Blog

  • DHL face prima livrare cu drone înaintea giganţilor Amazon şi Google

    Divizia DHL a Deutsche Post AG, cel mai mare furnizor de servicii poştale din Europa face astăzi primele livrări cu drone în Europa. DHL va livra medicamente locuitorilor Juist, o mică insulă din nord-vestul Germaniei.

    Zborul de astăzi va dura până la 30 de minute, iar evenimentul marchează şi începutul unui program pilot de testare de 30 de zile prin care se va decide dacă livrările prin intermediul dronelor – denumite “parcelocoptere” sunt mai eficiente decât metodele tradiţionale de livrare, potrivit Entrepreneur.com. Pe durata perioadei de probă, DHL va trimite medicamente pe insulă de două ori pe zi prin intermediu unei drone, modalităţi de transport precum aernovele sau feribotul, nu sunt valabile. DHL a obţinut aprobarea autorităţilor statale, a celor de trafic aerian şi a ministerelor federale de transport pentru a funcţiona într-o zonă cu trafic aerian restricţionat.

    Programul pilot al DHL este similar cu testările cu drone făcute de giganţii din Sillicon Valley Amazon şi Google. Reprezentanţii ambelor companii au declarat  că folosirea dronelor pentru livrările comerciale este la ani distanţă de concretizare, mai ales din cauza regulilor stricte impuse de Administraţia Federală Aviatică Americană (AFAA). Instituţia a interzis o livrare de bere cu drone pentru pescarii din Minnesota şi folosirea dronelor pentru fotografii de către echipa de baseball Washington Nationals.

    Reprezentanţii DHL cred că livrările cu drone pot fi făcute, cel puţin în ţările din afara Statelor Unite ale Americii.

     

     

  • DHL face prima livrare cu drone înaintea giganţilor Amazon şi Google

    Divizia DHL a Deutsche Post AG, cel mai mare furnizor de servicii poştale din Europa face astăzi primele livrări cu drone în Europa. DHL va livra medicamente locuitorilor Juist, o mică insulă din nord-vestul Germaniei.

    Zborul de astăzi va dura până la 30 de minute, iar evenimentul marchează şi începutul unui program pilot de testare de 30 de zile prin care se va decide dacă livrările prin intermediul dronelor – denumite “parcelocoptere” sunt mai eficiente decât metodele tradiţionale de livrare, potrivit Entrepreneur.com. Pe durata perioadei de probă, DHL va trimite medicamente pe insulă de două ori pe zi prin intermediu unei drone, modalităţi de transport precum aernovele sau feribotul, nu sunt valabile. DHL a obţinut aprobarea autorităţilor statale, a celor de trafic aerian şi a ministerelor federale de transport pentru a funcţiona într-o zonă cu trafic aerian restricţionat.

    Programul pilot al DHL este similar cu testările cu drone făcute de giganţii din Sillicon Valley Amazon şi Google. Reprezentanţii ambelor companii au declarat  că folosirea dronelor pentru livrările comerciale este la ani distanţă de concretizare, mai ales din cauza regulilor stricte impuse de Administraţia Federală Aviatică Americană (AFAA). Instituţia a interzis o livrare de bere cu drone pentru pescarii din Minnesota şi folosirea dronelor pentru fotografii de către echipa de baseball Washington Nationals.

    Reprezentanţii DHL cred că livrările cu drone pot fi făcute, cel puţin în ţările din afara Statelor Unite ale Americii.

     

     

  • CEZ renunţă la parcul eolian din România. Compania caută să se extindă în Polonia şi Slovacia

    CEZ, care este controlată de statul ceh, are nevoie să îşi crească veniturile “pentru a asigura acţionarilor dividendele stabile cu care sunt obişnuiţi”, conform declaraţiei făcute de CEO-ul grupului, Daniel Benes, pentru ziarul Hospodarske Noviny, citat de Bloomberg.

    Producătorul de energie electrică din Cehia nu a iniţiat încă negocierile cu Energa, potrivit purtătorului de cuvânt al companiei, Ladislav Kriz.

    Statul polonez deţine 51% dintre acţiunile Energa, care a fost listată pe bursă anul trecut, potrivit site-ului companiei.

    Benes a afirmat că CEZ vizează, totodată, preluarea a 66% dintre acţiunile producătorului de energie din Slovacia, Slovenske Elektrarne, care sunt deţinute de Enel.

    De altfel, CEZ a început deja negocierile cu guvernul slovac, cel care este acţionar minoritar la Elektrarne, pentru o posibilă achiziţie.

    Acţiunile CEZ au urcat cu 0,3% pe bursa din Praga, în timp ce titlurile Energa au avansat cu 0,5% pe bursa din Varşovia, valoarea de piaţă a celui de-al treilea mare producător de energie din Polonia ajungând la 3 miliarde de dolari.

    Enel, cea mai mare companie din domeniul energiei din Italia, a anunţat în luna iulie că vrea să vândă activele deţinute în Slovacia şi România, pentru a reduce datoria de 4,4 miliarde de euro pe care o are.

    În aprilie, grupul ceh CEZ a anunţat că este dispus să vândă integral parcul eolian deţinut în România, la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acesta.

    Ulterior, la începutul lunii septembrie, şeful CEZ România, Martin Zmelik, a declarat că grupul îşi va consolida operaţiunile în România şi nu va ieşi de pe piaţă, chiar dacă va reuşi să vândă parcurile eoliene din Dobrogea, dar că nu este interesat de achiziţii sau de participarea la proiecte energetice mari derulate de Guvern.

    CEZ este cel mai mare producător de electricitate eolienă din România, activitatea în care a investit 1,1 miliarde de euro. Parcurile eoliene deţinute de CEZ în România au împreună au o capacitate de 600 MW.

    CEZ investeşte anual în România circa 200 milioane de lei în reţeaua de distribuţie a electricităţii (45,2 milioane de euro) în judeţele Argeş, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Vâlcea şi Olt.

    Grupul ceh CEZ a intrat pe piaţa românească în 2005, când a cumpărat de la Electrica SA filiala Electrica Oltenia.

  • CEZ renunţă la parcul eolian din România. Compania caută să se extindă în Polonia şi Slovacia

    CEZ, care este controlată de statul ceh, are nevoie să îşi crească veniturile “pentru a asigura acţionarilor dividendele stabile cu care sunt obişnuiţi”, conform declaraţiei făcute de CEO-ul grupului, Daniel Benes, pentru ziarul Hospodarske Noviny, citat de Bloomberg.

    Producătorul de energie electrică din Cehia nu a iniţiat încă negocierile cu Energa, potrivit purtătorului de cuvânt al companiei, Ladislav Kriz.

    Statul polonez deţine 51% dintre acţiunile Energa, care a fost listată pe bursă anul trecut, potrivit site-ului companiei.

    Benes a afirmat că CEZ vizează, totodată, preluarea a 66% dintre acţiunile producătorului de energie din Slovacia, Slovenske Elektrarne, care sunt deţinute de Enel.

    De altfel, CEZ a început deja negocierile cu guvernul slovac, cel care este acţionar minoritar la Elektrarne, pentru o posibilă achiziţie.

    Acţiunile CEZ au urcat cu 0,3% pe bursa din Praga, în timp ce titlurile Energa au avansat cu 0,5% pe bursa din Varşovia, valoarea de piaţă a celui de-al treilea mare producător de energie din Polonia ajungând la 3 miliarde de dolari.

    Enel, cea mai mare companie din domeniul energiei din Italia, a anunţat în luna iulie că vrea să vândă activele deţinute în Slovacia şi România, pentru a reduce datoria de 4,4 miliarde de euro pe care o are.

    În aprilie, grupul ceh CEZ a anunţat că este dispus să vândă integral parcul eolian deţinut în România, la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acesta.

    Ulterior, la începutul lunii septembrie, şeful CEZ România, Martin Zmelik, a declarat că grupul îşi va consolida operaţiunile în România şi nu va ieşi de pe piaţă, chiar dacă va reuşi să vândă parcurile eoliene din Dobrogea, dar că nu este interesat de achiziţii sau de participarea la proiecte energetice mari derulate de Guvern.

    CEZ este cel mai mare producător de electricitate eolienă din România, activitatea în care a investit 1,1 miliarde de euro. Parcurile eoliene deţinute de CEZ în România au împreună au o capacitate de 600 MW.

    CEZ investeşte anual în România circa 200 milioane de lei în reţeaua de distribuţie a electricităţii (45,2 milioane de euro) în judeţele Argeş, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Vâlcea şi Olt.

    Grupul ceh CEZ a intrat pe piaţa românească în 2005, când a cumpărat de la Electrica SA filiala Electrica Oltenia.

  • Udrea a început campania de împărţire a ghiozdanelor cu abecedare şi rechizite

    Udrea a arătat că a preferat să facă acest gest în loc de o lansare la Sala Platului a candidaturii sale la prezidenţiale care ar fi costat 20.000 de euro.

    “Am luat această decizie pentru că anul acesta copiii s-au dus la şcoală şi nu au găsit abecedare pe bănci. Pentru un copil de clasa I este de neînţeles că domnul Ponta nu a reuşit să rezolve această problemă a abecedarelor. În loc de o lansare a candidaturii mele făcută într-un mod fastuos în care aduceam oameni, am decis să fac acest gest pentru familiile cu copii şi cu posibilităţi materiale reduse”, a precizat Elena Udrea.

    Ea a precizat, după împărţirea ghiozdanelor, că această acţiune va continua în ţară.

    Udrea a menţionat că, duminică, PMP va organiza un marş de protest la adresa Guvernului, care se va desfăşura de la Sala Palatului la Guvern. Ea a menţionat că preşedintele Traian Băsescu nu a fost invitat să participe la acest marş.

    Candidatul PMP la Preşedinţie, Elena Udrea, spunea şi joi că nu vrea ca lansarea candidaturii ei să semene cu cea a lui Victor Ponta şi că a decis organizarea, duminică, a unui marş împotriva proastei guvernări, precizând că au fost cumpărate ghiozdane şi abecedare, care vor fi date “în toată ţara”.

  • Udrea a început campania de împărţire a ghiozdanelor cu abecedare şi rechizite

    Udrea a arătat că a preferat să facă acest gest în loc de o lansare la Sala Platului a candidaturii sale la prezidenţiale care ar fi costat 20.000 de euro.

    “Am luat această decizie pentru că anul acesta copiii s-au dus la şcoală şi nu au găsit abecedare pe bănci. Pentru un copil de clasa I este de neînţeles că domnul Ponta nu a reuşit să rezolve această problemă a abecedarelor. În loc de o lansare a candidaturii mele făcută într-un mod fastuos în care aduceam oameni, am decis să fac acest gest pentru familiile cu copii şi cu posibilităţi materiale reduse”, a precizat Elena Udrea.

    Ea a precizat, după împărţirea ghiozdanelor, că această acţiune va continua în ţară.

    Udrea a menţionat că, duminică, PMP va organiza un marş de protest la adresa Guvernului, care se va desfăşura de la Sala Palatului la Guvern. Ea a menţionat că preşedintele Traian Băsescu nu a fost invitat să participe la acest marş.

    Candidatul PMP la Preşedinţie, Elena Udrea, spunea şi joi că nu vrea ca lansarea candidaturii ei să semene cu cea a lui Victor Ponta şi că a decis organizarea, duminică, a unui marş împotriva proastei guvernări, precizând că au fost cumpărate ghiozdane şi abecedare, care vor fi date “în toată ţara”.

  • Fabrică de bani falşi, descoperită la Oradea. Membri ai clanului mafiot din Napoli, ridicaţi de DIICOT

    Surse judiciare au declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că în urmă cu două zile, Direcţia Naţională Antimafia din Italia a ridicat trei persoane din aceeaşi grupare şi a confiscat 19 milioane de euro.

    Potrivit aceloraşi surse, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a lucrat în colaborare cu direcţia din Italia, dar a avut exclusivitate de coordonare a anchetei din România.

    Procurorii DIICOT au făcut percheziţii la Oradea, în noaptea de joi spre vineri, având informaţii că membrii grupării ar fabrica acolo bani falşi, fiind ridicate trei persoane, care ar face parte din gruparea de crimă organizată din Napoli.

    La percheziţii au fost găsiţi aproximativ 13 milioane de euro, în bancnote de 50 şi 100 de euro, precum şi două tiparniţe, cerneala şi matricile aferente fabricării banilor falşi, au precizat sursele citate.

    Cei trei suspecţi sunt audiaţi la DIICOT Oradea, iar în cursul zilei de vineri, aceştia vor fi aduşi în Capitală, la structura centrală a Direcţiei.

  • Fabrică de bani falşi, descoperită la Oradea. Membri ai clanului mafiot din Napoli, ridicaţi de DIICOT

    Surse judiciare au declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că în urmă cu două zile, Direcţia Naţională Antimafia din Italia a ridicat trei persoane din aceeaşi grupare şi a confiscat 19 milioane de euro.

    Potrivit aceloraşi surse, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a lucrat în colaborare cu direcţia din Italia, dar a avut exclusivitate de coordonare a anchetei din România.

    Procurorii DIICOT au făcut percheziţii la Oradea, în noaptea de joi spre vineri, având informaţii că membrii grupării ar fabrica acolo bani falşi, fiind ridicate trei persoane, care ar face parte din gruparea de crimă organizată din Napoli.

    La percheziţii au fost găsiţi aproximativ 13 milioane de euro, în bancnote de 50 şi 100 de euro, precum şi două tiparniţe, cerneala şi matricile aferente fabricării banilor falşi, au precizat sursele citate.

    Cei trei suspecţi sunt audiaţi la DIICOT Oradea, iar în cursul zilei de vineri, aceştia vor fi aduşi în Capitală, la structura centrală a Direcţiei.