BusinessMagazin

Blog

  • Produsele şi serviciile disponibile din faţa calculatorului atrag tot mai mulţi români

    CHIAR DACĂ PENTRU ROMÂNI CONCEPTUL DE RETAIL ONLINE ESTE UNUL RELATIV NOU COMPARATIV CU CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN MULTE ALTE ŢĂRI DE ANI BUNI, EXISTĂ DESCHIDERE ŞI APETIT PENTRU ACEST MOD MODERN ŞI FACIL DE A FACE CUMPĂTĂRURI. Iar retailerii se adaptează noilor preferinţe, având promoţii speciale în magazinele virtuale, chiar dacă s-au consacrat pe piaţă ca reţele de magazine de electro-IT, sau hiper şi supermarketuri. 59% dintre cei care cumpără în mediul online aleg electronicele, electrocasnicele şi softurile, categorie plasată în topul preferinţelor şi care a înregistrat o creştere de 20% în incidenţă faţă de 2011, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă 360insights.

    O creştere de 5% a înregistrat în acelaşi interval şi categoria de haine, pantofi şi accesorii vestimentare, care atrage 37% dintre cumpărătorii din mediul online. ”Alte categorii din topul celor mai cumpărate sunt cosmeticele şi parfumurile, cărţile şi revistele şi biletele de călătorie„, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. La coada clasamentului în ce priveşte cumpărăturile pe net se plasează produsele alimentare (5% dintre clienţi aleg produse online) şi bijuteriile (doar 4% dintre cumpărătorii din online).

    Piaţa de comerţ electronic din România a ajuns anul trecut la 1 miliard de euro, conform estimărilor, ritmul de creştere pentru viitorul apropiat fiind previzionat la 30-35% pe an, faţă de 5% în cazul altor ţări din regiune. Punctual, conform estimărilor, retailul online de fashion va creşte anul acesta în România cu 30-35%, ajungând la 140 de milioane de euro, în special graţie extinderii pe internet a companiilor care aveau doar magazine clasice.

    Diferenţele de consum faţă de alte pieţe, chiar învecinate, sunt însă clare. Conform informaţiilor integratorului de plăţi PayU România, un utilizator român cheltuie în mediul online doar 100 de euro. Spre comparaţie, în Cehia şi Polonia mediile sunt de 202 euro, respectiv 185 de euro pe utilizator, potrivit datelor EuroMonitor şi Center for Retail Research, citate de reprezentanţii PayU. În ciuda diferenţelor, de remarcat este creşterea înregistrată pe piaţa locală în ultimii ani: în 2010 coşul de cumpărături pe net avea o valoare medie de 58 de euro. Cu alte cuvinte, în patru ani, apetitul românilor de a cumpăra din magazine virtuale aproape s-a dublat.

    Fenomenul pare firesc, cel puţin din perspectiva faptului că tehnologia ne influenţează tot mai mult comportamentul de consum. Este vizibil că, pe măsură ce anii trec, românii devin din ce în ce mai dependenţi de utilizarea internetului. ”În comparaţie cu anul trecut, procentul celor care intră zilnic online a crescut semnificativ, ajungând la 74%, faţă de 66% în 2013„, spune Manuela Dănilă. Trei sferturi dintre persoanele din mediul urban accesează zilnic internetul şi petrec în medie între trei şi patru ore navigând. Conform studiului 360insights, cei mai dedicaţi sunt adolescenţii şi tinerii; iar odată cu creşterea vârstei numărul de ore petrecute online scade, observă Manuela Dănilă. Statutul este, de asemenea, proporţional cu devotamentul faţă de mediul online, utilizatori mai frecvenţi fiind cei cu venituri medii şi mari.

    Popularitatea cumpărăturilor online, arată studiul, a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor ani: mai multe persoane caută produse vândute online (55%, cu 20% mai mult decât în 2011), fac achiziţii în magazine virtuale (32%, cu 13% mai mult decât în 2011), navighează pe site-uri de reduceri sau cupoane (30%, cu 10% mai mult decât în 2011) şi sunt interesaţi să vândă şi ei la rândul lor produse online (21%, cu 7% mai mult faţă de 2011).
    “Cei mai mulţi români preferă să plătească achiziţiile online cu numerar la livrare (81%), în timp ce plata online rămâne o opţiune secundară (47%)„, arată Manuela Dănilă. Aproximativ 70 de comenzi sunt plasate în fiecare minut în România, cu o valoare totală de aproape 11.000 de lei, în primele cinci luni ale anului valoarea medie a coşului de cumpărături achitate online înregistrând o creştere medie cu 20%, conform PayU. Mai mult chiar, dinamica ar urma să se păstreze şi în anii următori.

  • Gefco vrea să depăşească pragul de 50 mil. euro cifră de afaceri

    “Sperăm să depăşim anul acesta pragul de 50 de milioane de euro ca cifră de afaceri. Deja calculăm să vedem dacă este sau nu posibil. Pentru 2015 nu avem îngrijorări, depindem de Dacia, Ford, Electrolux şi exporturile sale către Rusia“, a spus Christophe de Korver, care de patru ani este directorul general al Gefco România, divizie a Gefco, compania de transport şi logistică deţinută de ruşii de la RZD Russian Railways în proporţie de 75%, în timp ce restul este în proprietatea francezilor de la PSA Peugeot-Citroën.

    Gefco lucrează pe piaţa din România cu Automobile Dacia şi Ford, pentru care transportă atât com-po-nente, cât şi automobile finite, dar şi cu producători de componente precum Conti-nen-tal sau de electro-casnice precum Electrolux, care deţine o uzină la Satu Mare. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 47 mil. euro, în creştere cu 11% comparativ cu valoarea din 2012.

    Din cifra de afaceri a companiei, transportul de maşini reprezintă 30%, iar cel de componente auto 20%, astfel încât jumătate din businessul companiei este reprezentat de contractele din auto. Pe de altă parte, dacă anul trecut creşterea producţiei Ford a ajuns la un nivel istoric de aproape 68.000 de maşini asamblate la Craiova, anul acesta uzina constructorului american va produce cel mult 50.000 de maşini, în timp ce şi uzina Dacia şi-a redus turaţia. „În a doua jumătate a anului am avut multe rezultate comerciale bune care vor avea un impact asupra activităţii de anul viitor. După rezultatele înregistrate cu Ford, am extins colaborarea cu Dacia, în special pe zona de importuri, iar din vara acestui an am început realizarea de importuri din Franţa, Polonia, Slovacia pentru uzină. Acestea au început acum, dar efectele le vom vedea anul viitor. În vară am realizat mai mult teste, iar din septembrie am început realizarea unor volume mai importante. De asemenea, mai avem şi alte proiecte. În ceea ce priveşte volumele, am fost afectaţi de activitatea de la Ford, mai ales în prima jumătate a anului, dar acum am reuşit să compensăm“, a spus Christophe de Korver.

    Producţia la Dacia a scăzut cu 3,5% în primele opt luni ale acestui an la 213.559 de autoturisme, pierzând aproape 7.800 de maşini, echivalentul a 31 de garnituri de tren de transport.

    „Situaţia de la Dacia este mai complicată. Totul depinde de zonele către care exportă. Avem exporturi prin Constanţa şi exporturi către Italia, unde am avut rezultate bune în trimestrul doi al acestui an. În prima parte a anului am avut un business foarte bun către Africa de Nord, în special către Algeria. Întotdeauna depinde de piaţa pe care se vinde Dacia cel mai bine. Da, au mutat Sandero, însă acest lucru nu se vede la Mioveni. Ei produc în continuare la capacitate maximă“, a declarat şeful Gefco România.

    În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, acesta s-a extins în 2014, atât pe zona de industrie, cât şi pe zona de agricultură: „În partea de vest a ţării lucrăm acum cu Hella, companie ce deţine o fabrică de corpuri de iluminat lângă Timişoara, dar şi cu cei de la Pioneer. Am început anul foarte bine deoarece am colaborat cu cei de la Pioneer, pentru care am transportat seminţe. Ei sunt o subsidiară a DuPont şi produc aici seminţe ce sunt exportate în Ucraina şi Rusia, în special înainte de criză“.

    Colaborarea cu Hella vine la mai puţin de un an de când Gefco a deschis, în toamna anului trecut, o nouă platformă logistică de 2.000 mp la Arad, în Parcul Industrial Cefin.

    Compania de logistică s-a extins pe domeniul agricol nu doar prin colaborarea cu Pioneer, ci şi prin colabrarea cu IPSO, importatorul utilajelor John Deere în România.

  • Un business de familie pornit în urmă cu mai bine de zece ani vrea să treacă pragul de un milion de euro

    Povestea ContentSpeed a început când Radu Vîlceanu avea doar 16 ani şi, din nevoie, a învăţat să facă bani din tehnologie tot pentru tehnologie. Nu s-a făcut avocat, aşa cum era tradiţia în familia sa, ci a pariat pe un business al viitorului, dar care şi acum este departe de a-şi fi atins potenţialul pe piaţa locală.

    „Când eram puşti, mai bine spus pe la 16 ani, îi tot băteam pe ai mei la cap să îmi dea bani să-mi iau câteva accesorii pentru calculatorul pe care mi-l cumpăraseră cu ceva timp în urmă. Ştiu că aveam nevoie de vreo 600 de dolari şi îmi aduc aminte că tata chiar m-a întrebat atunci dacă nu învăţasem să fac şi eu ceva cu acel computer, astfel încât să fac rost de bani. Am făcut un soft pentru centrele care aveau imprimante, astfel încât clienţii să nu mai vină cu dischetele la ei, şi aşa am făcut rost de 300 de dolari“, spune Radu Vîlceanu.

    Acela a fost momentul când a început să se gândească serios la ce serviciu sau produs ar putea să furnizeze în România pentru a duce sursa de venituri la scară mai mare. I-a fost de folos şi background-ul antreprenorial din familie. Tatăl său privatizase o companie cu 130 de angajaţi prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts), prin care se transferă mijloacele de producţie ale companiei în proprietatea salariaţilor. „Am văzut cum este viaţa antreprenorului, că noaptea nu adormi prea uşor, dar m-a atras întotdeauna, am trăit cu asta şi sper să le pot transmite copiilor mei dorinţa de a merge pe acelaşi drum.“ După ce a făcut primii 300 de dolari din vânzarea softului pentru imprimante, a început să îşi cumpere cele mai noi gadgeturi din Statele Unite şi, cum în urmă cu circa 20 de ani americanii deja aveau magazine online, s-a hotărât să continue aventura antreprenoriatului în zona de e-commerce şi a început prin a studia software development la Universitatea Politehnică din Bucureşti.

    „A fost foarte greu la început pentru că mergeam chiar şi la câte un brand mare şi spuneam că e-commerce-ul este viitorul, iar ei îmi ziceau că este interesant, dar că ei cred că internetul este doar informativ şi că ar vrea doar un site de prezentare. A durat vreo cinci ani până să învăţ să vând ceea ce cerea piaţa la modul real. Iar negocierile din perioada aceea reflectau perfect climatul de business: eu le ziceam clienţilor că produsul meu îi costă 1.000 de euro, iar ei îmi ziceau că îmi dau 300 de euro“, îşi aduce aminte Radu Vîlceanu. Apoi a început să-şi construiască o echipă, evoluţie care a venit însă cu mai multe crize, de la probleme de leadership la certuri cu partenerii de afaceri şi până la stadiul în care compania ajunsese să nu mai aibă sediu. Toate s-au întâmplat când Radu Vîlceanu avea între 23 şi 27 de ani, dar au fost experienţe care, cumulat, au însemnat cât un MBA „on the job“, spune el.

    Prin 2006-2007, businessul ContentSpeed a început să evolueze, odată ce jucătorii din industria de media şi-au dat seama că e-commerce-ul ar trebui să conteze mai mult pentru ei. În prezent, soţii Vîlceanu estimează că în România sunt acum în jur de 4.000 de magazine online, astfel că afacerea pe care o conduc a contribuit la dezvoltarea a 8% din piaţa locală de e-commerce, care, la rândul ei, reprezintă cam 25% din totalul comerţului tradiţional. Piaţa de web design din România a avut un vârf în anii 2006-2008, ca multe alte industrii, când sute de firme de profil s-au dezvoltat şi au dus piaţa la o valoare estimată de studii la 6-7 milioane de euro.

  • Ioan Niculae despre schimbarea antrenorului: Mă gândesc timp de 24 de ore

    “Aproape m-am obişnuit cu astfel de ruşine în ultimele 4-5 meciuri la Astra. Este starea normală la Astra în ultimul timp. M-aţi întrebat cum mă simt, dar această întrebare ar trebui să o puneţi şi conducerii tehnice, preşedintelui executiv, ei trebuie să răspundă ce se întâmplă la această echipă. Am făcut o înţelegere cu mine însumi, ca primele 24 de ore să nu comentez după un astfel de eşec. Mă gândesc în linşte şi vom vedea. Să discutăm ca lumea”, a spus Niculae la DigiSport.

    Echipa Astra Giurgiu, deţinătoarea trofeului, a fost eliminată în 16-imile de finală ale Cupei României – Timişoreana, după ce a fost învinsă, joi, în deplasare, cu scorul de 3-1 (2-1), de formaţia Dacia Mioveni, ocupanta locului 6 în seria secundă a Ligii a II-a.

    Golurile învingătorilor au fost marcate de Stoica ’19, Popa ’42 şi Mârzeanu ’90, în timp ce pentru echipa de pe locul 3 al Ligii I, participantă în grupele Ligii Europa, a înscris Cristescu, în minutul 17.

    Astra Giurgiu a câştigat sezonul trecut în premieră Cupa României, după ce a învins, în finală, pe Arena Naţională, cu scorul de 4-2 la loviturile de departajare, formaţia Steaua Bucureşti.

  • Pentagon: Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au un rol major în raidurile aeriene în Siria

    Zece dintre cele 16 avioane militare care au bombardat miercuri seară obiective din Siria erau ale Arabiei Saudite sau ale Emiratelor Arabe Unite, doi aliaţi ai Statelor Unite, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

    Avioane americane au lansat 18 din cele 23 de bombe utilizate în cadrul acestor raiduri.

    Statele Unite, Iordania, Arabia Saudită, Qatar, Bahrain şi Emiratele Arabe Unite efectuează raiduri aeriene împotriva poziţiilor din Siria ale grupului terorist Stat Islamic.

    Statele Unite şi Franţa efectuează raiduri aeriene în Irak, vizând tot poziţii militare ale grupului terorist Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Levant / Stat Islamic în Irak şi Siria – SI/SIIL/SIIS).

  • România şi Canada ar putea schimba informaţii privind impactul de mediu al proiectelor miniere

    “Am convenit, de principiu, ca România şi Canada să identifice modalităţi prin care pot schimba informaţii pe tema procedurilor de evaluare a impactului de mediu, în cazul proiectelor miniere de mare capacitate”, a spus Korodi, după întâlnirea avută la New York, unde este prezent la Summit-ul Naţiunilor Unite privind schimbările climatice.

    Potrivit Ministerului Mediului, cei doi miniştri au convenit, de principiu, să dezvolte un sistem care să permită schimbul de informaţii referitoare atât la procedurile de evaluare a impactului de mediu al mineritului de mare capacitate, cât şi la principalele companii şi la practicile şi procedurile utilizate de acestea în activitatea de minerit.

    “Cu această ocazie, ministrul canadian Leona Aglukkaq a admis că, în acest domeniu, Canada derulează proceduri complexe de evaluare, exprimându-şi deschiderea pentru un schimb bilateral de experienţă la nivelul agenţiilor de mediu, care să vizeze procedurile şi etapele în evaluarea proiectelor din domeniu”, se mai arată într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    La Summit, Attila Korodi a avut întâlniri bilaterale şi cu omologii săi din Portugalia, Slovacia, Israel şi Germania.

    Întâlnirea bilaterală româno-slovacă a abordat, printre altele, subiecte din sectoarele managementului deşeurilor şi calităţii aerului, precum şi aspecte referitoare la alocările diferenţiate ale fondurilor din bugetul UE, sub noul cadru financiar 2014 – 2020.

    La întâlnirea cu Korodi, ministrul federal al Mediului şi Securităţii Nucleare din Germania, Barbara Hendricks, a propus ca, în viitorul apropiat, cele două state să dezvolte un parteneriat în domeniul eficienţei energetice, printr-un proiect pe care Germania să-l implementeze într-un oraş din România.

  • Eric Holder va demisiona din funcţia de procuror general al Statelor Unite

    Eric Holder îşi va exercita atribuţiile până la numirea în funcţie a succesorului său.

    Eric Holder a devenit al 82-lea procuror general din istoria Statelor Unite în februarie 2009, după ce fusese consilier al preşedintelui Bill Clinton.

  • 86% dintre români spun că nu economisesc constant pentru pensie

    Fondurile de pensii administrate privat (P2) reprezintă pentru cei mai mulţi români, arată un studiu, „Cât de des se gândesc românii la pensie”, realizat de ING Pensii în luna iunie 2014, cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, înţelegere şi încredere pe care actualii participanţi din Pilonul 2 îl au faţă de sistem. Studiul a fost desfăşurat în mediul online, pe un eşantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populaţia cu vârste între 18 şi 45 de ani, care îndeplineşte criteriile de eligibilitate legale pentru a deţine o pensie administrată privat.

    O primă concluzie evidenţiată de studiul ING arată faptul că pentru majoritatea românilor, Pilonul 2 este singurul instrument financiar prin intermediul căruia economisesc pentru pensie. Chiar şi aşa, însă, oamenii nu au o imagine clară asupra sistemului de pensii administrate privat şi a beneficiilor pe care le oferă acesta. Astfel, 86% dintre respondenţi au declarat că nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru că nu reuşesc (62%), fie pentru că nici nu şi-au propus (23%). În aceste condiţii, P2 reprezintă pentru cei mai mulţi români singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentării veniturilor la momentul retragerii din activitate.

    În acelaşi timp, însă, nivelul de informare şi interes al publicului cu privire la P2 este încă limitat. Unul din trei respondenţi (29%) nu ştie că are o pensie administrată privat, deşi deţine un astfel de produs, iar tendinţa este şi mai accentuată în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (cu un procent de 38%), arată studiul ING. Întrebaţi cât de bine consideră că înţeleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei respondenţi au apreciat că sunt suficient de informati (70%). Este interesant de observat faptul că, în rândul celor 30% dintre respondenţi care apreciază că nu sunt suficient de informaţi cu privire la P2, principalele motive care conduc la această situaţie ţin de faptul că deşi au primit informaţii, nu le-au înţeles (24%), dar mai ales de propria lipsă de interes (57%). Spre exemplu, aproape 20% dintre respondenţii care au declarat ca au primit scrisoarea anuală de informare de la administratorul lor în 2014, nu au citit-o.

    Şi în privinţa nivelului de cunoaştere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat există un decalaj important. Astfel, unul din trei participanţi la studiul ING Pensii nu ştie faptul că fondurile acumulate din contribuţia la sistem le aparţin, sunt colectate în conturi individuale şi nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact nivelul procentual al/ procentul contribuţiei lunare, 44% nu stiu că întreaga sumă acumulată şi randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu ştiu ce sume au acumulat până în prezent în conturile individuale. În acelaşi timp, 46% dintre respondenţi nu sunt informaţi cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi moştenită de familie în situaţia în care nu vor mai fi în viaţă la vârsta pensionării iar peste un sfert nu ştiu că au opţiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.

    Interesul scăzut al participanţilor cu privire la propria pensie privată se poate explica prin prisma unei alte concluzii relevate de studiul ING: în rândul publicului român, există încă o tendinţă evidentă de a “externaliza” responsabilitatea aţiunilor necesare pentru a obţine la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi. Astfel, unul din doi respondenţi în studiul ING Pensii apreciază că “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca principal responsabil Statul, 11%  angajatorul iar 3% familia.

    În practică, această atitudine identificată prin studiul ING Pensii se traduce inclusiv prin lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a deţine o pensie administrată privat în alegerea informată şi deliberată a fondului la care participă. Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert dintre cei peste 1,8 milioane de participanţi care deţin un astfel de produs au fost repartizaţi aleatoriu de-a lungul timpului. Tendinţa este semnificativ mai evidentă în rândul tinerilor, 22% dintre participanţii repartizaţi aleatoriu către fondul administrat de ING Pensii având vârsta cuprinsă între 20 şi 25 ani.

    “Rezultatele studiului ING Pensii validează o realitate pe care o percepem şi în activitatea noastră de zi cu zi: oamenii privesc cu tot mai multă încredere sistemul privat de pensii, considerându-l o soluţie reală în faţa problemelor cu care se confruntă sistemul public, dar în acelaşi timp nu au o imagine bine definită cu privire la modul de funcţionare al acestuia şi la beneficiile pe care le oferă. Vedem, pe de o parte, că există o preocupare clară în rândul publicului cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii în viitor, 81% dintre respondenţi exprimându-şi temerea că în momentul în care se vor pensiona nu vor beneficia de  pensia de stat din diverse motive. In plus, doar o treime au certitudinea că P1 va mai exista la momentul respectiv. În acest context, peste jumătate se bazează ca Pilonul 2 să îi ajute să îşi menţină nivelul actual de viaţă şi după retragerea din activitate iar circa 70% se aşteaptă ca acesta să le influenţeze semnificativ veniturile la pensie”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii.

    Dincolo de percepţia publicului, studiile realizate de-a lungul timpului confirmă faptul că, pe termen lung, sistemul de pensii administrate privat va influenţa în bine viaţa oricărei persoane. Aşa cum se întâmplă peste tot in lume, reducerea şi îmbătrânirea populaţiei pune şi în România o presiune importantă asupra bugetului public de pensii, care trebuie să susţină, cu tot mai puţine resurse, un număr tot mai mare de beneficiari.

    În 2060 populaţia  se va reduce în România până la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populaţie activă (54%). În acelaşi timp, sub două treimi din populaţia activă va mai munci şi, ca atare, va contribui la bugetul de stat, susţinând un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiţii, rata de înlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, în 2032 să ajungă la 24%, de la 36% în prezent.

    “Pentru viitorii pensionari, Pilonul 2 are potenţialul de a-şi aduce contribuţia la păstrarea stilului de trai din perioada vieţii active şi după momentul pensionării. Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participanţilor, respectiv performanţele foarte bune pe care le dovedeşte an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanţi din Pilonul 2, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta”, declară Marius Popescu, membru în Consiliul de Administraţie ING Pensii.

  • DNA: O firmă bulgărească administrată de deputatul Simionescu, intermediară în evaziunea cu utilaje

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă transmis joi agenţiei MEDIAFAX, că Adrian Constantin Simionescu, deputat şi administrator de fapt al societăţii comerciale Fan Speed Nikopole, este urmărit penal pentru efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută şi complicitate la evaziune fiscală.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal Marian Fişcuci, administrator al SC Proinvest SRL, pentru evaziune fiscală, şi Florinel Marinaş, administrator al unei societăţi comerciale, pentru complicitate la evaziune fiscală.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2012 – 2014, Marian Fişcuci, prin SC Proinvest SRL, a achiziţionat din spaţiul intracomunitar utilaje agricole de la firme consacrate în domeniu, pe care le-a livrat unor societăţi româneşti.

    Anchetatorii susţin că, în acest lanţ economico-financiar, Fişcuci ar fi introdus o verigă fictivă, respectiv firma bulgărească Fan Speed Nikopole, căreia îi erau livrate utilajele agricole, iar aceasta le livra beneficiarilor finali din România.

    “Ca mod de operare, iniţial se identificau beneficiarii – firme româneşti şi se perfectau înţelegeri cu administratorii acestor societăţi, interesate în achiziţionarea de utilaje agricole, promiţându-li-se vânzarea unor astfel de utilaje, procurate preponderent din Germania şi Franţa, prin intermediul SC Proinvest SRL, care este şi dealer-ul autorizat al firmelor producătoare. După identificarea firmelor interesate, care erau şi beneficiarii, utilajele erau achiziţionate din statele menţionate şi transportate, apoi depozitate la sediul SC Proinvest SRL”, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Procurorii au precizat că, dacă la momentul aducerii utilajelor agricole în România, acestea ar fi fost revândute firmelor româneşti – destinatarii finali, fiind vorba de achiziţiile intracomunitare, la tranzacţie ar fi trebuită plătita TVA. Pentru a scăpa de această obligaţie, firma Proinvest ar fi vândut fictiv societăţii bulgăreşti controlate de Adrian Simionescu şi Florinel Marinaş, iar aceasta a revândut utilajele agricole clienţilor din România.

    “Schema infracţională de eludare a obligaţiilor fiscale s-a realizat pe următorul circuit: SC Proinvest SRL Alexandria, controlată de suspectul Fişcuci Marian, realiza o vânzare fictivă (tranzacţie intracomunitară) către firma Fan Speed Nikopole, controlată de suspecţii Simionescu Adrian Constantin şi Marinaş Florinel, (operaţiune scutită de TVA), după care, agentul economic din Bulgaria proceda la revânzarea utilajelor către clienţii din România, identificaţi anterior şi cu care se negociase deja vânzarea utilajelor, încă de când acestea erau proprietatea Proinvest SRL sau urmau să devină proprietatea acesteia”, potrivit procurorilor.

    În cadrul acestei operaţiuni comerciale fictive, utilajele erau transportate de la sediul societăţii Proivest Alexandria în Bulgaria, ulterior fiind reintroduse în România şi livrate beneficiarilor finali.

    “Tranzacţiile realizate cu firma din Bulgaria nu aveau un scop economic real, fiind efectuate exclusiv pentru a crea o aparenţă de legalitate şi a beneficia de regimul de scutire de TVA aplicabil operaţiunilor intracomunitare”, susţin procurorii.

    Deputatul Adrian Simionescu mai este acuzat şi că, în acest an, prin demersurile efectuate, direct sau cu sprijinul altor persoane, ar fi controlat întreaga activitate comercială a celor două societăţi comerciale, una dintre ele fiind Fan Speed Nikopole. Potrivit datelor existente în cauză, Adrian Simionescu ar fi administrat efectiv cele două firme, el fiind atât factorul decizional în aceste societăţi, cât şi administratorul “de facto”.

    Procurorii au stabilit, până la acest moment al urmăririi penale, că, în intervalul 2012 – 2014, valoarea utilajelor simulat ca fiind livrate intracomunitar este de 20.854.508 lei.

    Prin simularea livrărilor intracomunitare de bunuri către Fan Speed Bulgaria, SC Proinvest SRL Alexandria a prejudiciat bugetul de stat cu 5.005.082 de lei, reprezentând TVA de plată, administratorul societăţii în toată această perioadă fiind Marian Fişcuci.

    Adrian Simionescu, Marian Fişcuci şi Florinel Marinaş au fost anunţaţi de procurori că a fost începută urmărirea penală pe numele lor, fiindu-le aduse la cunoştinţă acuzaţiile. Simionescu şi Fişcuci au fost duşi joi la DNA cu mandat de aducere.

    Deputatul PSD Adrian Simionescu a declarat, la ieşirea de la DNA, că nu are nicio legătură cu dosarul de evaziune şi că nu a obţinut niciodată “bani negri”, precizând că nu deţine societăţi comerciale, ci doar este acţionar la o firmă care nu-i aparţine.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut, miercuri, 10 percheziţii în judeţele Teleorman, Giurgiu şi Ilfov, la firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie şi evaziune fiscală.

    Numele lui Marian Fişcuci apare pe lista persoanelor care au donat în 2012 bani pentru USL, suma dată atunci de acesta fiind de 100.000 de lei.

    Adrian Constantin Simionescu este deputat din 2012. Simionescu a fost viceprimar în Turnu Măgurele, în perioada 1996-1997, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în 2008-2009. Acesta a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PD Teleorman din 1996 până în 2001. Ulterior, el a trecut la PSD, iar în 2001 a fost numit vicepreşedinte al PSD Teleorman.

    Simionescu, de profesie inginer metalurg, a lucrat ca stagiar la fabrica de ţevi Slatina, între 1989 – 1990 , după care a fost şef de secţie la UVCP Turnu Măgurele, până în anul 1994. Din acel an şi până în 1996, el a fost director la SC Sady Com SRL Turnu Măgurele, între 1997-1999 – director Conserv Turris Turnu Măgurele, iar în perioada 1999 – 2000 a fost director al combinatului chimic din Turnu Măgurele. Între anii 2000-2001, Simionescu a fost director la SC Agro Turris Turnu Măgurele, între 2001-2008 – director SC Sady Com SRL Turnu Măgurele. După un an, din 2009, el a redevenit director al SC Sady Com SRL Turnu Măgurele.

    Conform ultimei sale declaraţii de avere, din luna iunie, deputatul Adrian Constantin Simionescu are două terenuri arabile în localităţile Turnu Măgurele şi Bragadiru, un apartament de 79 de metri pătraţi, cumpărat în 1997, şi o casă de 168 de metri pătraţi, cumpărată în acest an, ambele în Turnu Măgurele.

    Simionescu are două autoturisme – un ARO 243 cumpărat în 1992 şi un Ford Scorpio din 1998.

    În declaraţia de avere, deputatul PSD a menţionat şi două credite bancare contractate în anul 2007, în valoare de 78.106 euro şi 47.613 lei.

    În anul fiscal precedent, el a încasat ca deputat un venit anual de 58.908 lei, iar soţia sa, Fănica Simionescu, a obţinut un venit anual de 8.724 lei, în calitate de director la SC Sady Com SRL. La această firmă, deputatul deţine 95,23% din acţiuni. De asemenea, el este acţionar unic la SC Fan Speed SRL, firmă cu sediul în Bulgaria, conform declaraţiei sale de interese.