BusinessMagazin

Blog

  • Ce este şi ce nu este taxa de interchange

    Taxa de interchange – unul dintre mijloacele de compensare interbancare care intervin în tranzacţiile cu carduri, de la banca acceptatoare către banca emitentă – a dat naştere multor asemenea zvonuri şi confuzii. Ce este şi ce nu este taxa de interchange?

    Nu este un comision de utilizare a cardului şi nu este suportată de posesorul de card. Dacă ar fi aşa, la toate magazinele, preţurile pentru cei care plătesc cu cardul ar fi diferite decât cele pentru plata cu cash. Or, nu sunt. De fapt, prin lege, în România, comisionul la plata cu cardul – care în terminologia noastră se numeşte surcharge – este interzis. Adică trebuie să fie 0%. Orice caz în care această regulă nu se respectă poate şi trebuie să fie raportat autorităţilor.

    Unii ar argumenta că toate costurile pe care le suportă comercianţii (inclusiv aşa-numitele comisioane de acceptare a plăţii cu cardul pe care ei şi nu consumatorii le plătesc) se regăsesc în preţul final al produsului. Dar cum plăţile cu cardul pentru cumpărături în România sunt cam 6% din totalitatea tranzacţiilor, argumentul nu e solid.

    Nu este nicio sursă de venit excepţională pentru organizaţiile de plată sau pentru bănci. În cazul MasterCard, interchange fee-ul nu este colectat de organizaţia de plată şi nu generează venituri pentru aceasta, ci este tranzacţionat direct între bănci şi este o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. Un exemplu de astfel de costuri sunt riscurile financiare pe care băncile emitente şi le asumă. Un magazin va avea întotdeauna garanţia că-şi va primi banii dacă tranzacţia cu cardul este autorizată – chiar dacă posesorul de card nu are suficienţi bani. În acest caz, banca emitentă suportă aceste costuri.

    Surplusul de venituri provenit din taxă se întoarce în dezvoltarea sistemului de plăţi cu cardul, dezvoltare de care România are nevoie, dat fiind că istoria noastră cu cardul abia a depăşit 15 ani, iar acceptarea este încă limitată, eufemistic vorbind. Ca în toate cazurile în care vorbim despre taxe şi comisioane, şi în acest caz se dezbate ipoteza că eliminarea taxei va sprijini comercianţii şi va duce la reducerea preţurilor către consumator. În medie, taxa interchange reprezintă aproximativ 1,2% din valoarea tranzacţiei – în acele magazine în care, dacă priviţi acum reclamele, reducerile acordate consumatorilor sunt de 30%, 40%, 50%, 70% şi în care structura preţurilor se bazează în aceeaşi măsură pe considerente economice, cât şi psihologice…

    Cosmin Vladimirescu (country manager România şi Moldova, MasterCard Europe)

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • Consiliul Europei înfiinţează, la Bucureşti, un oficiu de luptă împotriva criminalităţii informatice

    Oficiul de luptă împotriva criminalităţii informatice care va funcţiona la Bucureşti este “un proiect extrem de important şi suntem foarte onoraţi pentru această alegere a României” de a găzdui un centru care vizează colaborarea celor 47 de state membre ale Consiliului Europei pentru “combaterea acestui flagel”, a declarat, la Palatul Parlamentului, Titus Corlăţean, cu ocazia semnării Memorandumului de Înţelegere privind înfiinţarea acestui birou.

    Şeful diplomaţiei române a mai precizat că Oficiul va fi “modalitatea de a promova o acţiune globală pe care Consiliul Europei, împreună cu Uniunea Europeană – printr-un program pe care urmează să-l semneze chiar mâine (miercuri – n.r.) – îl va promova prin acest centru de la Bucureşti”.

    Din partea Consiliului Europei (CoE), Memorandumul de Înţelegere a fost semnat de Gabriella Battaini-Dragoni, Secretar General Adjunct al instituţiei, care a mulţumit autorităţilor române pentru “oferta generoasă de a deschide acest birou la Bucureşti”.

    Decizia înfiinţării survine ca urmare a “ofertei făcute de premierul Victor Ponta de a găzdui un asemenea Oficiu cu ocazia întâlnirilor avute în martie şi aprilie anul acesta cu Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei”, se arată într-un comunicat al CoE.

    Memorandumul a fost semnat cu ocazia sesiunii aniversare dedicată împlinirii a “20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei”.

    În cadrul alocuţiunii susţinute cu acest prilej, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că aderarea României la CoE, în 1993, a însemnat “adoptarea instrumentelor juridice, convenţiilor, tratatelor Consiliului Europei, reprezentând nucleul dur al normelor europene în domeniul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, constituind un prim pas în procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană”.

    Şeful diplomaţiei a subliniat rolul jucat de CoE în drumul României către “o democraţie consolidată”.

    În prezent, România este “un promotor al valorilor europene” şi unul dintre statele cu “o contribuţie semnificativă în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului de norme juridice ale Consiliului Europei, fiind parte a 102 convenţii ale organizaţiei”.

    La eveniment au mai luat cuvântul Gabriella Battaini-Dragoni, Secretar General Adjunct al CoE, directorul SIE, Theodor Meleşcanu, Gyorgy Frunda, consilierul premierului Victor Ponta, şi fostul premier şi ministru de Externe, Adrian Năstase.

    Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, a transmis un mesaj video cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei.

  • Liderul Senatului: Ratingul SUA ar putea fi retrogradat, în lipsa acordului privind datoriile

    Fitch şi Moody’s au refuzat să comenteze afirmaţia politicianului american.

    Reid a criticat totodată un plan discutat în Camera Reprezentanţilor, menit să ducă la reluarea activităţilor parţial blocate al instituţiilor federale şi la prelungirea plafonului de îndatorare până în luna februarie, relatează CNBC.

    Republicanii majoritari în Camera Reprezentanţilor au anunţat marţi un vot pe un text care prevede creşterea limitei datoriilor până pe 7 februarie şi reluarea activităţilor instituţiilor guvernamentale până pe 15 ianuarie. Proiectul este asemănător cu cel negociat de senatori, dar cu modificări mai profunde ale reformei asigurărilor de sănătate.

    Preşedintele Camerei, republicanul John Boehner a declarat însă, după o întâlnire de peste două ore a congresmenilor, că există multe opinii şi nu a fost luată nicio decizie.

    Reid a reiterat totodată că în Senat au loc negocieri productive cu liderul republicanilor, Mitch McConnell, având încredere că un acord complet ar putea să aibă loc în această săptămână, la timp pentru evitarea unui default (incapacitate de plată).

    Casa Albă a anunţat că preşedintele Barack Obama se va întâlni în cursul zilei de marţi cu liderii democraţi din Camera Reprezentanţilor.

  • Economia SUA este foarte bolnavă, spune un laureat al premiului Nobel din 2006

    Phelps, profesor de politică economică la Columbia University din New York, consideră că dezbaterile referitoare la impasul bugetar distrag atenţia, în mod fascinant, de la problemele mai serioase, de scădere a competitivităţii şi a inovaţiei.

    “Imaginea mai largă este că economia americană este destul de bolnavă de ceva timp, din anii ’70, iar simptomele sunt rata scăzută de angajare şi de participare, creşterea lentă şi probabil satisfacţia scăzută în muncă. Nimeni nu se gândeşte ce ar putea face şi ce ar trebui să facă guvernul pentru a rezolva această problemă”, a spus Phelps.

    El a adăugat că guvernul sprijină companii consacrate, prin excepţii şi reglementări care au sporit barierele de intrare pe piaţă.

    “Noii veniţi nu pot intra în sectoarele în care există deja companii gigant”, a arătat Phelps, adăugând că şi în cazul start up-urilor menite să creeze noi industrii, acestea sunt atât de împovarate de reglementări încât au nevoie de mai mulţi avocaţi decât de ingineri.

    Guvernul provoacă mult rău şi nu reuşeşte să ajute o economie foarte bolnavă, a continuat economistul.

    Comentariile lui Phelps vin la o zi după ce Robert Shiller, unul dintre laureaţii premiului Nobel pentru economie din acest an, a avertizat că preţurile mondiale ale locuinţelor ar putea ajunge din nou la niveluri speculative.

    Activităţile instituţiilor federale sunt parţial blocate de 15 zile, în lipsa unui acord în Congres privind bugetul anului fiscal 2014, iar Statele Unite riscă să nu mai poată face unele plăţi, dacă politicienii nu vor decide majorarea plafonului datoriilor înainte de data de 17 octombrie. Un acord în acest sens, între liderii Senatului, ar putea avea loc cel mai devreme în cursul zilei de marţi.

  • Business Magazin – editie tematica Abonamentele castiga lupta cu asigurarile. Pacientul ce castiga?

    Cele mai importante zone de interes pentru pieţele de business locale şi internaţionale sunt cele care vizează investiţiile, premisele, dar şi riscurile anticipate în lupta dintre abonamente si asigurari. Este vorba despre arii extrem de dinamice şi reprezentative, urmate de cifre impresionante.
     
    Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru acest domeniu, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata.
     
    Business Magazin susţine şi încurajează dezvoltarea celor mai importante domenii de interes, atât din punctul de vedere al sistemului de management, al investiţiilor, precum şi din cel al direcţiilor în care se îndreaptă acestea.
     
    Business Magazin va trata, in numarul din 21 octombrie 2013, tema “Asigurari vs. abonamente. Pacientul ce are de castigat?”. Pornind de la date concrete, cifre şi informaţii reprezentative, redactorii Business Magazin vor cuprinde în materiale cuprinzătoare (6-12 pagini), tendinţele, riscurile, dar şi previziuni ale oamenilor ce conduc afaceri în acest domeniu.
     
    Alte întrebări:
    – Cum au crescut clinicile private odata cu piata abonamentelor private
    – Dezvoltarea infrasctructurii de spitale private – de unde vin banii? 
    – Abonamentul ca modalitate de motivare in vremuri de criza
     
    Proiect sustinut de   
     
    Editia tematica “Asigurari vs. abonamente. Pacientul ce are de castigat?” a revistei Business Magazin este disponibila, incepand cu 21 octombrie 2013, in retelele Inmedio si Relay.
     

  • Cel mai tânăr milionar in euro din România face camioane pentru armată

    ”De asemenea, se vor avea în vedere necesităţile de vehicule militare şi civile destinate situaţiilor de urgenţă, menţinerii ordinii şi siguranţei publice în România”, declara Nicolae Şuta, director general MFA Mizil.

    În luna aprilie 2013, MFA Mizil a semnat un Memorandum de Înţelegere cu firma franceză Renault Trucks Defense (RTD), Memorandum care prevede reprezentarea pe bază de exclusivitate pe teritoriul României a firmei RTD de către MFA, precum şi construcţia unei fabrici pe platforma industrială a S.C. MFA S.A. MIZIL, pentru producţia de camioane.

    S.C. MFA S.A. este o companie cu capital integral privat românesc fondată în 1951, specializată în producţia de tehnică militară. MFA continuă să fie principalul furnizor naţional al Ministerului Apărării Naţionale, derulând, în perioada 2005 – 2010 un contract de furnizare în valoare de peste 100 de milioane de euro pentru construcţia şi echiparea vehiculelor blindate MLI 84M – concepute integral de colectivul de specialişti ai fabricii de la Mizil – precum şi un contract cadru de servicii post vânzare cu un plafon de 65 de milioane de euro, pentru perioada 2010 – 2014.  De asemenea, MFA este parte din contractul de furnizare a 31 de vehicule amfibii blindate încheiat de Ministerul Apărării Naţionale cu Mowag/General Dynamics, aflat în derulare.

    Prahoveanul Iustin Paraschiv are la 29 de ani un grup de firme a căror cifră de afaceri consolidată depăşeşte 120 de milioane de euro. În 2005, când avea 23 de ani, a făcut primul milion de euro profit, iar investiţiile totale de până acum în firmele pe care le controlează depăşesc 20 de milioane de euro. Aproape în fiecare an a găsit o nouă modalitate de a face bani deşi nu şi-a propus practic, niciodată, să ajungă la un anume prag.

  • 11 spoturi de promovare a proiectului Roşia Montană, oprite de la difuzarea pe TV de CNA

     Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a monitorizat, în perioada 1 septembrie – 11 octombrie, modul în care principalele televiziuni naţionale au difuzat emisiuni de ştiri şi dezbatere pe subiectul Roşia Montană. De asemenea, CNA a monitorizat 11 spoturi de promovare a proiectului minier de la Roşia Montantă, difuzate în perioada 1 septembrie – 6 octombrie.

    Subiectul Roşia Montană a fost analizat în şedinţa de marţi a CNA în absenţa membrilor Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Valentin Jucan. La dezbaterea pe această temă au participat Laura Georgescu, preşedintele CNA, Viorel-Vasile Buda, vicepreşedintele CNA, şi membrii Consiliului Lorand Turos, Monica Gubernat, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proprietarii ar putea acoperi o parte din despăgubiri în cazul poliţelor obligatorii de locuinţe

     “Există situaţii când cheltuielile legate de constatarea unei daune sunt mai mari decât despăgubirea pe care urmează s-o primească asiguratul. În acest context, aplicarea unei franşize poate fi o măsură pe care am putea s-o adoptăm peste şase luni, după ce vom analiza istoricul daunelor din portofoliul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), societatea care emite poliţele obligatorii pentru locuinţe”, a spus Tudor, prezent la un eveniment de specialitate.

    Franşiza este partea din daună ce urmează a fi suportată de către asigurat şi poate fi exprimată ca şi valoare fixă sau procentuală din suma asigurată sau din valoarea despăgubirii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ocupă ultimul loc în UE după procentajul utilizatorilor de internet care cumpără online

     România, Bulgaria (cu 17% dintre utilizatorii de internet), Estonia şi Italia (ambele 29%) ocupă ultimele locuri în rândul celor 28 de state membre UE.

    Cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie (82%), Danemarca şi Suedia (ambele 79%), Germania (77%), Luxemburg ( 73%) şi Finlanda (72%).

    Croaţia, stat care a aderat la UE în acest an, înregistrează o rată de 36%.

    Comenzile pentru îmbrăcăminte şi articole sportive, precum şi rezervările pentru călătorii şi vacanţe sunt cele mai frecvente cumpărături online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro