Blog

  • HI-TECH: Windows spune "Hasta la Vista" sistemului XP!

    Cei cinci ani care au trecut de la aparitia pe piata a Windows XP sunt cea mai lunga pauza pe care Microsoft a luat-o intre doua sisteme de operare. Windows Vista, cea mai noua realizare a echipei de programatori a lui Bill Gates, este asteptata pe piata anul acesta. Cu sentimente contradictorii.

     

    Bill Gates are asteptari clare de la Windows Vista. Nici nu se putea altfel, avand in vedere numele ales pentru noul sistem de operare. Vista vine din latinescul „videre“ (a vedea, vedere), iar oficialii companiei spun ca este o aplicatie ale carei principale calitati vor fi simplitatea, claritatea si transparenta. Vista (care in perioada de dezvoltare a purtat numele de cod Longhorn) va avea o „fata“ mai atragatoare si, spun oficialii Microsoft, va fi mai rezistent la atacurile hackerilor. Ce si-a propus Gates?

     

    Ca noul program sa ajunga sa ruleze pe aproximativ 400 de milioane de PC-uri la doi ani de la lansare. Un alt obiectiv este ca mai mult de jumatate din utilizatorii Vista sa instaleze una din versiunile premium ale sistemului de operare, care va iesi pe piata in sase „arome“ diferite (in functie de optiunile prezente si de tipul utilizatorului, adica de business sau consumator individual).

     

    Lansarea pe piata a Windows Vista – catre finalul lui 2006 –  va fi anticipata de o campanie rasunatoare de promovare, promite Gates, care le-a cerut angajatilor sai sa repete „furtuna“ de mesaje de marketing care a asigurat un succes fara precedent lansarii de acum zece ani a sistemului de operare Windows 95, cand vanzatorii de la magazine au fost intampinati de cozi imense in dimineata lansarii. „Ne dorim sa atingem o rata de 50% pentru versiunile premium ale  Vista in primele 24 de luni de la lansare“, a spus recent Dave Block, senior product manager pentru Vista. „Este cu siguranta un obiectiv mult mai agresiv decat ceea ce am reusit sa obtinem cu Windows XP.“

     

    Nu este singura imbunatatire pe care Microsoft o anunta comparativ cu Windows XP. Vista ii va impresiona pe utilizatori, promit oficialii americani, cu interfata grafica 3D cu nume parca imprumutat din industria real estate (AeroGlass) – ferestre transparente, mai usor de manevrat – si cu alte functii noi, precum cautare instant pe hard disk, plus un „folder virtual“ care va lista pentru utilizator, imediat ce apasa pe butonul Start, cele mai frecvent accesate aplicatii si documente sau o aplicatie de recunoastere vocala prin care i se va putea dicta computerului continutul e-mail-urilor sau alte comenzi.

     

    Asa cum se intampla insa de fiecare data inaintea lansarii fiecarui nou sistem de operare al Microsoft, controversele domina discutiile „chibitilor“, iar parerile sunt impartite. Prima tema de discutie, este, bineinteles, „de ce acest nume?“. Pentru Microsoft, Vista inseamna, cum spune sloganul oficial de lansare, „Simplu, de incredere, conectat. Aduce claritate in lumea ta“ (Clear, Confident, Connected. Bringing clarity to your world).

     

    In traducere practica, mesajul se refera la o serie de functii ale noului sistem de operare: noi modalitati de a cauta si de a vizualiza fisierele, noi functii de comunicare si un aspect mai degajat al desktop-ului, cu obiecte transparente. Comentariile rautacioase nu lipsesc de pe Internet nici la capitolul acesta, „Hasta la Vista, Microsoft“ fiind unul din jocurile de cuvinte preferate mai ales de sustinatorii sistemului de operare Mac OS al rivalului Apple.

     

    Lasand numele la o parte (multi internauti spun ca este clar un pas inainte de la „cripticele“ NT sau XP), principala critica adusa Vista este ca va necesita o configuratie hardware cam complicata (implicit mai scumpa) pentru a putea rula la „parametrii optimi“. Oficial, noul sistem de operare „mananca“ cel putin 512 MB RAM, dar parerile celor care au testat o versiune beta a sistemului de operare indica si catre valori mai mari, de 800 MB sau chiar 1 GB. Apoi, va mai fi nevoie de un procesor modern Intel sau AMD, de o placa grafica compatibila cu DirectX 9.0, iar spatiul necesar pe HDD va fi probabil de 7 GB. La anunturile oficiale ale Microsoft se adauga, deocamdata, si tot felul de zvonuri care nu contribuie deloc la clarificarea imaginii despre cum va arata Vista in final. In schimb, dau cale libera pentru speculatii si critici mai mult sau mai putin acide.

     

    Pe un forum de Internet din Marea Britanie, un utilizator spune: „As prefera ca Vista sa rezolve problemele legate de consumul de memorie in loc sa vina cu o interfata draguta. Am auzit zvonuri ca va necesita cel putin 1 GB de RAM“.  Un alt internaut isi expune plastic parerea despre noul sistem de operare: „Vista? Doar un Apple (n.r. – mar) cu viermi. Nu-mi face deloc pofta“.

     

    La polul opus, alti utilizatori au opinii mai favorabile. „Folosesc un hard secundar de 20 GB Seagate care baraie, huruie si face ca toate alea si totusi Vista porneste destul de bine si repede“, spune un forumist roman de pe Softpedia.com care a testat una din versiunile Beta ale sistemului de operare. In ceea ce priveste consumul de resurse, sistemul de operare va mai fi optimizat pana la iesirea pe piata a versiunii originale. In final, Vista ar trebui sa devina atat de „suplu“, incat sa poata rula pe aceeasi configuratie hardware ca si predecesorul XP, conform oficialilor Microsoft.

     

    Vista pare ca va fi mai tare decat XP-ul si la capitolul securitate. „Oamenii (n.r. – hackerii) vor continua sa incerce, dar schimbarile pe care le-am facut la Vista sunt mai semnificative decat orice alte schimbari am facut la versiuni anterioare de Windows cu privire la securitate“, a spus Joe Belfiore, vicepresedinte al diviziei Windows, citat de presa internationala. „Si cred ca pot spune ca securitatea a fost grija noastra numarul 1 in incercarea de a-i multumi pe clienti si de a livra un sistem de operare cat mai rezistent posibil la virusi si alte tipuri de atacuri“, a adaugat el, ferindu-se totusi sa caracterizeze noul sistem de operare drept „invulnerabil“. Pana una alta, se stie ca Vista va beneficia de o tehnologie de incriptare a datelor numita BitLocker. „Poate sa-ti fure si laptopul cu totul, ca n-are ce face cu el fara codul de decriptare“, a spus pentru BUSINESS Magazin un oficial al Microsoft Romania.

     

    Apropo de Romania, Vista va debuta pe piata autohtona in acelasi timp cu lansarea la nivel international. Iar la 6-12 saptamani dupa aceea, va fi disponibila si o versiune in limba romana. Nu se stie inca despre ce pret va fi vorba in Romania – „este putin cam devreme sa discutam despre structura finala de preturi“, a spus Tudor Galos, responsabil Microsoft pentru divizia Windows Client la nivelul Europei de Sud-Est. Totusi, conform unor surse din companie, este probabil ca Vista sa aiba un pret asemanator cu cel al Windows XP –  intre 150 si 300 de dolari, pretul variind in functie de versiunea cumparata si de modalitatea de achizitionare (cu tot cu computer sau fara). In conditiile in care, spun surse din piata, doar o treime dintre utilizatorii romani folosesc versiuni originale ale sistemelor de operare dezvoltate de Microsoft.

     

    In ceea ce priveste Vista, nu se stie inca nici data exacta a lansarii pe plan mondial, aici speculatiile fiind parca mai aprige decat pe orice alta tema legata de noul sistem de operare. Presa internationala a scris chiar ca, atunci cand vine vorba de secrete bine pazite, la Microsoft „bijuteria coroanei“ este data exacta a lansarii Vista. Gurile rele spun ca nici macar cei de la Microsoft nu sunt prea siguri cand vor reusi sa termine lucrul la noul sistem. Oricum, termenul oficial pentru lansare este a doua jumatate a anului 2006. Unii analisti sunt de parere ca Vista va urma un calendar asemanator cu XP, al carui cod a fost finalizat in august, iar pe piata a ajuns in octombrie. Pe de alta parte, unele voci spun ca va fi imposibil pentru Microsoft sa trimita Vista in magazine mai devreme de Craciunul acestui an.

     

    Ca va fi octombrie sau decembrie, Microsoft trebuie oricum sa traga linie si sa adune nu mai tarziu de 31 august. Aceasta nu este data la care Vista va ajunge in magazine, ci data la care Microsoft si-a propus sa predea varianta finala a sistemului de ope-rare catre fabricantii de computere. Acestia vor avea astfel timp sa il testeze si sa il instaleze pe PC-urile care vor ajunge pe piata inainte de sarbatorile de iarna.

     

    Microsoft a trebuit sa faca destule sa-crificii pentru a se tine de cuvant in ceea ce priveste lansarea in 2006, termen anuntat inca de acum cativa ani. Unul din ele – a renuntat la a mai introduce in Vista un sistem de organizare a fisierelor despre care spune ca este cu totul revolutionar. Numit WinFS (Windows File System), are printre punctele tari faptul ca utilizatorii ar urma sa poata organiza si regasi mai usor fisierele de pe hard disk. Dar, pentru ca implementarea lui ar fi durat prea mult timp, oficialii companiei au decis sa il mai tina in stand-by pana dupa lansarea Vista.

     

    Chiar si fara WinFS, organizarea fisierelor va fi mai simpla la Vista, promit reprezentantii companiei. „Aplicatia de vizualizare a pozelor din XP, desi este simpatica, nu este prea de ajutor atunci cand ai mii si mii de imagini pe hard disk“, spune Joe Belfiore. „Oricine a avut o camera digitala timp de un an sau doi incepe sa colectioneze pozele. Daca ar fi posibil sa le clasifici dupa importanta, sa gasesti pozele bune foarte repede, sa le etichetezi sau sa le printezi foarte usor, ar fi mult mai bine, iar tocmai aceste lucruri le-am imbunatatit la Vista fata de XP“. De altfel, Vista este o „evolutie naturala fata de XP“, spune Tudor Galos de la Microsoft, responsabil cu divizia Windows Client pentru Europa de Sud-Est.

     

    Daca Vista se va ridica sau nu la inaltimea asteptarilor Microsoft, se va vedea odata cu lansarea de la sfarsitul anului. Ce este sigur este ca Gates nu va rata ocazia de a pune in miscare o adevarata masinarie de marketing pentru a ajuta noul sistem de operare sa debuteze cu dreptul. Cu toate acestea, spun unii analisti, va fi foarte greu pentru Vista sa egaleze valul general de entuziasm care a urmat intrarii pe piata a Windows 95, versiune care a reprezentat un pas urias inainte fata de „anticul“ 3.1. Un argument in favoarea Microsoft ar putea fi faptul ca, tot in a doua parte a anului, este anuntat pentru lansare urmatoarea versiune a suitei de aplicatii pentru birou Office, iar cele doua evenimente ar putea fi corelate.

     

    De altfel, o mega-conferinta pentru parteneri, care se va desfasura timp de trei zile la inceputul lunii mai, in Los Angeles, ar putea fi punctul de debut al campaniei de marketing agresiv pro-Vista. Insa, pana la momentul lansarii oficiale a sistemului de operare, cand utilizatorii vor vedea exact despre ce este vorba, mai mult ca sigur ca ping-pong-ul de pareri pro si contra va continua. Ceea ce, probabil, nici nu-i deranjeaza prea mult pe cei de la Microsoft. Pana la urma, e si asta o forma de promovare.

  • Vista via Longhorn

    Windows Vista, care in perioada de dezvoltare a purtat numele de cod Longhorn, este viitorul sistem de operare al Microsoft, destinat sa inlocuiasca Windows XP.

     

    PRO: „Stabilitatea va fi punctul forte. Windows Vista se va diferentia notabil de Windows XP prin tehnologii si implementare“ – ezekio, forumist pe Softpedia.com

     

    CONTRA: „Vista domina excelent in grafica si prezentare. Atat de frumos se blocheaza imaginea de parca te uiti la un tablou, nu la un PC“ – romedea, forumist pe Chip.ro

     

    SISTEM: 512 MB RAM, procesor modern Intel Pentium sau AMD Athlon, placa video compatibila cu Direct X 9.0, DVD Drive, spatiu minim HDD 7 GB

  • Rezultatul cautarii: alte speculatii

    Google a achizitionat firma care a realizat procesorul de text online numit Writely. Desi informatiile oficiale sunt mai degraba sumare, iar pretul nu a fost divulgat, miscarea a readus in discutie ipoteza ca Google intentioneaza sa realizeze o suita de birotica pe web.

     

    Nu cred ca s-a mai intamplat vreodata ca o minuscula firma cu nici zece angajati sa genereze atatea discutii. Fondata in august 2005, Upstartle a devenit sinonima cu unicul lor produs: Writely. Este un procesor de text online care dispune de multe din functionalitatile cu care ne-am obisnuit in programe desktop de genul Microsoft Word sau OpenOffice. Spre deosebire de acestea, Writely este un serviciu web, astfel incat putem sa editam si sa formatam documente in orice browser web modern.

     

    Pe langa faptul ca putem sa importam documente in diverse formate si sa salvam documentele pe desktop, serviciul ne mai ofera posibilitatea colaborarii cu alti utilizatori, urmarirea versiunilor si publicarea pe web (eventual direct in blogul personal).

     

    Este interesant de remarcat „efectul de retea“ prin care Writely si-a castigat un binemeritat renume in Internet, fara nici o publicitate, doar „din blog in blog“. A ajuns sa figureze intr-o extrem de selecta lista cuprinzand cele 25 de companii pe care revista Business 2.0 le considera semnificative pentru viitorul web-ului. Desi in varianta beta, produsul a fost testat sau folosit de mai mult de 10.000 de utilizatori. Chiar si in aceasta rubrica a fost mentionat de vreo doua ori, ca exemplu de utilizare a tehnologiilor Ajax pentru dinamizarea interfetei cu utilizatorul in serviciile web.

     

    Insa momentul de maxima glorie al lui Writely a fost atins saptamana trecuta. Stirea ca gigantul Google a cumparat Upstartle a generat un urias val de comentarii. Din nou, zgarcenia informatiilor oficiale a incitat comentatorii la speculatii care au mers de la bagatelizare pana la viziuni apocaliptice. La limita de jos, unii au considerat ca de fapt achizitia a reprezentat pentru Google o simpla actiune de „head hunting“. Echipa de programatori de la Upstartle si-a dovedit din plin virtuozitatea intr-o zona tehnologica de interes pentru Google – in speta, Ajax -, asa ca miza ar fi proiectantii si nu produsul propriu-zis. La limita de sus, Gary Edwards considera ca miscarea facuta de Google reprezinta nici mai mult nici mai putin decat un veritabil Pearl Harbor pentru Microsoft.

     

    In orice caz, cea mai mare parte a speculatiilor au readus in actualitate ipoteticul Google Office – o suita de aplicatii de birotica formata din servicii web, care sa concureze direct cu Microsoft Office. Aceasta directie a fost alimentata si de o serie de documente „scapate“ pentru cateva zile in public de Google, in care se furnizau cateva detalii despre un „calendar electronic“ (GCal) care ar urma sa fie integrat cu serviciul GMail, obtinandu-se astfel echivalentul componentei Outlook din MS Office.

     

    Writely ar reprezenta echivalentul lui Word, Google Base ar fi o alternativa simpla la Access, iar o versiune rafinata de Google Page s-ar putea transforma in ceva gen PowerPoint. Lipseste insa programul de calcul tabelar. Daca Google va achizitiona una dintre variantele experimentale din web – de pilda iRows – atunci s-ar putea trage concluzia ca, in ciuda repetatelor dezmintiri oficiale, aceasta este intentia.

     

    Exista insa si ipoteze mai temperate. Prima dintre ele ar fi ca Writely va deveni editorul standard pentru servicii precum GMail sau Blogger – ceea ce pare firesc si probabil. Dar, dincolo de toate acestea, exista indicii ca Google nu intentioneaza „sa mute totul pe web“ (sau, cel putin, nu acum si nu deodata), cel mai important fiind faptul ca s-a implicat serios in sustinerea suitei desktop OpenOffice.

     

    Mai degraba s-ar putea presupune ca intentioneaza sa integreze desktop-ul cu web-ul, ceea ce ar explica atat rolul lui Google Desktop cat si optiunea pentru un program local de editare si partajare a pozelor (Picasa). Altfel spus, PC-ul nu ar deveni doar un suport pentru browser-ul web, ci un soi de copie locala (un „cache“) a unui continut care se muta incetul cu incetul in internet. Lipseste doar o piesa din acest puzzle.

     

    Pe la jumatatea anului trecut, profitand de interfetele publice ale serviciului GMail, un programator a realizat un programel care foloseste cei 2,7 GB ai casutei postale personale ca spatiu suplimentar de stocare. Practic, contul GMail apare in Windows ca un disc suplimentar, de unde si numele programului, GMail Drive (sau G:Drive).

     

    Indiferent daca s-a inspirat sau nu din aceasta idee, se vorbeste tot mai insistent despre un serviciu numit GDrive, prin care Google intentioneaza sa ne ofere spatiu de stocare nelimitat online. Se leaga?

  • La volanul unui gadget

    Daca pana acum masina putea doar sa va duca dintr-un loc in altul, situatia incepe sa se schimbe. Automobilele vor vorbi si vor avea computere performante la bord, pe care sa va uitati la un film sau sa urmariti traseul catre destinatie.

     

    Ce-i drept, acum 10 ani nici nu intra in discutie posibilitatea sa intrebati masina unde este cea mai apropiata benzinarie sau de unde puteti alimenta mai ieftin, care a fost scorul la ultimul meci de fotbal difuzat la televizor sau ce atractii turistice sunt in directia de mers. Dar pe masura ce noile tehnologii isi fac tot mai mult loc in viata consumatorilor, una dintre „victimele“ sigure este automobilul. Masina se va transforma radical si va deveni un gadget multifunctional care va comunica direct cu dumneavoastra, dar in acelasi timp va fi si un centru de divertisment unde veti putea sa urmariti filme sau sa ascultati muzica, sustin specialistii in domeniu.

     

    La CeBIT, gigantii IT&C au prezentat mai multe realizari de ultima ora. Sistemul SmartWeb de la Siemens, de exemplu, instalat la bordul automobilului, stie sa primeasca comenzi vocale, avand sistem de recunoastere a vocii, si cauta informatiile cerute pe Internet (cum ar fi, de pilda, unde este cea mai apropiata benzinarie), masina „raspunzand“ prompt, vocal, cu date cat mai exacte, spun oficialii Siemens.

     

    Sistemul mai face si munca pe cont propriu, cautand date despre zona in care se afla utilizatorul pentru a putea oferi imediat informatii relevante (puncte turistice, restaurante, hoteluri etc.) in cazul in care acestea sunt cerute, au mai spus acestia. Insa SmartWeb va ajunge pe piata de larg consum abia peste aproximativ 10 ani, conform producatorilor. Un alt lucru care s-ar putea intampla, ceva mai curand de asta data, ar fi ca automobilele sa nu mai aiba nevoie de chei, spun cei de la Hitachi, fara sa se refere la faptul ca riscul de furt va fi minim, iar masinile vor putea fi lasate descuiate.

     

    Oficialii concernului japonez au in plan sa creeze un sistem prin care portiera sa poata fi deschisa numai de catre posesor, insa nu prin recunoasterea amprentei, ci prin recunoasterea conformatiei venelor din deget. Aceasta metoda, spun ei, este mai eficienta decat sistemul de recunoastere a amprentei pentru ca, spre deosebire de amprenta, care poate fi copiata, pozitia venelor este mult mai greu de determinat si de copiat. Pe piata masinilor inteligente a intrat si Microsoft, care, in parteneriat cu Volkswagen, a creat un centru de divertisment si comunicatii in noul model Eos al producatorului auto.

     

    Masina este dotata cu ecrane cu diagonala de 7 inci, sensibile la atingere, plasate pe tetierele scaunelor din fata, si are la bord un hard disk de 20 sau 25 GB pe care pot fi stocate filme sau orice tip de continut multimedia. La sistemul care dispune de procesor de 650 MHz se pot conecta tastaturi sau joystick-uri, transformandu-se astfel intr-o consola de jocuri video. In plus, computerul din Eos se poate conecta la Internet wireless, permitandu-va sa va verificati casuta de mail oricand, chiar daca nu aveti laptopul la indemana. Eos nu este inca gata, urmand sa fie lansat pe piata in cursul acestei veri.

     

    Daca nu v-ati convins inca, piata auto va fi impanzita in urmatorii ani de giganti in domeniul tehnologiei care urmaresc sa integreze sisteme de comunicatii, de pozitionare prin satelit sau computere performante la bordul masinilor. Iar analistii sunt de acord ca acesta este doar inceputul.

     

    Daca vreti sa stiti ce va urma, o buna sursa de informare (dovedita in timp) in acest domeniu o reprezinta filmele SF.

  • Scoateti banii de sub saltea!

    BeginnersInvest.about.com este, asa cum ii spune si numele, un ghid pentru incepatorii care doresc sa puna banii de la saltea sa lucreze pentru ei. Pentru cei care chiar nu stiu cu ce „se mananca“ investitiile, sectiunea cea mai indicata este „Beginner’s Corner“ (Coltul Incepatorului).

     

    Aici se pot invata notiunile si termenii de baza pe care orice investitor care se respecta trebuie sa-i cunoasca. De exemplu, ce sunt actiunile, ce este si cum functioneaza bursa sunt numai cateva intrebari la care site-ul. Dar cu adevarat folositoare pentru un incepator se poate dovedi sectiunea „Investing Lesson“ (Lectia de investitii).

     

    In aceasta sectiune, autorii site-ului isi pro-pun sa ii invete pe doritori cum sa inteleaga, printre altele, raportul financiar anual al unei companii. Din seria de lectii, in numar de patru, investitorul incepator invata ce anume sa caute in rapoartele financiare si cum poate sa le analizeze atent pentru a putea determina care actiuni „merita“. Mai exact, sa poata evita greseala de a cumpara actiunile unei companii la un pret prea mare. In timp, citind si invatand aceste lectii de baza, un investitor va putea intelege exact ce anume inseamna cifrele dintr-un bilant contabil.

     

    La fel de folositoare se pot dovedi si testele pe care site-ul le ofera la sfarsitul fiecarei lectii de investitii. Dupa ce investitorul incepator a reusit sa treaca de aceste lectii, are la dispozitie o multime de articole cu ponturi despre investitia la bursa, cum ar fi ce fel de detalii sa afli despre o companie pentru a investi in ea.

    Spre exemplu: ce clienti are? Daca 50 de procente din veniturile unei companii provin de la un singur client, actiunile companiei nu sunt asa de sigure, avand in vedere ca oricand acel client poate pleca si automat actiunile companiei pot scadea dramatic. Site-ul este de fapt o mica sectiune a portalului About.com, care ofera ghiduri pentru tot felul de raspunsuri din diverse domenii – de la emigrare pana la tatuaje si cercei in buric.

     

    About.com este un site detinut de New York Times Company, companie media americana ce detine printre altele New York Times, International Herald Tribune si alte 16 publicatii cotidiene.

  • Vanzatorii de avangarda

    V-ati saturat de magazinele decorate monoton, in care toate produsele par sa fie scoase pe banda rulanta? Atunci poate nu ar strica sa luati in considerare alternativa concept store-urilor, care au inceput sa se inmulteasca si pe piata din Romania.

     

    Concept store-ul nu este un simplu magazin, ci functioneaza asemeni unei galerii de arta unde cei interesati vin sa ia pulsul produselor care urmeaza sa fie lansate pe piata. Aceste magazine dicteaza tonul in design, fie ca e vorba de creatie de moda, produse electrocasnice sau arta. Reteta este simpla: proprietarul alege cateva produse avangardiste din fiecare domeniu, despre care crede ca pot influenta viitoarele tendinte, pe care le expune apoi in concept store.

     

    Romania a intrat de doi ani in randul marilor metropole care se pot lauda cu acest gen de magazine care impun si vand un anumit stil de viata. Dada Bistro a fost lansat in noiembrie 2004, iar in aprilie 2005 a fost urmat de Market 8, al creatoarei de moda Venera Arapu. Pe 27 martie, omul de afaceri Alexandre Eram, managerul companiei Sonyamod, care se ocupa de mai multe branduri internationale printre care magazinele Z si brandul Peggy Sage, va inaugura un nou concept store pe Calea Victoriei, artera bucuresteana care dicta „bonton“-ul si acum o suta de ani.

     

    Cu un nume inspirat de fiul lui Eram, La Melkior va expune pe 100 de metri patrati obiecte rare din intreaga lume, piese unicat, lucruri exclusiviste, serii limitate. Eram spune ca magazinul va prezenta „obiecte care prefigureaza si subliniaza tendintele in mai multe domenii, de la arta plastica la electrocasnice, decoratiuni interioare, vestimentatie, incaltaminte, carti de colectie, bijuterii“, care fie sunt realizate de creatori romani, fie sunt produse in strainatate.

     

    Conceptul pe care se bazeaza magazinul este chiar spiritul avangardist, care se va regasi in toate elementele care il caracterizeaza, de la designul interior, care a fost imaginat chiar de omul de afaceri, si pana la produsele expuse. „Incercam sa colaboram cu artisti din mai multe domenii si din mai multe zone. De pilda, langa lucrarile pictorului american Ernest Rosenberg stau cele ale lui Dan Badea si Valeriu Mladin.“ Rosenberg este un pictor american din Soho foarte cunoscut printre colectionarii de arta americani, Dan Badea face parte din noua generatie de pictori romani contemporani, iar Valeriu Mladin este un reputat artist plastic.

     

    Magazinul va fi amplasat langa Academia L’Oreal si va fi impartit in mai multe sectiuni. O parte va fi destinata firmei Sonyamod, unde se vor vinde produse cosmetice Peggy Sage si L’Oreal. Urmeaza standurile destinate creatiilor unor  designeri romani, articolelor decorative sau cartilor. Magazinul va include si un mini-bar pentru intalnirile cu artistii, decoratorii, arhitectii, iubitorii artei in general. In plus, se vor organiza intalniri periodice la care vor fi invitate nume sonore din diferite domenii. Eram considera ca cele mai avangardiste obiecte din magazin sunt „hartia igienica neagra, lampile cu fibra optica si vazele uriase, inalte de doi metri, care au atat rol decorativ, cat si utilitar, fiindca lumineaza spatiul in care sunt amplasate“.

     

    Iar cand vine vorba de preturi, se pare ca orice client avid de a tine pasul cu moda si chiar de a o anticipa poate gasi ceva potrivit. Astfel, cel mai ieftin exponat poate fi un breloc de 2 euro, o sticla de apa cu design deosebit sau o hartie igienica neagra de un euro. La extrema cealalta se situeaza tablourile pictorului american Ernest Rosenberg (care pornesc de la 2.000 de euro) ori cate o canapea de 5.000 de euro.

     

    Eram spune ca isi va pune magazinul la dispozitia creativilor din design care considera ca au un cuvant de spus. „Daca produsele se vand, e foarte bine. Creatorul profita de infrastructura fara sa-l coste nimic.“ Omul de afaceri povesteste ca s-a inspirat din tendintele internationale atunci cand a conceput magazinul. „In tot ceea ce fac imi place sa fiu mereu in pas cu tendintele internationale. La Paris exista un asemenea magazin care se numeste Colette si care a creat un curent, de aceea este mereu plin.“

     

    Magazinul Colette a fost, intr-adevar, cel care a dat tonul tendintei de concept store in randul retailerilor lumii. Spatiul reprezinta de fapt o combinatie intre galerie de arta, club de noapte si spatiu de vanzare pentru articole avangardiste. Deschis in 1997 in inima Parisului, la Colette se gasesc editii limitate de incaltaminte sport Nike, genti Prada, bijuterii, cele mai noi carti despre arta fotografica ale lui Kelly Klein (fotograf de moda care a lucrat pentru  Giorgio Armani, Calvin Klein sau Jill Stuart) sau un scaun semnat Ron Arad (care a lucrat si pentru casa Swarovski).

     

    „Obiecte exclusiviste, avanpremiere, serii mici, marci uitate, lucruri subtile reprezinta spiritul Colette“, spune Guillaume Salmon, responsabil de comunicare la Colette, magazin care a adus un nou suflu in lumea shopping-ului parizian si a redefinit stilul de viata luxos. Este un adevarat univers pentru cei care vor sa descopere noile tendinte fie ele de design, pictura sau moda. Salmon povesteste ca „in fiecare saptamana se schimba vitrinele si obiectele expuse pentru a crea de fiecare data un nou univers“.

     

    Mai mult, Colette are un cuvant de spus si in viata sociala, organizand aproape in fiecare luna o petrecere luxoasa la care este invitata lumea buna a Parisului. In plus, magazinul se lauda si cu un bar de apa, in care se servesc diferite sortimente de apa de pe intreg mapamondul.

     

    Americanii nu puteau sa se lase mai prejos si au deschis propriul concept store, UTOWA, care impresioneaza prin spatiile albe deschise, aranjamentele florale inovatoare si conceptul creativ de iluminare. Designerii magazinului au conceput o atmosfera Zen, exact ce trebuie pentru a cumpara haine, produse de infrumusetare sau flori, pentru a admira opere de arta sau pentru a achizitiona mancare „sanatoasa“ de la cafenea. Schimbarea mediului de retail din magazin vine odata cu fiecare sezon.

     

    Artisti noi, designeri vestimentari, aranjamente florale si scheme de iluminare, toate se reinnoiesc. Tehnicile sunt foarte asemanatoare cu cele aplicate de Microzine, un concept store din Marea Britanie, care functioneaza asemeni unei reviste de moda pentru barbati. Desi mare parte a obiectelor expuse apartin unor marci cunoscute de haine pentru barbati, exista si obiecte care au legatura cu subiectele clasice dezbatute intr-o astfel de revista, precum cele mai noi gadget-uri de pe piata, arta, film, jocuri video si chiar alcool. Toate pentru a le arata clientilor ce le rezerva viitorul in materie de design.

  • Despre onoare si nu numai

    Un print etiopian, nascut la Addis Abeba in 1948, a publicat in Germania o carte despre „bunele maniere si supravietuirea in societate“. Stilul nobilului african are afectarea plina de gratie a moralistilor francezi, profun-zimea ganditorilor germani si eleganta inviorata de cutezanta a pamfletarilor englezi din epoca victoriana.

     

    Ar mai trebui, poate, spus, spre a completa imaginea biografica a acestui print cu pielea neagra, precum cea a regelui mag Baltazar, ca a studiat dreptul si istoria la universitatile din Tübingen si Cambridge si ca si-a dat doctoratul la Frankfurt. Un om de cultura aleasa, care a deprins manierele elegante atat la locul de bastina, la curtea regala, cat si in institutiile de invatamant superior pe care le-a frecventat, dar care, credem, ar fi putut sa se pronunte cu tot atata indrituire asupra subiectului, chiar daca nu ar fi beneficiat de solidele suporturi biografice invocate: finetea de spi-rit, turnura frazelor si delicatetea cu care parca reinventeaza uzantele in societate par a-i veni din sange sau din strafundul sufletului.

     

    Nu poate fi trecuta cu vederea admirabila prefata pentru editia romaneasca a volumului sau, in care pomeneste o zguduitoare pagina de istorie, o pilda de actiune morala care, chiar daca ne priveste ca natie, ne este foarte putin cunoscuta: in 1935, dupa ce Mussolini a atacat si a pus stapanire pe Etiopia, monarhul de la acea vreme, Haile Selassie, a fost nevoit sa fuga la Geneva pentru a vorbi in fata Ligii Natiunilor, incercand sa salveze suveranitatea tarii sale. Jurnalistii presei fasciste, aflati in sala, au inceput sa acopere cu grohaituri cuvintele tanarului imparat. In acea clipa, s-a ridicat in picioare trimisul Romaniei, Nicolae Titulescu, care a rostit cu voce tunatoare: „A la porte, les sauvages!“ („Afara, salbaticilor!“). Iata cum caracterizeaza A. W. Asserate gestul ambasadorului roman: „Titulescu este pentru mine un erou al bunelor maniere, fara a carui voce lumea noastra ar fi fost de mult un spatiu de nelocuit.

     

    De aceea scriu cu respect numele lui, stiind ca am alaturi un roman inca inainte de a ma naste!“. Rod al unor observatii sistematice, consemnate de-a lungul vietii in sute de fise care raspund intrebarii-pivot: „Ce este in opinia mea urat?“, volumul desluseste niste paradigme ale acestui „urat“, carora le explica ulterior resorturile si le recomanda remediile. Pedagogia purtarii frumoase nu este insa doar o suma de indicatii aflate in raport antagonic cu aceste semne ale urateniei, ci o intreaga teorie a „dansului in societate“, a pasilor pe care trebuie sa-i efectuam, spre a ne elibera atat de nestiinta, cat si de prejudecati. Alaturi de autor, aflam o intreaga istorie a „sarutatului mainii“ si ne dezmeticim in legatura cu actualitatea acestui gest, pricepem care sunt regulile elementare ale conversatiei de salon sau care sunt resorturile cadourilor sub forma de flori. Si, dincolo de precepte, aflam ca inventivitatea si curajul personal pot intotdeauna birui niste norme seci.

     

    Asfa-Wosse Asserate, Bunele maniere, Mic tratat de supravietuire in societate,

    Editura Nemira, Bucuresti, 2005

     

    MAXIMA MORALIA:

    „Bunele maniere ar fi straiele pe care le imbraca onoarea atunci cand cutreiera pe drumul sau prin lume“

  • NOUTATI

    Magicianul ideilor

    Dupa publicarea unei antologii din opera poetica a lui J.L. Borges, probabil cel mai faimos si mai influent scriitor sud-american al secolului trecut, Editura Polirom publica acum primul tom din seria de „proza completa“ a autorului. Volumele cuprinse in aceasta selectie (care respecta ordinea cronologica a aparitiei lor in original) aduna volumele „Evaristo Carriego“ (1930), „Istoria universala a infamiei“ (1935), „Istoria eternitatii“ (1936) si „Fictiuni“ (1944). Despre scriitor si inchipuirile sale in proza, Alfonso Reyes spunea: „fanteziile lui Borges au ceva de utopii logice cu infiorari de tip Edgar Allan Poe. Borges e un magician al ideilor. Transforma toate motivele pe care le atinge si le duce la un alt registru mental. Pana si titlurile cartilor lui te fac sa reflectezi la o alta dimensiune a lucrurilor si parca te lanseaza intr-o plimbare prin stratosfera“.

     

    Jorge Luis Borges, Moartea Si busola,

    Editura Polirom, Iasi, 2006

     

     

    O iubire ca-n ziare

    Un alt argentian celebru este Tomás Eloy Martínez. Prin volumele sale „La Novela de Péron“ si „Santa Evita“, autorul a devenit un clasic al fictiunii argentiniene. Romanul, relativ recent tiparit, „Zborul reginei“ (2002), i-a adus unul dintre cele mai prestigioase premii ale lumii hispanice – Alfaguarra, London Review of Books calificandu-l drept „fenomenul literar cel mai important din America Latina, de la «Un veac de singuratate» incoace“. Romanul destainuie complicatele ite ale unei povesti de dragoste dintre boss-ul unui ziar din Buenos Aires si o tanara jurnalista. Pe fondul pulsiunilor erotice impinse pana la delir, dar si al cadrului general al unei lumi sufocate de coruptie si sforarii politice, se desfasoara criza de neputinta a magnatului, care simte cum incepe sa piarda controlul asupra sentimentelor protejatei sale.

     

    Tomás Eloy Martínez, Zborul reginei,

    Editura Curtea veche, Bucuresti, 2005

  • Pur si simplu Kylie

    Lumea tinde sa uite ca vedeta care vinde acum milioane peste milioane de albume, Kylie, a pornit candva ca star al unui serial de duzina de la antipozi, numit „Neighbours“.

     

    Pe atunci, Kylie si prietenul ei de pe ecran, Jason Donovan, erau mult prea siroposi ca sa aiba vreo credibilitate dincolo de un segment ingust de public pop care ii adula. Cu ima-ginea ei de „fata din vecini“ si personalitate zero, intruchipa ce era mai rau in armata pop retusata atent de (trioul de producatori – n.tr.) Stock, Aitken & Waterman. Derulati pe repede inainte pana in zilele noastre si descoperiti ca lucrurile sunt complet diferite. Kylie este atat de celebra, incat numele ei de familie a  devenit depasit. Mai mult, emana credibilitate.

     

    Intorsatura s-a petrecut in anul 1995, atunci cand fanii pop au ramas muti de admiratie s-o vada cantand piesa „Where the Wild Roses Grow“ in duet cu un Nick Cave dominator de inalt si asemanator lui Dracula. Kylie parea ca de-abia ii ajunge la mijloc lui Cave, iar diferenta de inaltime dintre cei doi nu era egalata decat de diferenta dintre calea urmata pana atunci: el, un rocker salbatic fost dependent de droguri, iar ea, o starleta pop fara pata.

     

    De atunci, cariera ei s-a indreptat intr-o singura directie, si anume ascendenta. Noul mileniu a vazut-o reinventandu-se inca o data, de aceasta data in postura de furnizoare de hituri de dans ca-re-i fac pe indivizii bauti sa danseze, reusind sa se aleaga si cu recenzii entuziaste in presa. „Can’t Get You Out of My Head“, cel mai mare succes al carierei ei, este un exemplu foarte bun in acest sens. Spuneti ce vreti despre Kylie, dar aceasta e o piesa pe care e imposibil sa nu dansezi, baut sau nu.

     

    Trecand de la vedeta de seriale la vedeta pop, o miscare in cariera atat de bine cunoscuta, incat chiar si cea mai insignifianta actrita romanca de telenovele e tentata sa o incerce, Kylie incearca acum sa intreprinda ceva ce pare sa fie urmatoarea tranzitie normala, si anume aceea de la vedeta pop la scriitoare. Prima carte semnata de Kylie va aparea in luna septembrie a acestui an. Intitulata „Showgirl Princess“, cartea deapana povestea unui tinere ambitioase ce viseaza sa fie dansatoare de revista si se lupta sa-si realizeze visul. Va suna cunoscut? Atunci stiti deja ca personajul principal se numeste Kylie. Mai mult, cartea va fi bogat ilustrata cu o gramada de fotografii ale insesi mignonei printese pop.   

     

    Ati ghicit probabil ca acest volum nu va fi concurent la Premiul Pulitzer. E doar o carte pentru copii si seamana cu un fel de Anuar Kylie. Oricum, ceea ce ingrijoreaza aici nu e cartea in sine, ci acest val de staruri pop cu pretentii literare aparut din senin in ultima vreme. Ce-i asa de rau in a-ti lansa propria linie de lenjerie intima? Sau un parfum? Intr-o lume in care orice vedeta de doi bani poate sa-si lanseze propria papusa sau parfum, a scrie o carte pentru copii pare sa fi devenit un semn de apartenenta la Divizia A a lumii pop.

     

    Cel mai graitor exemplu al acestui fenomen este Madonna, autoarea cartii „English Roses“, care i-a oripilat pe critici, dar a cunoscut un succes comercial enorm in 2003. Volumul s-a publicat simultan in 100 de tari si 30 de limbi, vanzandu-se in peste 50.000 de exemplare (editia engleza) in mai putin de doua saptamani. De atunci, Madonna a mai scris inca patru carti, inclusiv „Lotsa de Casha“ si „Mr Peabody’s Apples“. The New York Daily News afirma ca Madonna s-a decis sa-si scrie propriile ei carti pentru ca atunci cand ii citea fiului sau de trei ani carti pentru copii, „nu-i venea sa creada cat de insipide si goale erau toate povestile“. Hmmm.

     

    Putini sunt cei care au reusit sa faca tranzitia de la o cariera muzicala la una lite-rara. Leonard Cohen poate sa fie linistit scriitor, pentru ca are talent. Si lui Nick Cave ii tine figura. Totusi, oricine altcineva isi da seama cat e de stupid pentru un star pop sa se pretinda scriitor. Oare ce-i asa de rau la vechiul obicei al acestei industrii de a lansa autobiografii scrise de cantaret „cu ajutorul“ unui scriitor profesionist? Mereu ma surprinde sa aflu ca starurile sunt in stare sa citeasca. Sigur nu ma astept ca sa si scrie.

     

    Pretentiile literare par sa fie primul semn al unui star care o ia razna, ca in cazul Madonnei. Se marita cu cel mai ridiculizat individ din industria filmului, Guy Ritchie, apare in cateva filme atat de proaste incat nu le poti gasi nici macar pe video, se lasa atrasa intr-un cult religios care predica faptul ca poti intelege vechile texte iudaice doar „tinandu-ti mainile deasupra lor“ si, colac peste pupaza, se apuca de scris carti pentru copii. Mie mi se pare ca toate astea sunt elemente ale unei cumplite decaderi. Ramai la ce te pricepi, ok, Kylie?

     

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu

  • Dincolo de oferta

    NUMAR DE CLIENTI: Inainte de inceperea campaniei, Cosmote avea circa 50.000 de clienti. La scurt timp dupa anuntarea ofertei, numarul solicitarilor de conectare a ajuns la 20.000/zi.

     

    TARIFE VS. PROFITURI: Oferta agresiva de pret a Cosmote va permite companiei un nivel al EBITDA mai mic (35-40%) decat la Orange si Connex-Vodafone (50%).

     

    SUPRASOLICITARE: In momentele de varf, reteaua Cosmote a avut de suferit, insa oficialii companiei spun ca aceasta poate fi utilizata de un numar de clienti egal cu al competitiei. Investitiile in tehnologie vor fi de 450 de milioane de euro in primii trei ani.