cumparatori cu bani sunt, insa stau putin pe loc sa vada ce se intampla. Problema e ca totul are o cursivitate. E ca la loto, nimeni nu merge in timpul saptamanii si se fac cozi in week-end. Numai ca in momentul in care apar cozi la dezvoltatori, preturile cresc mult mai mult decat ar trebui sa creasca normal. Pentru ca oamenii tot trebuie sa-si cumpere, dar s-ar putea sa plateasca mult mai multi bani.
    BUSINESS MAGAZIN: Cum arata acum piata?
    IONUT BORDEI: Astazi, piata este compusa din proiecte bune si multe aberatii, dar oamenii incep incetul cu incetul sa vada care sunt aberatiile si care sunt proiectele bune. Si asta cu promisul piscinei si nerealizarea ei sau cu blocuri promise la 30 de metri distanta si ele sunt la 15… au disparut sau incep sa dispara. Asta pe de o parte, iar pe de alta, vin foarte multi dezvoltatori puternici de afara.
    BUSINESS MAGAZIN: Mai vin in contextul actual?
    IONUT BORDEI: Vin, in piata asta boom-ul nu a inceput inca. Multi zic ca a fost un boom si acum va fi recesiune… Nici nu a inceput. Voi ati avut anul trecut 70 de proiecte (numarul proiectelor rezidentiale incluse in prima editie a catalogului BUSINESS Magazin “Ansambluri Rezidentiale” – n.red.), anul acesta cred ca prin septembrie-octombrie o sa avem 170. Plus ca sunt orasele mari unde sunt multe proiecte in curs de aparitie. In tara nu prea sunt aberatii fiindca acolo au riscat dezvoltatorii mari, au mers pe suprafete mari… In Bucuresti sunt foarte multe proiecte facute de oameni care nu au fost dezvoltatori niciodata si intr-o economie care se dezvolta nu ai cum sa ai oameni specializati. Numai ca sunt unii care inteleg cum trebuie facut si apeleaza la specialisti, la firme de project management, la consultanti… Si mai sunt si altii care cred ca le stiu pe toate si asta si in contextul in care piata a si mers.
    GEORGE TELEMAN: Parerea mea este ca sectorul rezidential e mai sensibil la pret decat alte segmente. Proiectele care au fost demarate merg mai departe, nu se opresc. Dintre acestea, cele bune vor reusi, cele mai putin bune vor avea de suferit.
    IONUT BORDEI: Proiectele demarate au si avantaje. Au luat terenul foarte ieftin si de obicei sunt in zone la care pretul nu a apucat sa creasca foarte mult si au si utilitati in zona, nu trebuie sa faca infrastructura multa, nu trebuie sa faca foarte multe.
    GEORGE TELEMAN: Am vrut sa spun ca pentru proiectele demarate nu mai ai ce face, au inceput. Pentru cele noi insa investitorii se vor gandi de doua ori inainte.
    IONUT BORDEI: Da, si primariile sunt mai atente si nu mai primesti autorizatii la fel de usor ca inainte.
    GEORGE TELEMAN: Problema este ca nu mai poti sa te atingi de credite ca inainte, pentru ca se construieste pe credit, nu pe cash. In tara vad ca – paradoxal – nu se simte acest credit crunch. Dar eu il simt, e drept ca am umblat dupa finantari mai mult prin strainatate, dar am incercat si la banci locale din Romania si a mers mult mai dificil si de aceea am ajuns sa ne cautam de afara. Merge mult mai greu in ultima vreme, in ultimele sase luni nu mai poti sa accesezi un credit si banii sunt mult mai scumpi.
    IONUT BORDEI: Merge mai greu din mai multe motive. Eu cunosc oameni in banci care au intalniri cu cinci dezvoltatori pe zi si la un moment dat sunt banci care nu au anuntat oficial, dar in momentul in care te duci sa ceri un credit la ei pentru a anumita zona zic stop. Pun tot felul de conditii pe care nu poti sa le accepti ca sa pleci de la ei pentru ca sunt foarte, foarte multi care vor sa dezvolte, toata lumea vrea sa dezvolte. Daca luam o zona cum e Pipera sau Titan si mergem la primarie, adunam proiectele care nu sunt publice, dosarele pentru PUZ (Plan Urbanistic Zonal – n.red.) depuse, te sperii. Toti acesti oameni ajung la banca inainte sa depuna dosarul si asa incep sa puna bancile tot felul de conditii, au si de unde sa isi aleaga. Eu cred ca limitarea proiectelor pe rezidential va fi undeva la maxim sase luni, dupa care vor merge iar. Bancile incearca sa elimine riscul acesta, dar vin cu pachete atractive pe partea de retail si la foarte multe proiecte, daca sunt viabile, se transforma creditul pentru dezvoltator in credit de retail pentru consumatorul final si bancii ii convine mai mult, deoarece riscul la un client final este mai mic.
    GEORGE TELEMAN: Si eu sunt de parere ca pentru urmatoarele sase luni bancile se vor uita mult mai atente cui dau bani, ce proiect imprumuta si nu se vor misca la fel.
    BUSINESS MAGAZIN: La Domus Stil ati avut probleme in a obtine bani de la banci?
    MARIUS GAVRIL: La noi, mare parte a finantarii este formata din fonduri proprii.
    IONUT BORDEI: Am vazut ca aveti credit de constructii pe banii clientului.
    MARIUS GAVRIL: Exact, plus bani luati din avans. Noi mergem dintr-un proiect intr-altul. Am luat avansul pentru Confort Park, dar cand am facut vanzarea finala si am luat banii, acestia au fost redirectionati catre Confort City. Practic, mergem mai mult cu bani proprii. Sunt si credite, dar in majoritate sunt investitie proprie. Legat de vanzari, au fost un pic mai putine in ultima vreme fiindca s-au epuizat garsonierele in cele sase blocuri scoase la vanzare. Este cel mai accesibil produs pentru toata lumea.

  • Cati bani vin de la Campionatul European

    Un studiu prezentat in decembrie 2007 de compania americana Zenith Optimedia arata ca investitiile in publicitate vor creste in acest an cu 6,7%, la aproximativ 485 de miliarde de dolari (circa 307 miliarde de euro). Printre motivele acestei cresteri se numara alegerile prezidentiale din SUA, dar mai ales Campionatul European de Fotbal si Jocurile Olimpice. Evident, pe piata romaneasca acesti factori nu se manifesta in mod automat. “Asa cum s-a observat in anii precedenti, Jocurile Olimpice au un impact redus asupra volumelor de publicitate in Romania, insa Campionatul European de Fotbal va fi in centrul atentiei datorita participarii echipei nationale. Advertiserii consacrati vor suplimenta bugetele in perioada iunie-iulie”, apreciaza Radu Voicu, Media Planner la MindShare, divizia de media buying a grupului Ogilvy.

    Voicu adauga ca in 2004, in timpul Campionatului European, TVR 1 a inregistrat un numar total de 40.327,8 GRP (gross rating point – procentul din audienta care a vizionat o reclama), mai mult cu 25% fata de o perioada obisnuita, iar pentru 2008 se estimeaza o crestere si mai mare datorita prezentei nationalei de fotbal a Romaniei la meciurile din Austria si Elvetia.

    Costi Mocanu, director al companiei Pro TV, care reuneste posturile Pro TV, Acasa TV, Sport.ro, Pro Cinema, Pro TV International si licenta MTV Romania, spune ca valoarea pietei de publicitate de sport la televiziune depinde foarte mult de performantele sportivilor la evenimente precum Campionatul European sau Jocu¬rile Olimpice, de numarul de echipe care se vor califica in grupele UEFA Champions League, dar si de drepturile de televizare ale Ligii 1, competitia interna de fotbal. “Daca meciurile vor fi difuzate de canalele de televiziune cu acces platit, cu siguranta se vor cheltui bani mai putini in sustinerea cu publicitate la televiziune a partidelor. Unele bugete se pot muta catre alte sporturi, altele se pot indrepta spre alte domenii”, explica directorul executiv al Pro TV S.A.

    Liga Profesionista de Fotbal doreste sa vanda drepturile de televiziune pentru meciurile interne pe o perioada de trei ani cu aproximativ 18 milioane de euro pe sezon, o suma considerata mare pentru televiziuni. Pe de alta parte, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii, a declarat ca a primit deja “doua oferte de 54 de milioane de euro, care reprezinta un pret bunicel”. Pentru acest sezon, drepturile TV sunt detinute de canalul Telesport, care a vandut o parte din optiuni posturilor Kanal D, TVR 1, Antena 1 si National TV.

    Derby-ul Steaua-CFR Cluj, difuzat de Kanal D la 2 martie, a atras aproximativ 720.000 de telespectatori intre 18-49 de ani din mediul urban, reprezentand cea mai mare audienta inregistrata de un program al postului de la aparitia in Romania, in martie anul trecut. Prin comparatie, in 2007, meciurile cu cele mai mari audiente la Kanal D au fost cele doua derby-uri dintre Steaua si Dinamo, cel din aprilie atragand aproximativ 414.000 de telespectatori, iar cel din noiembrie 539.000.

    In ceea ce priveste meciurile echipei nationale, licitatia a fost castigata de Antena 1, care pentru 2,6 milioane de euro va transmite cele cinci meciuri ale nationalei ce vor fi disputate pe teren propriu in urmatorii doi ani. Anul trecut, meciul cu cea mai mare audienta transmis de TVR 1 a fost returul dintre Romania si Olanda, urma¬rit de 4,6 milioane de oameni, acesta inregistrand un rating la nivel national de aproximativ 24 de puncte si o cota de piata de 48,8%.

    Despre felul cum vor evolua audientele TVR 1 in perioada Campionatului European, Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, spune ca se asteapta ca postul public sa fie atunci lider de audienta. “Desi noul sistem de masurare, al GfK, a adus scaderi de audienta si pentru posturile publice, suntem convinsi ca aceasta competitie va avea audiente impresionante, mai ales ca participa si Romania. Intotdeauna sportul-rege a adus audiente bune.”
    Bogdan Prajisteanu, managing director la agentia de media buying Mediaedge:cia, estimeaza ca la meciurile Romaniei de la Campionatul European de Fotbal TVR ar putea atrage aproximativ 7 milioane de telespectatori, iar veniturile nete din publicitate ale postului ar putea ajunge la aproximativ 6 milioane de euro.

    Potrivit Alfa Cont Mediawatch, printre cei mai importanti clienti de publicitate la meciurile echipei nationale se numara Inbev (Bergenbier, Stella Artois, Beck’s, Lowenbrau, Noroc), Coca-Cola, Quadrant Amroq Beverages (QAB este imbuteliatorul distribuitorului Pepsi si Prigat pentru Romania si Republica Moldova), Orange, Cosmote, Vodafone, Romaqua Group (imbuteliatorul si distribuitorului Borsec si Giusto), European Drinks si Heineken.

  • MySpace si Facebook se bat pe muzica

    Laboratoarele SlingShot Labs sunt pentru News Corp. un fel de incubator de afaceri pe internet.

    Finantarea de aproape 10 milioane de euro (15 milioane de dolari) oferita recent de compania lui Rupert Murdoch pentru SlingShot este mai degraba menita sa ajute reteaua sociala MySpace, una dintre liniile de business pe internet ale companiei, in competitia din ce in ce mai stransa cu Facebook.

    Cu aproximativ 110 milioane de vizitatori unici din toata lumea in fiecare luna si venituri anuale de aproximativ 525 de milioane de euro (800 de milioane de dolari), MySpace reprezinta un motor important de crestere pentru imperiul media News Corp al lui Rupert Murdoch.

    Numai ca MySpace pare a fi aproape intotdeauna cu un pas in urma competitorului Facebook, condus de tanarul antreprenor american Mark Zuckerberg, cand vine vorba despre serviciile lansate. Un exemplu este platforma de aplicatii software dedicate retelei sociale.

    Facebook ofera deja de mai multa vreme programatorilor independenti posibilitatea de a dezvolta propriile softuri, care mai apoi sunt puse la dispozitia utilizatorilor pe paginile retelei.

    In acest scop, Facebook a anuntat in ultima parte a anului trecut o investitie de aproape 6,6 de milioane de euro (10 milioane de dolari) in companii software care sa dezvolte aplicatii specifice.

    “In esenta, acest incubator de business este pentru MySpace o metoda de a profita de oportunitatile care apar pe piata”, explica Chris DeWolfe, directorul executiv al retelei sociale, sensul finantarii acordate SlingShot Labs.

    Una dintre aceste oportunitati despre care vorbeste DeWolfe ar putea fi un serviciu de muzica disponibil pe paginile retelei sociale. Se pare ca MySpace are in plan sa lanseze un astfel de serviciu, compania fiind deja in tratative cu patru mari case de discuri pentru a putea furniza melodii, fie numai pentru a fi ascultate online, dar si spre descarcare pe computer in format MP3, sustin surse din piata apropiate proiectului, citate de The Wall Street Journal.

    Practic, aceasta ar insemna astfel ca MySpace va intra in competitie directa cu serviciul de muzica iTunes al Apple, cu servicii pe baza de abonament de genul Rhapsody, dar si cu celelalte retele sociale cu profil muzical.

    Deocamdata insa, planurile pentru MySpace Music, cum va fi numit cel mai probabil serviciul, nu au fost confirmate de News Corp, iar Universal Music Group al Vivendi, BMG Music Entertainment al Sony, Warner Music Group si EMI Group, principalele case de inregistrari din SUA, au refuzat la randul lor sa comenteze posibilitatea de a se alia cu MySpace pentru un serviciu de muzica online.

    Ideea in sine este insa plauzibila, mai ales ca reteaua este cunoscuta ca loc predilect unde muzicienii in cautare de afirmare isi pun la dispozitie melodiile pentru auditie online, iar cei ce au deja contracte cu case de discuri isi promoveaza albumele, informandu-si ascultatorii de unde le pot cumpara.

    In conditiile in care vanzarile de CD-uri sunt in scadere la nivel mondial, platformele alternative de distributie a continutului audio reprezinta insa o oportunitate pentru casele de inregistrari.

    Cele patru mari case de discuri cu care MySpace ar fi in discutii au deja parteneriate cu Last.fm si Imeem, retele care le permit membrilor sa incarce muzica, sa-si creeze liste cu melodiile preferate, sa caute alti utilizatori cu preferinte muzicale asemanatoare si sa publice pe bloguri sau pe site-urile proprii widget-uri cu muzica respectiva.

    Castigurile in acest caz provin in cea mai mare parte din publicitatea accesata de cei in jur de 40 de milioane de vizitatori unici pe care ii au cumulat aceste retele de muzica in fiecare luna.

  • Banii sau cariera

    Carmen S. este o profesoara de 26 de ani din Arad. A terminat cu brio Facultatea de Matematica, dupa care a inceput sa predea la o scoala din Arad. Cei 750 de lei pe care ii castiga pe luna erau insa insuficienti pentru un trai decent, asa ca a ales o solutie la care apelasera si alti colegi de catedra: agent de vanzari pentru o editura din Bucuresti. Lunar, vine in Capitala pentru a face aprovizionarea cu manuale si carti scolare, pe care le distribuie in scolile din Arad si orasele din imediata apropiere. Recunoaste ca i s-a schimbat statutul, dar, odata cu el, si salariul. Nu regreta, pentru ca salariul pe care il castiga intr-o luna este dublu fata de cat castiga inainte, uneori chiar mai mare, daca vanzarile depasesc norma.

    “Sunt persoane care doresc sa castige mai bine si ies atunci din sfera profesionala in care au activat, indreptandu-se spre meserii unde castigurile pot fi duble sau triple. Exista insa si pierderi colaterale in ceea ce inseamna prestigiul social sau gradul de securitate a postului”, spune Madalina Didea, managing partner in cadrul firmei de recrutare Hart Human Resource Consulting. Factorul financiar pare sa prevaleze insa: in ultimul timp, numarul reconversiilor profesionale, de la o slujba mai prost platita, dar mai bine pozitionata social la una mai bine platita, dar care nu trebuie sa fie sustinuta de calificari si studii a crescut semnificativ. Cei mai multi dintre aceia care aleg o astfel de schimbare se orienteaza cu precadere catre doua zone care au inceput sa se dezvolte in ultimii ani si aflate in permanenta in cautare de personal: vanzarile si serviciile. “80% din personalul angajat la noi provine din alt mediu profesional, iar dintre acesti, aproape toti au studii superioare”, spune Antoaneta Istrate, managerul agentiei Antoanette Services, care intermediaza personal pentru servicii de babysitting si curatenie. Majoritatea angajatelor agentiei, care acum fie au grija de copii, fie sunt menajere, sunt la origine profesoare, invatatoare, educatoare ori asistente medicale.

    “Persoanele mai cautate si mai apreciate financiar sunt cele ce au cel putin liceul, cunosc o limba straina si sunt foste invatatoare sau profesoare, preferand copii mai mari care merg la scoala sau gradinita. Pentru bebelusi sunt cautate asistente medicale sau macar persoane care au cursuri de asistent maternal”, explica Antoaneta Istrate. Salariile cerute pornesc de la aproximativ 220 de euro pe luna pentru un program de opt ore pe zi si pot depasi 400 de euro, in functie de pregatirea candidatului si de munca pe care o face. In general, sumele sunt mai mari decat cele din sistemul public de invatamant sau cel de sanatate. Potrivit lui Gheorghe Georgescu, presedintele filialei Bucuresti a Ordinului Asistentilor si Moaselor, o asistenta medicala care lucreaza pentru un medic de familie castiga lunar aproximativ 100 de euro.

    Desi tendinta angajatorilor este de a plasa persoane tinere, cei care sunt cel mai predispusi sa accepte o schimbare de acest gen sunt candidatii de peste 35 de ani – in special femeile. “Bineinteles ca tendinta este sa plasam persoane tinere, calificate, insa aceste persoane au alte perspective si aspiratii; activitatea in familii duce la plafonare, chiar daca este mai bine platita decat in sistemul bugetar”, apreciaza Antoaneta Istrate. Cele mai multe compromisuri le fac persoanele mai in varsta, pentru ca multe dintre ele nu-si permit sa mai aiba atat de multe pretentii, in conditiile in care majoritatea firmelor cauta oameni tineri, recunoaste Florin Rusu, managing director al Global Consulting. Experienta l-a pus in fata unor situatii de-a dreptul inedite: “Am avut la un moment dat o candidata cu un traseu foarte interesant: a fost gestionar, apoi vanzator, apoi femeie de serviciu, pentru ca in final sa se angajeze pe post de contabil. Era vorba de o doamna care terminase un liceu economic, deci premisele pentru ocuparea acestui post existau”.

    Sunt si cazuri cand anumite meserii nu numai ca nu sunt bine platite, dar nici nu mai sunt de actualitate, cum ar fi cazul unora dintre inginerii care nu isi mai gasesc locul in activitatea de productie si trebuie sa se reorienteze. De multe ori, se duc catre zone sub calificarea lor: soferi, distribuitori sau agenti de vanzari. Este adevarat ca e greu pentru unii sa faca o schimbare atat de drastica. Tocmai de aceea, candidatii cu pregatire medie sunt cei mai mobili pe piata muncii, cei care schimba locul de munca foarte usor – “genul de roman care se pricepe la orice, poate fi si cofetar si brutar si croitor si femeie de serviciu sau bona; unde sunt mai multi bani, acolo se duce”, comenteaza Antoaneta Istrate.Un alt exemplu, in ultimii ani foarte frecvent, este cel al medicilor care aleg sa lucreze pentru companiile producatoare sau importatoare de medicamente, in calitate de reprezentanti medicali. Majoritatea medicilor care aleg sa lucreze pentru un importator sau producator de medicamente pleaca din sistemul de stat, unde salariile pentru un medic rezident nu depasesc 1.500 de lei, iar salariile medicilor cu vechime, la sfarsit de cariera, sunt estimate la 2.500-3.000 de lei. Nu la fel sta situatia si in sistemul privat, unde un medic poate castiga si 20.000 de euro pe luna. “In proiectele noastre de recrutare am intalnit foarte des medici ce renuntau la cariera pentru care au studiat si se reorientau ca angajati ai unor companii producatoare sau distribuitoare de medicamente”, spune Irina Curcudel, key account representative, Lugera & Makler. Salariile relativ mici pe care le primesc medicii in primii ani de activitate si lipsa posibilitatii de a-si deschide un cabinet medical care sa le asigure venituri ridicate ii fac sa-si paraseasca profesia de baza.

    Specialistii spun ca reconversia profesionala reprezinta singura alternativa viabila pentru cei nemultumiti de locul unde lucreaza, dar care nu vor sa plece din tara. “Sunt oameni care nu vor sub nici o forma sa plece sa munceasca in afara si atunci accepta un loc de munca pe un post inferior din punctul de vedere al statutului, dar mai bine platit, ca bone sau soferi sau vanzatori”, spune Florin Rusu de la Global Consulting. Spre a stimula ramanerea in tara a fortei de munca, Uniunea Europeana ofera finantare pentru calificarea si recalificarea fortei de munca din Romania, asa incat patronii si reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care se ocupa cu calificarea si recalificarea profesionala pot sa realizeze astfel de proiecte cu bani europeni. Uniunea Europeana aloca 5,14 mil. euro, mai exact 3,85 milioane din fonduri Phare si 1,29 milioane de euro din cofinantarea nationala. Fondurile au fost repartizate celor opt regiuni de dezvoltare din tara, regiunea Nord-Est urmand sa primeasca cei mai multi bani, adica aproximativ 1,1 milioane de euro, in vreme ce regiunea Sud-Est va beneficia de circa 710.000 de euro. Limita maxima de finantare este de 150.000 de euro pentru un proiect, iar cea minima de 15.000 de euro.

    Alte solutii la criza de personal

  • Bursa a pierdut trei ani in trei luni

    Se vorbeste tot mai mult despre revenire, despre modificarea trendului descendent pe care se afla bursa inca de anul trecut, dar cotatiile continua scaderea intr-un ritm alarmant. Masurile de solutionare a problemelor financiare din SUA au doar efecte temporare, revenirile fiind de scurta durata, iar in cazul Bursei de Valori Bucuresti (BVB), corelarea cu bursele externe pare preponderenta doar pe depreciere. Dupa cum s-a vazut si saptamana trecuta, criza pare sa se adanceasca in loc sa se apropie de final.

    Perioadele de cadere nu sunt o noutate pentru piata de capital. Dupa prima criza din 1998, cand actiunile au pierdut pana la 65% din valoare, au mai fost intervaluri de scaderi accentuate in 2005 si in 2006. Criza din prezent nu o depaseste inca pe cea de acum zece ani. “Nu este prima data cand bursa trece printr-o astfel de perioada si, probabil, nici ultima. Din fericire, acum suntem mai bine pregatiti pentru a traversa mai usor criza”, a declarat Stere Farmache, presedintele BVB, in cadrul unei conferinte organizate de Ziarul Financiar si BVB in parteneriat cu Schoenherr si Asociatii, Raiffeisen Capital & Investment, STK Emergent si Impact.

    Brokerii intaresc afirmatiile sefului bursei spunand ca acum zece ani foarte putini aveau experienta necesara supravieturii unor probleme atat de grave, cum a fost prabusirea economiei Rusiei, colaps care a antrenat toate statele din zona. “Toate fondurile straine s-au retras atunci de pe bursa, iar increderea nu a fost recastigata decat dupa mai multi ani”, declara Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.

    Cu increderea insa nu stam bine nici acum. Daca in 1998 au fost rusii cei care au provocat reculul, problemele sunt in prezent create de americani. Aversiunea tot mai mare la risc pe care o au fondurile de investitii din cauza pierderilor sectorului financiar american ne afecteaza puternic si pe noi.

    “Cand Rezerva Federala reduce dobanda de referinta atat de mult inseamna ca dificultatile sunt mult mai grave decat par si nici o piata de capital din lume nu va scapa neinfluentata”, spune Laurentiu Floroiu, director tranzactionare la EFG Eurobank Securities. Dupa criza de acum zece ani, increderea investitorilor, romani si straini, in piata de capital a revenit foarte greu. De asemenea, recuperarea pierderilor a durat aproximativ doi ani si jumatate.

    Pe vremea aceea insa piata interna era zdruncinata de scandaluri bancare si falimente ale fondurilor deschise de investitii, la care se adauga si o inflatie galopanta si recesiune economica. In Romania anului 2008 nu este nici pe departe vorba de asa ceva, dimpotriva. Cateva deficiente la indicii macroeconomici nu justifica inchiderea investitiilor bursiere si nici caderea atat de puternica a cotatiilor.

    Exista atunci o explicatie pertinenta pentru corelarea bursei de la Bucuresti cu cea de la New York? “Trendul pietei este dictat de investitorii institutionali peste tot in lume. Investitorii de retail, investitorii mici, sunt importanti pentru lichiditatea unei piete, dar institutionalii sunt cei care decid incotro se indreapta piata”, spune Liviu Giugiumica, managing director la CA IB Securities Romania.

    Iar procesul decizional al unui fond de investitii este perpetuu, se poate modifica in fiecare zi in functie de ultimele informatii despre o piata sau o economie. Cand un fond decide sa isi reduca participatia dintr-o piata, chiar daca va alege o iesire in trepte (vanzand pachete mici de actiuni pana atinge volumul stabilit), actiunea respectiva se va deprecia inevitabil.

    “Cand ai probleme financiare, te cauti in toate buzunarele dupa bani, indiferent cat de mici sunt respectivele buzunare. Este evident ca si la noi investitorii mari isi reduc portofoliile, chiar si pe volume si valori mici, sunt fortati de imprejurari”, spune Laurentiu Floroiu. Brokerul considera ca actuala criza este mai grava decat cea din 1998, deoarece emitentii au urcat foarte mult in perioada anterioara, majoritatea companiilor fiind in prezent supraevaluate. “Bancile, spre exemplu, desi au scazut mult de la inceputul crizei, sunt in continuare supraevaluate. Ar trebui sa ne uitam la atractivitatea unei companii financiare in functie de indicatorul P/BV (Price/Book Value – raportul dintre pretul de piata al actiunii si valoarea contabila a companiei – n. red.), care nu ar trebui sa fie mai mare de 2”, arata Floroiu.

    Pentru principalele banci listate, Banca Transilvania si Banca Romana pentru Dezvoltare – SocGen, indicatorul P/BV este de 6,57, respectiv 5,98, in conditiile in care pretul titlului a scazut de la inceputul anului cu 16% pentru Transilvania si 28% pentru BRD. Investitorii care mizeaza pe aceste actiuni ar putea avea o surpriza neplacuta in momentul publicarii rezultatelor consolidate pentru 2007, calcule in care vor fi prinse si majorarile nivelului de provizionare a creditelor in valuta, conform directorului de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Noile norme ale BNR prevad provizioane de 7% pentru imprumuturile acordate in valuta, in crestere de la 5%.

  • Romania, tara expatilor fericiti

    Mai in gluma, mai in serios, Romania a fost numita de multe ori “paradisul expatilor”, iar managerii care nu adera la aceasta opinie sunt mai degraba exceptii. Dincolo de curtoazia raspunsului cand sunt intrebati cat de mult le place Romania, raman faptele: de regula, managerii care vin din alte tari isi doresc sa ramana, chiar daca pentru asta trebuie sa paraseasca firma care i-a adus aici.

    Gunter Grieb este un bun exemplu al expatilor ce nu vor sa paraseasca Romania: dupa ce a plecat de la Kaufland, nici macar nu l-a interesat sa discute pe marginea ofertelor care l-ar fi dus in alte tari. Printre cei care au ramas se numara si alti top manageri din retail – François Oliver (Metro), Ali Ergun Ergen (Baneasa Development), Regis Mougel (Cora), Clemens Petschnikar (Artima) sau Rainer Exel (miniMax Discount).

    “Piata romaneasca este foarte dinamica, permite unui manager sa faca lucruri interesante”, declara Gunter Grieb pentru BUSINESS Magazin. A avut mai multe oferte, dar in final a avut de ales intre patru propuneri, toate apropiate comertului, domeniu in care a capatat cea mai multa experienta. A preferat, dupa propriile spuse, tot o firma nemteasca, “pentru ca m-am inteles cel mai bine cu ei”.

    Asa ca saptamana trecuta, in aceeasi zi in care a semnat pentru incheierea contractului cu Kaufland, Grieb a batut palma cu nemtii de la Obi.

    Reteaua de bricolaj va deschide in cateva luni primul magazin de pe piata romaneasca, iar fostul manager de la Kaufland este responsabil de vanzari si achizitii, din functia de COO – atributii care se aseamana destul de mult cu ceea ce facea si la Kaufland. Totusi, pentru a se integra in echipa retelei de tip do-it-yourself (DIY), este “cantonat” deocamdata vreme de patru saptamani in Germania, unde face un training intensiv.

    Un alt punct comun cu functia pe care a ocupat-o anterior este accentul pe viteza in extindere, pentru ca si Obi vrea sa deschida multe magazine in timp scurt – strategie pe care a aplicat-o si Kaufland, care are acum, la circa doi ani si jumatate de la lansare, nu mai putin de 32 de magazine.

    Reteaua Obi are planificate pentru acest an doua-trei deschideri, “dar suntem pregatiti pentru cel putin zece noi magazine anul viitor”, declara pentru BUSINESS Magazin Dieter Messer, membru al board-ului Obi International, responsabil cu expansiunea.

    Chiar daca la Kaufland era director general, iar pe cartea de vizita la Obi va scrie COO (italianul Romano Quinzi fiind managing director), Grieb declara ca acum il intereseaza mai putin titlul si crede ca “e mai important sa ai libertate de actiune”, acesta fiind si cauza principala a despartirii sale de Kaufland.

    In cadrul Obi, “care e o organizatie mai descentralizata”, neamtul de 39 de ani spera sa-si poata manifesta mai liber spiritul intreprinzator, fata de Kaufland, unde “de multe ori deciziile au fost luate in Germania, chiar daca nu am fost de acord cu ele”.

    Despartirea de Kaufland nu s-a petrecut insa in termeni neprietenosi, iar conditia esentiala pe care au pus-o fostii angajatori a fost clauza de non-combat, altfel spus sa nu intre intr-o organizatie concurenta, in domeniul alimentar. Poate asa a si fost exclusa o alta oferta pe care Grieb o avea pentru piata romaneasca, la o retea de cash & carry.

    Pentru acordul asupra despartirii, negocierile au durat mai bine de noua luni, timp in care Grieb si-a incasat insa salariul negociat cu Kaufland, care se plasa, conform unor surse din piata, la circa 20.000 de euro lunar. Banii i-au oferit suficienta libertate, iar neamtul a cochetat in urma cu cateva luni chiar cu ideea de a-si dezvolta o afacere proprie in Romania – un restaurant la Bucuresti, impreuna cu un partener.

    “Am renuntat insa, pentru ca investitia intr-un restaurant este destul de riscanta: azi poate sa fie in voga si peste sase luni nu-i mai trece nimeni pragul”, spune Grieb. A preferat in schimb sa investeasca, impreuna cu fratele sau, intr-un teren de 12.000 mp in sudul Germaniei, unde urmeaza sa dezvolte un proiect de retail, dar inca nu s-a hotarat ce anume.

    Neincheierea socotelilor cu Kaufland a avut insa si parti mai putin roz, pentru ca fara sa fi terminat contractul cu ei nu putea accepta o alta oferta. Oricat de bune erau conditiile angajatorilor precedenti, oferta Obi a fost mai tentanta. De altfel, intr-un interviu recent acordat BUSINESS Magazin, seful Obi afirma ca “pentru ofertele salariale nu avem competitie pe piata romaneasca”.

    Iar motivatia e simpla: intrarea Obi pe piata este deja tarzie si reteaua nu-si mai permite sa-si creasca oamenii in cadrul organizatiei proprii. Are de recuperat un decalaj imens fata de marii jucatori – ca internationalii Praktiker si Bricostore sau autohtonii Ambient si Dedeman -, iar de mare folos sunt oamenii deja scoliti in alte companii concurente.

    Astfel ca Obi stimuleaza acum si mai mult cresterea salariilor din retail, care “s-au majorat constant in ultimii ani, ajungand sa se dubleze”, declara Alexandru Talmazan, managing partner al firmei de executive search Wrightson Romania. Astfel, spune el, in momentul de fata salariile pentru un director de retea nationala in acest segment variaza intre 10.000 si 30.000 de euro net lunar, “majoritatea directorilor fiind expatriati”.

    Pentru nivelul imediat urmator, spune George Butunoiu, director general al GB Consulting, salariile nete variaza intre 6.000 si 10.000 de euro, plus prime pentru performante, masina si asigurari. In al treilea nivel de management, veniturile nete se plaseaza in intervalul a 3.000-5.000 de euro lunar.

    Astfel, un director de magazin are un salariu anual de baza de 120.000 de lei (circa 32.500 de euro), iar pachetul total pentru acest post este de 143.500 de lei (aproape 39.000 de euro), din care bonusul variabil reprezinta 21,6%, declara Ioana Tot, human resources consultant la Consulteam, reprezentanta in Romania a grupului Mercer, companie ce realizeaza studii salariale.

  • Regula celor 30 de secunde

    in timpul clipurilor video. “Ambele modele au plusuri si minusuri. Deocamdata este prea devreme sa declaram vreun castigator, intrucat intreaga piata este intr-o perioada experimentala”, considera David Hallerman, analist in cadrul companiei de cercetare de piata eMarketer. Valoric, piata publicitatii video online in SUA este asteptata sa creasca pana in 2011 de peste 10 ori in comparatie cu 2006, pana la 4,3 de miliarde de dolari
    (2,7 mld. euro).

    In aceste conditii, cel putin pana acum, publicitatea video a atras sustinatori de ambele parti. CBS, spre exemplu, mizeaza pe reclamele sub forma de clipuri video independente, la fel ca la televizor, in timp ce Google testeaza cel de-al doilea model, prin care mesaje text sa fie afisate in timpul unui clip video obisnuit. Dar preferintele companiilor care investesc in reclame video le remarca mai degraba furnizorii de servicii de publicitate online. Firma Brightcove, care ofera reclame prin Google, afisate in timpul unui clip video, sustine ca majoritatea clientilor cauta de fapt reclame sub forma de clipuri video foarte scurte, care ruleaza la inceputul sau sfarsitul unui clip obisnuit, dar de natura sa nu le intrerupa vizionarea. Google refuza deocamdata acest tip de reclame, aducand argumentul ca majoritatea utilizatorilor nu au rabdare sa urmareasca 30 de secunde de reclama la inceputul unui clip video accesat pe YouTube. Mai cu seama ca multe dintre clipurile publicate acolo nici nu au macar 30 de secunde.