Blog

  • Eliminarea CASS de 10% pentru concediile medicale, votată în plenul Senatului

    Amendamentul care prevede eliminarea CASS de 10% pentru concediile medicale, depus de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, a fost votat în plenul Senatului.

    Ea susţine că a făcut acest demers ca urmare a mesajelor pe care le-a primit „de la români”

    „Pe lângă eliminarea impozitării concediilor medicale a pacienţilor oncologici, ni s-a părut firesc şi normal să eliminăm o nedreptate, iar concediul maternal să nu mai fie impozitat. Nu mai trebuie să fie impozitat nici concediul pentru îngrijirea copilului bolnav. În momentul în care tu soliciţi statului, pentru că ai o problemă medicală, este nedrept ca statul să-ţi ia 10%. (…) Cred că menirea noastră ca parlamentari este să facem texte de lege şi să îndreptăm legea acolo unde este nevoie”, a declarat Nicoleta Pauliuc, senatoare liberală, potrivit paginii de Facebook a PNL.

  • Confederaţia Patronală Concordia s-a întâlnit cu premierul Marcel Ciolacu pentru a discuta despre impactul măsurilor fiscale luate anul trecut şi plafonările pe care executivul le impune

    Confederaţia Patronală Concordia, care reprezintă cele mai mari companii româneşti, s-a întâlnit luni cu premierul Marcel Ciolacu şi mai mulţi miniştri pentru a discuta situaţia economică, impactul măsurilor luate de guvern anul trecut, respectiv îngrijorările privind plafonările care sunt luate de executiv.

    Guvernul Ciolacu a adoptat în toamna anului trecut mai multe decizii legate de majorarea unor impozite şi taxe, dar şi introducerea altora noi, cea mai controversată fiind impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor care depăşesc 50 de milioane de euro.

    După întâlnire, Concordia a dat următoarea declaraţie: „Am avut astăzi o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, cu vicepremierul Marian Neacşu şi cu miniştrii Marcel Boloş, Radu Ştefan Oprea şi Bogdan Ivan. A fost una dintre întâlnirile pe care le avem periodic cu premierul pentru a discuta mersul economiei româneşti şi pentru a dezbate probleme pe care le ridică multe dintre cele 17 sectoare ale economiei pe care le reprezentăm. Am discutat despre impactul măsurilor fiscale de anul trecut, îngrijorările pe care le avem privind multiplele feluri de plafonări, mecanismul de stabilire a salariului minim, politicile de protecţie a consumatorului, combaterea evaziunii fiscale, stimularea investiţiilor de cercetare şi dezvoltare şi problematici din domeniile energiei, transporturilor rutiere şi feroviare, producţiei de mobilă sau a băuturilor alcoolice şi răcoritoare, comercializării de medicamente sau cum pregătim cât mai bine sezonul de vară alături de industria de turism. Discuţia a fost constructivă şi credem că Guvernul a înţeles mesajele noastre şi ne aşteptăm să vedem rezultate concrete în urma dialogului. Am agreat cu premierul că pentru bunul mers al economiei vom organiza periodic astfel de întâlniri în care organizaţiile sectoriale pe care le reprezentăm să poată aduce la masa discuţiilor propuneri de politici care să le facă mai productive, să le rezolve din obstacolele pe care le întâmpină. Ne dorim ca PIB-ul României să crească în continuare accelerat şi economia noastră să producă din ce în ce mai mulţi campioni regionali şi chiar europeni sau globali de unde să rezulte mai multă prosperitate pentru cetăţeni şi suficiente resurse pentru serviciile publice”.

  • Peste 1.000 de blocuri din Sectorul 4 rămân fără apă caldă şi căldură din cauza unei avarii

    Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti (CMTEB) anunţă că, din cauza unei avarii produse la Magistrala Berceni, furnizarea agentului termic pentru apă caldă şi încălzire va fi sistată pentru aproximativ 1100 de blocuri din Sectorul 4. Punctele termice care alimentează imobilele din zona Tineretului nu vor fi afectate.

    Avaria s-a produs pe Magistrala Berceni, pe strada Turnu Măgurele, pe o conductă cu diametrul de 1000 mm. Magistrala are o vechime de peste 55 de ani, anul punerii în funcţiune fiind 1968, arată reprezentanţii companiei.

    „Iniţial, în cursul dimineţii, echipele companiei au încercat izolarea avariei din căminul de manevre situat la intersecţia străzii Luică cu Bulevardul Constantin Brâncoveanu, însă din cauza volumului mare de apă, care nu a putut fi evacuată, se impune închiderea magistralei din incinta CTE Progresu, până la evacuarea apei din acest cămin. Au fost deja începute, în regim de urgenţă, manevrele tehnice de sectorizare, închidere şi golire a conductei, apoi cele de aerisire. Ulterior, vor fi efectuate sudurile pentru reparaţia avariei şi încărcarea magistralei”, se arată într-un comunicat al Termoenergetica.

    Furnizarea agentului termic pentru apă caldă şi căldură va fi sistată până miercuri, ora 23.30, însă pe măsură ce intervenţia se finalizează, punctele termice vor fi repuse în funcţiune înainte de termenul estimat.

  • Dumitru Chirită, fost şef la ANRE, a fost ales Preşedinte al Consiliului de Administratie la Electrica

    Consiliul de Administratie al Electrica l-a ales luni pe Dumitru Chirită în functia de Preşedinte, cu un mandat valabil până la data de 31 decembrie 2024.

    Dumitru Chiriţă a fost preşedinte al Autoritătii Naţionale de Reglementare în Energie (2017-2023), iar anterior, în perioada 2004 – 2008, a fost vicepreşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. De profesie electrician şi a fost lider sindical timp de mai bine de 20 de ani şi a intrat în politică în anul 2000, ca deputat PSD.

    Electrica are o capitalizare bursieră 4 mld. lei. De la începutul anului, acţiunile EL au crescut cu 3,4%.

    De asemenea, Consiliul de Administratie a decis infiintarea a două pozitii de vicepreşedinte, pentru care au fost desemnati Dragoş Valentin Neacşu şi Adrian Florin Lotrean, tot până la data de 31 decembrie 2024.

    În şedinta CA de luni au fost aleşi şi membrii comitetelor executive:

    Comitetul de Audit si Risc:

    • Valentina Elena Siclovan – Presedinte;
    • Adrian Florin Lotrean – Membru;
    • Ion-Cosmin Petrescu – Membru.

    Comitetul de Nominalizare si Remunerare:

    • Adrian Florin Lotrean – Presedinte;
    • Marian Cristian Mocanu – Membru;
    •  Ion Cosmin Petrescu – Membru.

    Comitetul de Strategie si Guvernanta Corporativa:

    • Marian Cristian Mocanu – Presedinte;
    • Dumitru Chirita – Membru
    • Dragos Valentin Neacsu – Membru;

    Comitetul de Guvernanta Climatica si Politici Publice:

    • Dragos Valentin Neacsu – Presedinte;
    • Valentina Elena Siclovan – Membru;
    • Georgiana Bogasievici – Membru
  • Un cunoscut actor britanic susţine că lucrează la 80 de ani din motive financiare

    Actorul britanic Eric Idle susţine că lucrează la 80 de ani din motive financiare. În ultimii doi ani, vedeta faimosului grup britanic de umor Monty Python a dezvăluit că a avut cancer şi că şi-a vândut casa, potrivit BBC.

    Actorul de la Monty Python a spus că încă lucrează la vârsta de 80 de ani din motive financiare.

    Anul trecut, el a fost nevoit să-şi vândă casa şi a dat vina pe problemele de management de la fosta trupă de comedie.

    „Nu am crezut niciodată că, la această vârstă, fluxurile de venit se vor opri atât de dezastruos… Nu mă deranjează să nu fiu bogat. Prefer să fiu amuzant”, a transmis actorul Eric Idle pe X.

    El a mai dezvăluit că în prezent lucrează la un scenariu pentru un nou spectacol.

  • Ministrul german de Finanţe avertizează că ieşirea din UE ar distruge economia nemţilor, ca răspuns la insistenţa extemiştilor anti-migraţie din Germania de a organiza un referendum pentru „Dexit”

    Economia germană ar fi ruinată dacă nemţii ar urma drumul britanicilor şi ar alege să iasă din Uniunea Europeană la îndemnul partidului de extremă dreapta AfD, avertizează Christian Linder, ministrul de Finanţe din Germania, citat de Bloomberg.

    El a explicat că piaţa unică europeană este extrem de importantă pentru cea mai mare economie europeană, dependentă de exporturi. Un aşa-numit „Dexit” ar putea distruge economia.

    „Ar ruina economia noastră. De aceea trebuie să le spunem oamenilor, OK, poate nu eşti de acord cu politicile guvernului, dar acesta nu este un motiv pentru a schimba complet sistemul şi pentru a schimba ceea ce ne-a adus bunăstare până acum”.

    Mai mulţi politicieni şi lideri de business au avertizat în mod repetat că viziunea partidului extremist AfD pentru o versiune germană a Brexitului ar fi dezastruoasă pentru activitatea economică.

    De cealaltă parte, Alice Weidel, unul dintre liderii AfD a numit Brexit „un model de urmat pentru Germnia” într-un interviu pe care l-a acordat luna trecută. Ea a propus organizarea unui referendum pentru ca populaţia să decidă dacă vrea să rămân în UE.

    Partidul anti-imigranţi AfD profită de sentimentul general de nemulţumire în rândul populaţiei şi a reuşit în ultimele luni să devină al doilea cel mai mare partid de opoziţie în sondajele de opinie. În acelaşi timp, alianţa guvernamentală formată din trei partide care susţin guvernul Scholz îşi pierde din susţinere.

    Christian Linder, ministrul de Finanţe, recunoaşte că Germania şi-a pierdut din competitivitate şi spune că pregăteşte o serie de propuneri pentru modul în care aceasta poate fi îmbunătăţită, „în special în sectorul financiar”.

    El este „foarte optimist” cu privire la perspectivele economiei germane şi se aşteaptă la o revenire „foarte curând”, dacă guvernul reuşeşte să îmbunătăţească perspectivele de business.

  • USR revine: E o modificare tehnică, nu o supraimpozitare a pensiilor românilor din diaspora

    „Au clarificat în comisie că este o modificare tehnică şi nu o supraimpozitare a pensiilor românilor din diaspora”, anunţă USR într-un comunicat de presă.

    Anterior, deputatul USR Oana Ţoiu afirma că ministerul de Finanţe PNL introduce o nouă taxă din 2024: o taxă pe pensiile româniilor care se întorc în ţară din diaspora.

    Potrivit sursei citate, taxa a fost introdusă prin amenament la „ordonanţa trenuleţ” care se discută în prezent în şedinţa comună a comisiilor de muncă şi buget din Senat.

    „Românii ajunşi acum la pensie au plecat să muncească în alte ţări de nevoie, nu de bucurie şi este cinic ca statul român să îi pedepsească dacă acum aleg să se întoarcă acasă să îşi vadă nepoţii crescând. Cum sa iei din pensiile muncite, contributive, ca sa finanţezi măriri de pensii speciale? USR se opune ferm suprataxării pensiei câştigate de diaspora şi am depus deja legi pentru sprijinul acestora privind prelungirea termenelor de completare a vechimii, pentru eliminarea absurdităţi de a merge la fiecare 6 luni la ambasade să declare că nu au murit şi calculul corect”, spunea Ţoiu.

  • Realitate sumbră pentru piaţa imobiliară de pe bătrânul continent: Investitorii retrag peste 1 miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa

    Investitorii de retail retrag mai mult de un miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa, în condiţiile în care scăderea cererii şi o creştere a costurilor de împrumut ridică o serie de îngrijorări cu privire la evaluarea proprietăţilor comerciale, raportează Bloomberg.

    Aceste răscumpărări au însemnat că activele nete totale deţinute de fondurile imobiliare europene deschise şi tranzacţionate la bursă au scăzut cu peste 10%, ajungând la 180,7 miliarde de euro din decembrie 2022 până la sfârşitul anului trecut, arată datele compilate de Morningstar. 

    În timp ce investitorii sunt nervoşi în special în ceea ce priveşte piaţa imobiliară comercială din SUA din acest moment, temeri similare s-au instalat în Europa în această săptămână, obligaţiunile emise de Deutsche Pfandbriefbank AG scăzând din cauza expunerii lor la această piaţă. Fondurile imobiliare reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, deoarece reprezintă 40% din pieţele CRE din zona euro, au avertizat anul trecut oficialii Băncii Centrale Europene.

    Nepotrivirea dintre lichiditatea oferită investitorilor în fondurile imobiliare şi natura „nelichidă” a activelor acestora a fost evidenţiată în urma votului pentru Brexit, când multe dintre fondurile din Marea Britanie au fost nevoite să suspende tranzacţiile şi să vândă rapid activele în urma unei creşteri bruşte a cererilor de răscumpărare. 

    „Multe fonduri deschise sunt presate să vândă pentru a satisface cererile de răscumpărare în creştere”, a scris săptămâna trecută Oliver Salmon, cercetător la Savills Plc.

    Cu toate acestea, se aşteaptă ca perspectivele pentru CRE să se îmbunătăţească în cursul acestui an, dacă BCE începe să reducă ratele dobânzilor şi dacă povestea scăderii sustenabile a inflaţiei se dovedeşte a fi adevărată.

    Răscumpărările în Europa au depăşit 1 miliard de euro în fiecare dintre ultimele trei luni ale anului 2023, arată datele Morningstar. Investitorii germani, care trebuie să dea un preaviz cu un an înainte de a putea retrage banii, au retras peste 750 de milioane de euro din fondurile imobiliare europene în ultimele cinci luni ale anului, potrivit Barkow Consulting.

  • Cât câştigă un mercenar care vine să lupte în Rusia

    Rusia a înrolat aproximativ 15.000 de cetăţeni nepalezi pentru operaţiunile sale militare din Ucraina, atrăgându-i cu promisiunea unor salarii mari şi a obţinerii rapide a cetăţeniei ruse, a relatat CNN la 11 februarie.
     
    Rusia urmăreşte să îşi consolideze forţele armate oferindu-le mercenarilor străini o plată lunară de 2.000 de dolari şi o „scurtătură” pentru obţinerea paşapoartelor ruseşti.
     
    Deşi guvernul nepalez a recunoscut că cel puţin 200 dintre cetăţenii săi luptă în conflictul din Ucraina alături de forţele ruseşti, criticii susţin că acest număr este mult subestimat.
     
    Între 14.000 şi 15.000 de nepalezi sunt implicaţi în războiul împotriva Ucrainei, potrivit lui Bimala Rai Paudyal, un deputat nepalez de opoziţie care a ocupat în trecut funcţia de ministru de externe. Aceste cifre provin din rândurile persoanelor care s-au întors de pe câmpul de luptă, a declarat Bimala Rai Paudyal. Ucraina deţine cel puţin patru combatanţi nepalezi ca prizonieri de război, a adăugat el.
     
    În urma morţii mai multor nepalezi în conflict, Nepalul a oprit eliberarea de permise de muncă pentru Rusia şi Ucraina în ianuarie 2024.
     
    La 25 ianuarie, Narayan Prakash Saud, ministrul nepalez al afacerilor externe, a cerut Rusiei să ofere despăgubiri pentru familiile a cel puţin 14 cetăţeni nepalezi care şi-au pierdut viaţa în conflictul ucrainean.
     
    Ca răspuns, Ministerul de Externe al Nepalului a solicitat de urgenţă Rusiei să înceteze recrutarea de cetăţeni nepalezi şi a cerut repatrierea rămăşiţelor celor şase soldaţi nepalezi care au pierit în Ucraina, alături de despăgubiri pentru familiile acestora, începând cu decembrie 2023.
  • Revoluţia AI este necruţătoare: De când a luat avans inteligenţa artificială, peste 34.000 de oameni din multinaţionalele din tech au fost concediaţi şi înlocuite de AI, angajatul care nu are nevoie de salariu, nu cere pauză şi nu vrea concediu

    Companiile din domeniul tehnologiei au eliminat 34.000 de locuri de muncă în acest an, şi au început să investească bani în inteligenţa artificială care să ducă la capăt task-urile fostului personal, scrie Financial Times.

    Microsoft, Snap, eBay şi PayPal au desfiinţat fiecare sute sau mii de locuri de muncă de la începutul lunii ianuarie, potrivit site-ului Layoffs.fyi, care urmăreşte reducerile de personal din industrie. În total, 138 de companii din domeniul tehnologiei au concediat oameni în acest an.

    Pierderile sunt mai mici decât cele de la începutul anului 2023, când grupul Big Tech, inclusiv Meta, Amazon şi Microsoft, au disponibilizat masiv după o perioadă exuberantă de investiţii excesive în timpul pandemiei. În total, 263.000 de locuri de muncă au fost desfiinţate în sectorul tehnologic în 2023, arată datele Layoffs.fyi.

    Analiştii sunt de părere că ultimul val de disponibilizări a arătat că marile companii îşi reorganizează resursele pentru a investi în noi domenii, cum ar fi inteligenţa artificială generativă, arătând în acelaşi timp acţionarilor că se pune în continuare accentul pe disciplina costurilor.

    Companiile reevaluează domeniile prioritare de investiţii şi reduc oamenii din diviziile costisitoare, dar care nu sunt esenţiale, a declarat Daniel Keum, profesor asociat de management la Columbia Business School, cum ar fi platforma de streaming video Twitch a Amazon, care a eliminat sute de locuri de muncă în acest an.

    Amazon, Microsoft, Meta, Alphabet, compania mamă a Google şi serviciul de streaming muzical Spotify se numără printre companiile care au semnalat planuri de a atinge un astfel de echilibru în acest an.

    „Trebuie să devenim mai eficienţi prin deprioritizarea unora dintre lucrurile existente, dar trebuie, de asemenea, să investim în domeniile noi”, a declarat luna aceasta directorul executiv al Spotify, Daniel Ek.

    Reducerea generalizată a costurilor de anul trecut a venit ca urmare a constatării faptului că trecerea la un stil de viaţă mai degrabă digital nu a rezistat dincolo de pandemie, o perioadă în care companiile de tehnologie au făcut angajări masive.

    Meta, care a eliminat peste 20.000 de locuri de muncă de la sfârşitul anului 2022 – în timp ce investitorii s-au plâns de miliardele de dolari destinate construirii unui „metavers” – a declarat în această lună că adaosurile nete de personal pentru anul în curs vor fi „minime”, chiar dacă a făcut „investiţii semnificative” în inteligenţa artificială generativă, care ar include asigurarea de talente.