BusinessMagazin

Blog

  • China solicită Uniunii Europene o soluţie convenabilă pentru comerţul cu vehicule electrice pe fondul suprataxării

    China a îndemnat Franţa să împingă Comisia Europeană către o soluţie acceptabilă privind comerţul cu vehicule electrice, atât pentru industria europeană, cât şi pentru cea chineză, potrivit Reuters.

    Cu toate acestea, Franţa a declarat că UE nu va ceda în chestiuni cheie.

    Anul trecut, UE a lansat o anchetă anti-subvenţii privind importurile de vehicule electrice cu baterii fabricate în China, iar în octombrie, a votat în favoarea impunerii de tarife pentru aceste maşini.

    În ultimele luni, China a lansat propriile anchete privind carnea de porc şi produsele lactate europene şi, în octombrie, a impus măsuri antidumping temporare asupra importurilor de brandy din UE.

    În cadrul unei întâlniri cu ministrul francez al comerţului, Sophie Primas, ministrul chinez al comerţului, Wang Wentao, a îndemnat Parisul să îşi asume „un rol activ” pentru a impulsiona UE în privinţa vehiculelor electrice chineze.

    El a reiterat că ancheta uniunii a fost o preocupare majoră care a „împiedicat serios” cooperarea dintre China şi UE în industria auto.

    Primas i-a spus lui Wang că UE refuză să escaladeze situaţia şi continuă să colaboreze cu China, „dar nu va ceda la presiuni cu privire la aspecte esenţiale”.

    „Vom continua să apărăm o concurenţă mai echitabilă care să aducă beneficii tuturor”, se arată într-o declaraţie a biroului său de presă.

  • Innova Capital face o nouă achiziţie pe piaţa din România. Fondul de investiţii cumpără tipografia Grafoprint de la Radu Dimeca

    Fondul de investiţii Innova Capital a cumpărat, prin intermediul unei companii din portfoliu, tipografia Grafoprint din judeţul Timiş, un business de circa 33 mil. lei anul trecut. Vânzători sunt mai mulţi antreprenori locali, însă fondatorul afacerii şi acţionarul majoritar este Radu Dimeca.

    Achiziţia a fost făcut de către Prime Label Group, unul dintre cei mai importanţi producători de etichete din Europa Centrală şi de Est. Compania este deţinută de fondul Innova şi de-a lungul ultimilor ani s-a dezvoltat prin multiple achiziţii. E vorba de şase preluări de companii în cinci ani.

    Mutarea perimite firmei poloneze să intre pe piaţa din România şi să ajungă la vânzări de 100 mil. euro (500 mil. lei) în 2024, spun reprezentanţii cumpărătorului.

    “Anul 2024 este un an de referinţă pentru Prime Label. Suntem pregătiţi să depăşim 100 de milioane de euro în vânzări, intrând în rândurile celor mai mari producători de etichete din Europa. Din 2019 şi de la achiziţia primei companii – tipografia Embe Press din Polonia, grupul a crescut de peste şapte ori. Expansiunea geografică prin preluarea Grafoprint ne creează noi oportunităţi de dezvoltare. Vedem în România o piaţă cu mare potenţial, deşi este încă subestimată. Intuiţia şi datele de piaţă ne spun că este o direcţie bună de investiţii. Economia românească creşte dinamic în comparaţie cu alte ţări europene, iar creşterea investiţiilor directe ale clienţilor actuali şi potenţiali ai grupului în România arată că merită să fim aici. Sunt foarte entuziasmat de planurile noastre de dezvoltare în cadrul acestei pieţe”, a declarat Arkadiusz Sapiecha, CEO al Prime Label.

    Tipografia Grafoprint a fost înfiinţată în anul 1991, iar în prezent produce la rândul său etichete. Specializată atât în tipărirea flexografică, cât şi în cea digitală, Grafoprint produce etichete autoadezive pentru mărci FMCG de top din sectorul cosmeticelor, al produselor chimice de uz casnic şi al alimentelor şi băuturilor.

    “Astăzi, Grafoprint începe un nou capitol ca parte a Prime Label Group, marcând tranziţia noastră de la o afacere locală la un jucător european. Acest pas este atât o provocare, cât şi o oportunitate”, a spus Octavian Tocaci, directorg general al Grafoprint.

    Prime Label a mai făcut anterior achiziţii în Polonia, dar şi în Slovenia şi Estonia, România fiind cea mai nouă ţară din listă.

    Prime Label şi Innova Capital au fost asistate pe parcursul tranzacţiei de Stratulat Albulescu Attorneys at Law pentru partea juridică şi de Daniela Buhus de la TS Partners pentru due diligence financiar şi fiscal.

    Vânzătorii au fost asistaţi de o echipă condusă de Florin Cerna de la BrinkThink Management, în calitate de consultant financiar şi M&A. Asistenţa juridică a fost acordată vânzătorilor de o echipă Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL.

    Innova Capital este unul dintre cei mai activi investitori financiari din România, recent făcât exit din businessul de optică ce cuprindea reţelele Optiblu şi Optiplza. În România, fondul mai are PayPoing, Payzone, Netopia (sisteme de plăţi), EMI (industrie).

    “De ani de zile dezvoltăm în mod constant portofoliul Prime Label, iar intrarea pe noi pieţe din regiune este un pas firesc pentru noi către o creştere mai mare. Credem că o cooperare strânsă cu echipa Grafoprint şi schimbul de cunoştinţe ne vor permite să exploatăm pe deplin potenţialul grupului, în special în România. Ne aşteaptă o perioadă interesantă – pe de o parte, ne vom extinde ofertele Prime Label şi Grafoprint, vom

    consolida reţeaua de vânzări şi vom crea soluţii pentru clienţi care să corespundă perfect nevoilor acestora. Pe de altă parte, vom continua să facem achiziţii în conformitate cu viziunea pe termen lung pentru dezvoltarea Prime Label”, spune Michał Wojdyła, partener la Innova Capital.

  • Citatul săptămânii. Florian Neagu, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR: Majoritatea entităţilor care sunt subcapitalizate trăiesc în această stare. Este subzistenţă

    „O concluzie de acum 10 ani era că nu reuşim să ieşim în extern, să ne extindem şi acest mesaj a rămas. Circa 64% din firmele care nu reuşesc să aibă acei 200 lei, capitalizare minimă rămân subcapitalizate 10 ani sau mai mult. Majoritatea entităţilor care sunt subcapitalizate trăiesc în această stare. Este subzistenţă.“
    Florian Neagu, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de ING Bank, care aniversează 30 de ani de prezenţă în România.

  • Gabor Olajos, Country Managing Director Pluxee România şi Bulgaria: Extindem accesul la beneficii extrasalariale prin transformare digitală

    În luna iulie a acestui an, Gabor Olajos a preluat conducerea companiei Pluxee în România şi Bulgaria, cu misiunea de a extinde accesul la beneficii extrasalariale prin inovaţie şi transformare digitală. El consideră că abordarea inovatoare ţine mai întâi de mentalitate, de cultură organizaţională şi de un mod de a face lucrurile zi de zi. În ultimii ani, Pluxee a realizat parteneriate strategice prin care susţine abordarea inovatoare şi oferă soluţii complete pentru motivarea şi implicarea angajaţilor la locul de muncă: de la parteneriatul cu compania britanică de tehnologie The Happiness Index până la cel cu platforma de loializare şi beneficii pentru angajaţi, MyBenefits, şi cu Telios, care oferă servicii de telemedicină în 30 de specialităţi medicale.

    ”Am fost dintotdeauna un ambasador al digitalizării şi standardizării proceselor. Într-o economie în care forţa de muncă motivată devine una dintre cele mai preţioase „monede” ale unei companii, digitalizarea beneficiilor extrasalariale este nu doar un avantaj pentru clienţii noştri, dar mai ales pentru angajaţii lor care pot accesa aceste beneficii de oriunde, oricând, foarte simplu”, susţine Gabor Olajos.

    În luna octombrie compania aniversează un an de când operează sub noul brand, Pluxee, integrând experienţa de 25 de ani a Sodexo România pe piaţa beneficiilor extrasalariale şi a soluţiilor pentru creşterea implicării angajaţilor, cu cele mai noi tendinţe din mediul digital şi piaţa muncii.

    „Brandul Pluxee amplifică misiunea companiei, aceea de a sprijini companiile să ofere angajaţilor o experienţă sustenabilă şi personalizată la job şi nu numai, pentru ca fiecare angajat să se bucure mai mult din ceea ce contează pentru el”, adaugă Gabor Olajos.

    Ca parte din această misiune, Gabor Olajos vorbeşte despre rolul companiei de a oferi organizaţiilor acces nu doar la beneficii extrasalariale, ci şi la expertiză şi analize care să le ajute să îşi optimizeze strategiile de resurse umane pentru a oferi locuri de muncă vibrante, unde angajaţii vin cu plăcere. Cu scopul de a obţine o imagine cât mai clară despre piaţa muncii, Pluxee a lansat în ultimul an 3 studii de cercetare.

    ”Am cercetat cum va evolua piaţa muncii în viitor şi care sunt scenariile ce o pot afecta până în 2030, cum integrăm toate cele 4 generaţii active în prezent pe piaţa muncii astfel încât să creăm locuri de muncă incluzive, cât şi care sunt avantajele competitive ale micilor antreprenori când e vorba de recrutarea talentelor”, completează Gabor Olajos.

    Pluxee operează într-un ecosistem de business B2B2C complex: 35.000 de clienţi cu 70% dintre aceştia aparţinând sectorului IMM, 2 milioane de beneficiari şi 55.000 de parteneri comerciali. Mai mult de jumătate dintre top 50 cele mai mari companii angajatoare din România au ales Pluxee ca partener pentru beneficiile extrasalariale oferite angajaţilor: 27 dintre cele 50 de companii cu cel mai mare număr de angajaţi utilizează produsele Pluxee pentru a creşte implicarea forţei lor de muncă şi satisfacţia acestora faţă de angajator.

    De aceea, pentru Pluxee, impactul pozitiv în comunitate are un sens concret şi cuantificabil.  

    Gabor menţionează impactul economic semnificativ, prin intermediul taxelor şi impozitelor plătite dar mai ales, susţinerea şi creşterea activităţii comerciale din reţeaua sa de parteneri, unde în fiecare secundă se înregistrează 4 tranzacţii cu un card Pluxee.

    Compania susţine sectorul IMM prin Pluxee IMM Connect, o comunitate în care antreprenorii pot găsi resurse şi motivaţie să-şi dezvolte afacerile şi să ofere angajaţilor locuri de muncă în care simt că aparţin şi se pot dezvolta.

    Privind impactul asupra mediului, Pluxee şi-a propus la nivel global să devină o companie cu profil NetZero şi să reducă emisiile de carbon cu 90% până în 2035, raportat la cifra din 2017.

    „Din fericire, eforturile depăşesc ambiţia şi am atins deja o reducere de 56% în România. Această performanţă este susţinută de strategia de transformare digitală prin care ne dorim să înlocuim treptat cardurile de plastic cu carduri virtuale. În plus, din acest an, toate cardurile emise sunt fabricate din plastic reciclat, iar plicurile pentru livrarea acestora sunt realizate din hârtie reciclată. Această măsură reduce de opt ori emisiile de CO2 şi contribuie semnificativ la viziunea noastră de a construi un viitor mai verde”, declară liderul Pluxee.

    Legat de planurile de viitor ale Pluxee România, Gabor Olajos declară că în focus se află dezvoltarea de noi produse şi parteneriate bazate pe tehnologie, dedicate creşterii motivaţiei angajaţilor.

     

     

  • Peste 70% dintre maşinile înmatriculate în România în al treilea trimestru sunt la mâna a doua

    Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 4,7% în trimestrul III 2024 faţă de trimestrul III 2023, conform datelor publicate luni de către Institutul Naţional de Statistică.

    În trimestrul III 2024, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 6,0% comparativ cu trimestrul III din anul 2023.

    În trimestrul III 2024, ponderea înmatriculărilor noi de autoturisme second hand importate în total înmatriculări noi de autoturisme a crescut cu 5,3 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru al anului 2023, ajungând la 73,2%.

    În trimestrul III 2024, comparativ cu trimestrul III al anului 2023, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creṣteri la categoria mopede ṣi motociclete cu 33,3% ṣi la categoria autoturisme cu 3,5% ṣi scădere la categoria autobuze şi microbuze cu 22,7%. În ceea ce priveşte înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul pasagerilor au fost înregistrate creṣtere la categoria mopede ṣi motociclete cu 46,0% ṣi scăderi la categoria autobuze ṣi microbuze cu 22,5% ṣi la categoria autoturisme cu 13,7%.

    Referitor la înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate creṣteri la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 8,8% ṣi la categoria remorci ṣi semiremorci cu 5,1% ṣi scădere la categoria autotractoare cu 1,5%. Înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul mărfurilor au înregistrat creṣtere la categoria remorci ṣi semiremorci cu 7,1% ṣi scăderi la categoria autotractoare cu 22,2% ṣi la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 2,7%.

    Faţă de trimestrul II 2024, în trimestrul III 2024, înmatriculările noi de vehicule rutiere au înregistrat scădere cu 7,0% la vehiculele pentru transportul pasagerilor ṣi cu 8,6% la vehiculele pentru transportul mărfurilor.

    Vehiculele rutiere clasificate în conformitate cu Normele europene de poluare, înmatriculate în circulaţie, cuprindeau, la sfârşitul trimestrului III 2024, în proporţie de 63,4%, vehicule cu normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 şi în proporţie de 10,3%, vehicule cu norma de poluare Non-Euro.

    Pentru categoria autoturisme, cea mai însemnată pondere a fost deţinută de vehicule conforme cu norma europeană Euro 4, respectiv 33,6%; pentru categoria autobuze ṣi microbuze cele mai multe vehicule, respectiv 23,0% au fost clasificate în norma Euro 3, iar pentru categoria mopede ṣi motociclete, cele mai multe vehicule, respectiv 24,4% au fost clasificate Non-Euro.

    Vehiculele conforme cu norma europeană Euro 3 au predominat pentru categoria autocamioane în proporṭie de 27,6%, cele conforme cu norma Euro 6 au fost preponderente pentru categoria autotractoare în proporṭie de 43,1%, în timp ce pentru categoria vehicule rutiere pentru scopuri speciale cele mai multe vehicule, respectiv 22,9% au fost clasificate în norma Non-Euro.

  • Nemţii şi italienii îşi fac vacanţele în România. Care sunt cele mai populare destinaţii

    Datele oficiale arată o creştere în turismul românesc în primele nouă luni ale anului 2024. Peste 11153,2 mii de turişti au ales să se cazeze în hotelurile şi pensiunile din România, cu 4,2% mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente şi camere de închiriat au crescut cu 0,1%, iar înnoptările au scăzut cu 2,1%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică

    În luna septembrie 2024, la punctele de frontieră, sosirile au înregistrat 1136,6 mii vizitatori străini, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români au fost de 1340,5 mii.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna septembrie 2024 au însumat 1313,8 mii persoane, în creştere cu 0,1% faţă de cele din luna septembrie 2023.

    Din numărul total de sosiri, în luna septembrie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,3%, iar sosirile turiştilor străini 18,7%.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna septembrie 2024 au însumat 2777,6 mii, în scădere cu 2,1% faţă de cele din luna septembrie 2023.

    Din numărul total de înnoptări, în luna septembrie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 17,6%.

    Durata medie a şederii în luna septembrie 2024 a fost de 2,1 zile la turiştii români iar la turiştii străini de 2,0 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna septembrie 2024 a fost de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2023.

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, în luna septembrie 2024 au însumat 1136,6 mii persoane. Utilizarea mijloacelor de transport rutier a reprezentat 82,9% din totalul sosirilor lunii septembrie 2024.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, în luna septembrie 2024 au însumat 1340,5 mii persoane, 77,4% dintre aceştia preferând utilizarea mijloacelor de transport rutiere şi 21,8% a mijloacelor de transport aeriene.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, au însumat 11153,2 mii persoane, în creştere cu
    4,2% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 83,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 16,5%.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 01.01.- 30.09.2024 au însumat 24099,7 mii, în creştere cu 3,3% faţă de
    cele din perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Din numărul total de înnoptări, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,3%, în timp ce
    înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,7%.

    Durata medie a şederii în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la turiştii străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 a fost de 31,8% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Pe judeţe, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Constanţa (1690,0 mii persoane), municipiul Bucureşti (1470,7 mii persoane)şi Braşov (1123,7 mii persoane) iar înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (5384,3 mii persoane), Municipiul Bucureşti (2900,8 mii persoane) şi Braşov (2127,8 mii persoane).

    Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 au provenit din: Germania (193,0 mii persoane), Italia (156,9 mii persoane) şi Israel (120,9 mii persoane).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 de 10533,4 mii persoane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai folosite de vizitatorii străini (81,4% din totalul sosirilor perioadei).

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 de 12770,2 mii persoane, 72,8% dintre aceştia folosind mijloacele de transport rutiere şi 26,4% mijoacele de transport aeriene.

  • Cegedim: Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 s-a ridicat la 33 miliarde lei, în creştere cu 15%, în timp ce volumul s-a redus cu 1,5%

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 s-a ridicat la 33 miliarde lei (6,6 mld.euro), la pret de distributie, cu 15% mai mult decât în perioada anterioară similară, în timp ce volumul s-a redus cu 1,5%, la un total de 708,3 milioane cutii, arată datele Cegedim publicate luni.

    Volumul medicamentelor pe bază de reţetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 413,5milioane cutii, în scădere cu 1,8%, iar cel al produselor OTC din farmacii la 264,3 milioane cutii, în scădere cu 1,4%. Volumul medicamentelor din spitale a atins 30,5 milioane cutii, canalul de spital crescând în volum cu 2,5%.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu mai puţin de 1%. Pentru medicamentele pe baza de prescripţie din retail şi spital, numărul de zile de tratament a rămas aproximativ acelaşi (-0,4%), fără a lua în calcul medicamentele aferente programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV).

    Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 20,2 miliarde lei (+16,4%), produsele fără prescripţie medicală din farmacii au însumat 7,8 miliarde lei (+8,3%) iar segmentul de spital 5,0 miliarde lei (+21,1%).

    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV) din retail, ce totalizează cca. 3,0 miliarde lei, piaţa de medicamente Rx fără contract, din farmacii a crescut faţă de perioada de referinţă cu 17,6%, la valoarea de 17,1 miliarde lei.

    Topul companiilor din domeniu este condus de AstraZeneca, cu vânzări de 1,63 mld.lei, urmată de Sanofi cu 1,506 mld. lei şi de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 1,500 mld lei.

    Clasamentul primilor 10 jucători este completat de Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 1,44 mld.lei, Johnson&Jonhnson cu 1,21 mld.lei, Servier (inclusiv Egis) cu 1,20 mld.lei, Pfizer cu 1,13 mld.lei, Novartis cu 962,2 mil. lei, Hoffmann La Roche (949,4 mil. lei) urmată de Novo Nordisk (933,6 mil. lei).

    În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni, cantitatea a crescut numai în cazul antineoplazicelor şi imunomodulatoarelor (+7.8%), toate celelalte grupe înregistînd scăderi cuprinse între -0,7% în cazul medicamentelor destinate sistemului musculo-scheletic şi -7,9% în cazul anti-infecţioaselor sistemice.

    În valoare, în ultimele 12 luni se evidenţiază creşteri peste media pieţei de +15,1% în cazul antineoplazicelor şi imunomodulatoarelor (+23,7%) şi al medicamentelor destinate sistemului respirator (+ 15,6%). Toate celelalte grupe terapeutice au avut creşteri semnificative, dar s-au situat sub media pieţei. Astfel medicamentele destinate sistemului cardiovascular au crescut 14,3%, cele pentru sistemul musculo-scheletic cu 13,7%, cele pentru afectiuni ale sistemului nervos cu 13,3%, cele pentru sistemul digestiv şi metabolism au crescut cu 11,6%, iar anti-infecţioasele sistemice cu 7.8%.

  • Irina Pencea, General Manager eMAG România şi Senior VP eMAG Bulgaria, Ungaria, România: Vrem să trecem de vânzări de 800 mil. lei de Black Friday anul acesta şi să livrăm produsele până pe 23 noiembrie

    Grupul eMAG, unul dintre cei mai mari retaileri din regiune, începe Black Friday pe data de 8 noimebrie anul acesta şi îşi propune să livreze toate comenzile înregistrate în campanie până pe data de 23 noiembrie, au spus reprezentanţii eMAG în cadrul unei conferinţe de presă organizată de companie.

    „Vrem să trecem de vânzări de 800 mil. lei de Black Friday anul acesta şi să livrăm produsele până pe 23 noiembrie. Avem 25 mil. de produse pe eMAG. Ne am dat seama că e momentul să ne uităm la altă cifră, ce contează este oferta la cel mai bun preţ din an. Pentru că oamenii aşteaptă un an de zile pentru a cumpăra produsul pe care şi-l doreau. Numărăm mai mult oferetele la cel mai bun preţ din an, iar anul acesta avem 1,5 milioane de oferte la cel mai bun preţ din an”, a spus în cadrul conferinţei de presă Irina Pencea, General Manager eMAG România şi Senior VP eMAG Bulgaria, Ungaria, România.

    Tudor Meanea, CEO al grupului eMAG, a spus în cadrul conferinţei că Black Friday a crescut de la 8 milioane lei în 2008 la 731 mil. lei în 2023.

    „Black Friday ziua din an în care comerţul online emai mare decât cel offline”, a spus Tudor Manea.

    El a adăugat că piaţa de e-commerce va avea o creştere de 10% în 2024 şi va ajunge la o valoare de 11,7 miliarde de euro.

    „E commerce va ajunge la 11,7 mld euro în 2024, o creştere de 10%. 11,7 miliarde de euro care înseamnă şi bunuri şi servicii, adică toată piaţa de ecommerce. Procentul oamenilor care cumpără din online va ajunge la 55% din totalul populaţiei. eMAG în primele 6 luni (aprilie începem anul şi terminăm în martie), a crescut cu 20% (aprilie – septembrie). Am avut cu 6% mai mulţi clienţi care au plasat cu 20% mai multe comenzi. Au fost mulţi clienţi care au încpeut să comande din cell puţin 3 categorii (cu 22,5%). Genius a ajutat la această creştere. Un client are diverse nevoi î funcţie de zi, el poate să intre pe by now pay later, să testeze, apoi intră la patru rate şi apoi îşi doreşte să cumpere un TV şi apelează la 24 de rate”, a spus Tudor Manea.

     

  • Coreea de Nord primeşte bani, alimente şi tehnologie spaţială din Rusia în schimbul soldaţilor

    Coreea de Nord ar primi bani, hrană şi tehnologie spaţială din partea Rusiei pentru implicarea în război cu aproximativ 10.000 de soldaţi, susţine un parlamentar sud-coreean, informează The Kyiv Independent.

    Coreea de Nord ar beneficia de sprijin financiar, alimentar şi tehnologic din partea Rusiei în schimbul trimiterii de soldaţi pentru a sprijini operaţiunile militare ruse, relatează ziarul The Korea Herald, care citează un parlamentar sud-coreean.

    Potrivit lui Wi Sung-lac, membru al comisiei de informaţii a parlamentului sud-coreean, Coreea de Nord a trimis între 10.000 şi 12.000 de soldaţi în Rusia, iar unii dintre aceştia ar fi deja implicaţi în lupte în regiunea Kursk. Fiecare soldat nord-coreean ar primi aproximativ 2.000 de dolari pe lună, ceea ce ar duce la un ajutor de cel puţin 200 de milioane de dolari anual, dacă numărul soldaţilor rămâne constant.

    Pe lângă sprijinul financiar, Rusia ar contribui la acoperirea deficitului alimentar al Coreei de Nord, oferind aproximativ 600.000 – 700.000 de tone de orez, cantitate suficientă pentru a acoperi mai mult de jumătate din necesarul anual, conform declaraţiilor oficialului sud-coreean.

    În plus, se crede că Moscova oferă sprijin tehnologic avansat pentru programele spaţiale ale Coreei de Nord, facilitând lansarea de sateliţi de recunoaştere militară.

    Ambasadorul Ucrainei la ONU, Sergiy Kyslytsya, a declarat miercuri că Rusia intenţionează să formeze unităţi de 2.000 – 3.000 de soldaţi nord-coreeni, echipaţi cu uniforme şi arme ruseşti, pentru a fi integraţi în formaţiuni militare alături de minorităţi etnice din regiunile estice ale Rusiei, ceea ce ar contribui la ascunderea prezenţei acestora.

    Pe 31 octombrie, secretarul de stat american Antony Blinken a confirmat că aproximativ 8.000 de soldaţi nord-coreeni sunt deja desfăşuraţi în regiunea Kursk, implicându-se în conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

  • Vreme neobişnuită în Bucureşti

    Bucureştenii se vor bucura luni de o zi cu adevărat frumoasă, cu temperaturi peste media acestei perioade. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) anunţă că termometrele vor urca până la 16 grade Celsius în Capitală între orele 12.00 şi 20.00.

    Vremea va fi frumoasă şi se va încălzi.

    Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat.

    Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 16 grade, conform prognozei speciale emisă pentru luni, intervalul 12.00 – 20.00.