- 9 februarie 2005:
- 7 martie 2005: Indicii Bursei de Valori au scazut cu aproape 7%, pe fondul unor iesiri masive de capital la nivelul intregii regiuni.
- 28 martie 2005:
- 23 mai 2006: Martea neagra: indicele BET a pierdut aproape 7% intr-o zi, iar capitalizarea Bursei a scazut cu 1,5 mld. euro fara un motiv.
Blog
-
Pe rosu
-
FARMACEUTICE: Sindan isi face loc pe piata americana
Producatorul de medicamente Sindan nu mai vede loc de crestere semnificativa pe piata romaneasca si se orienteaza din ce in ce mai mult catre exporturi.
Incepand din 2009, exporturile vor depasi vanzarile pe piata interna, spune Laurentiu Scheusan, directorul general al Sindan-Actavis. Anul trecut vanzarile peste hotare ale producatorului de oncologice (medicamente pentru combaterea cancerului) Sindan, preluat in urma cu un an de islandezii de la Actavis, au ajuns la zece milioane de euro, de trei ori mai mult decat in 2005.
Sindan a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 95 de milioane de euro, cu 15% peste estimarile initiale. Pe piata romaneasca, Sindan are pe langa partea de productie si o firma de distributie a medicamentelor. Potrivit lui Scheusan, veniturile de 85 de milioane de euro realizate anul trecut in
Pariul lui Scheusan de a creste de peste cinci ori exporturile in doar trei ani are la baza intrarea pe piata americana care va deveni in scurt timp cea mai mare piata de export a companiei. Recent, capacitatea de productie a Sindan a fost inspectata si autorizata de FDA (agentia de control si certificare a medicamentelor din SUA). In prezent, Sindan are patru produse in curs de inregistrare in Statele Unite si tot atatea si in Uniunea Europeana. De asemenea, Sindan Pharma (firma care se ocupa de productie) si-a propus sa intre in acest an si in Rusia, CSI (Comunitatea Statelor Independente) si sa-si creasca portofoliul din Japonia cu inca doua produse.
Anul acesta va fi anul inregistrarilor, explica Scheusan de ce a bugetat pentru 2007 doar o crestere cu 30-40% a vanzarilor peste hotare. Boom-ul exporturilor va incepe din 2008, completeaza el planul care ar trebui sa duca la un volum al exporturilor de peste 50 de milioane de euro in 2009, astfel incat sa depaseasca vanzarile din Romania.
SUA sunt de departe cea mai importanta piata farmaceutica, contribuind cu circa 45% la vanzarile mondiale de medicamente – evaluate la peste 600 de miliarde de dolari in 2005 de catre firma de cercetare IMS Health. In acelasi timp, in Statele Unite se inregistreaza cea mai mare rata de penetrare a genericelor (medicamente care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat).
In plus, Sindan – care este producator de generice – mizeaza pe faptul ca, la nivel international, se estimeaza ca va creste ponderea vanzarilor de medicamente generice, in defavoarea celor originale, protejate de patent. IMS Health apreciaza ca avansul vanzarilor de generice va fi in anii urmatori de doua cifre, in timp ce piata totala de medicamente va creste cu 5-8% anual pana in 2010. Si tot IMS a apreciat ca domeniul medicamentelor oncologice va inregistra cele mai mari rate de crestere.
Acesta a fost, de altfel, si unul dintre motivele pentru care Actavis a cumparat in urma cu aproape un an Sindan pentru 147,5 milioane de euro. Grupul islandez a dorit sa intre pe o piata neexplorata pana atunci – cea a tratamentelor pentru cancer – dar cu un mare potential de dezvoltare. Iar unul dintre atuurile Sindan este ca, spune Scheusan, concurenta nu este mare pe plan mondial in sectorul oncologicelor generice.
Sindan este singurul producator de oncologice din
Astfel ca firma de distributie – care isi va schimba luna viitoare numele in Actavis – va aduce pe piata romaneasca 17 produse din portofoliul grupului islandez si este in curs de formare a unei echipe pentru divizia de retail (vanzari prin farmacii). In urma acestor schimbari, Scheusan preconizeaza o crestere cu 10% a vanzarilor in
Tinta ramane insa piata externa, iar Actavis are mari asteptari de la oncologicele din
-
Victimele LCD-urilor
Filiala ceha a holdingului falimentar LG.Philips Displays a fost vanduta dezvoltatorului imobiliar olandez CTP Invest pentru aproape 40 de milioane de euro. Cumparatorul activeaza in Cehia de la mijlocul anilor ’90, fiind specializat in constructia de parcuri industriale.
Remon Vos, CEO al CTP Invest, a promis ca nu se vor face disponibilizari si ca va mentine in perioada urmatoare productia de tuburi catodice. Vos a anuntat ca firma pe care o conduce este in negocieri pentru lansarea unor proiecte comune cu mai multe companii, cu precadere din industria electronica, atrase de mana de lucru calificata si experimentata de aici. In perioada urmatoare, CTP va investi 5 milioane de euro in hale noi, ceea ce va duce la dublarea capacitatii actuale de productie. Astfel, numarul angajatilor ar putea sa creasca de la 1.200 la 2.500-3.000 de persoane. Filiala ceha a LG.Philips Displays a intampinat serioase probleme financiare la inceputul anului trecut, cand a fost nevoita sa suspende productia timp de patru zile din cauza falimentului firmei-mama, un joint-venture intre LG si Philips. Fata de un profit de 15,4 milioane de euro inregistrat in 2004, compania ceha a avut o pierdere de 295 de milioane de euro in 2005, scrie agentia de presa ceha CTK. Scaderea a fost cauzata de diminuarea drastica la nivel mondial a cererii pentru traditionalele televizoare cu tuburi catodice.
-
Victimele LCD-urilor
Filiala ceha a holdingului falimentar LG.Philips Displays a fost vanduta dezvoltatorului imobiliar olandez CTP Invest pentru aproape 40 de milioane de euro. Cumparatorul activeaza in Cehia de la mijlocul anilor ’90, fiind specializat in constructia de parcuri industriale.
Remon Vos, CEO al CTP Invest, a promis ca nu se vor face disponibilizari si ca va mentine in perioada urmatoare productia de tuburi catodice. Vos a anuntat ca firma pe care o conduce este in negocieri pentru lansarea unor proiecte comune cu mai multe companii, cu precadere din industria electronica, atrase de mana de lucru calificata si experimentata de aici. In perioada urmatoare, CTP va investi 5 milioane de euro in hale noi, ceea ce va duce la dublarea capacitatii actuale de productie. Astfel, numarul angajatilor ar putea sa creasca de la 1.200 la 2.500-3.000 de persoane. Filiala ceha a LG.Philips Displays a intampinat serioase probleme financiare la inceputul anului trecut, cand a fost nevoita sa suspende productia timp de patru zile din cauza falimentului firmei-mama, un joint-venture intre LG si Philips. Fata de un profit de 15,4 milioane de euro inregistrat in 2004, compania ceha a avut o pierdere de 295 de milioane de euro in 2005, scrie agentia de presa ceha CTK. Scaderea a fost cauzata de diminuarea drastica la nivel mondial a cererii pentru traditionalele televizoare cu tuburi catodice.
-
CEVA DESPRE PAZA BUNA
Exista cateva clauze care, din punctul de vedere al angajatorului, nu trebuie sa lipseasca din contractele incheiate cu echipa manageriala.
Clauza de confidentialitate. O astfel de clauza este utila, având in vedere faptul ca, prin natura pozitiei pe care o ocupa, managerii au acces la informatii care ar putea constitui secrete comerciale si care, odata divulgate, ar putea prejudicia compania.
Clauza de neconcurenta. O asemenea clauza impune managerului obligatia ca, dupa incetarea contractului, sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la actualul sau angajator.
Despagubiri. Incalcarea de catre manager a clauzelor de confidentialitate sau de neconcurenta da dreptul angajatorului de a solicita despagubiri in limita prejudiciului suferit. Pentru ca, in practica, este uneori dificila dovedirea pagubei suferite, angajatorii vor avea interesul ca, inscriind o clauza penala in contractele incheiate cu managerii, sa evalueze anticipat cuantumul unui asemenea prejudiciu.
-
CEVA DESPRE PAZA BUNA
Exista cateva clauze care, din punctul de vedere al angajatorului, nu trebuie sa lipseasca din contractele incheiate cu echipa manageriala.
Clauza de confidentialitate. O astfel de clauza este utila, având in vedere faptul ca, prin natura pozitiei pe care o ocupa, managerii au acces la informatii care ar putea constitui secrete comerciale si care, odata divulgate, ar putea prejudicia compania.
Clauza de neconcurenta. O asemenea clauza impune managerului obligatia ca, dupa incetarea contractului, sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la actualul sau angajator.
Despagubiri. Incalcarea de catre manager a clauzelor de confidentialitate sau de neconcurenta da dreptul angajatorului de a solicita despagubiri in limita prejudiciului suferit. Pentru ca, in practica, este uneori dificila dovedirea pagubei suferite, angajatorii vor avea interesul ca, inscriind o clauza penala in contractele incheiate cu managerii, sa evalueze anticipat cuantumul unui asemenea prejudiciu.
-
Despre imigranti, numai de bine
Imigrantii din Marea Britanie au contribuit la cresterea economica, au temperat cresterea preturilor si nu au furat nici pe departe slujbele muncitorilor britanici. Concluziile apartin unui raport intocmit de firma de audit si consultanta PricewaterhouseCoopers (PwC), citat de cotidianul The Guardian.
Dupa extinderea UE din 2004, in Marea Britanie au venit sa munceasca in jur de 500.000 de persoane, cele mai multe din Polonia, Ungaria, Slovacia si Estonia. Aproape jumatate se estimeaza ca s-au intors deja in tarile de origine. Imigrantii mai curand au acoperit importante deficite de pe piata britanica a muncii decat sa-i fi inlocuit pe lucratorii autohtoni, a spus John Hawksworth, economist-sef la PwC. Afluxul de lucratori straini a fost una din principalele ratiuni pentru care, in decembrie anul trecut, Ministerul Finantelor de la Londra a majorat previziunile de crestere economica pentru 2007, de la 2,5 la 2,75%. Nici finantele publice nu au avut de suferit de pe urma nou-sositilor din estul Europei. Majoritatea acestora sunt platiti sub nivelul calificarilor pe care le detin si au varste cuprinse intre 18 si 34 de ani, ceea ce inseamna ca presiunea exercitata asupra serviciilor publice este minima. Concluziile raportului intra in contradictie cu avertizarile lansate de sindicatele britanice si cu presiunea mediatica de la sfarsitul anului trecut, care au dus la impunerea de restrictii temporare privind dreptul romanilor si al bulgarilor de a lucra in Marea Britanie.
-
Despre imigranti, numai de bine
Imigrantii din Marea Britanie au contribuit la cresterea economica, au temperat cresterea preturilor si nu au furat nici pe departe slujbele muncitorilor britanici. Concluziile apartin unui raport intocmit de firma de audit si consultanta PricewaterhouseCoopers (PwC), citat de cotidianul The Guardian.
Dupa extinderea UE din 2004, in Marea Britanie au venit sa munceasca in jur de 500.000 de persoane, cele mai multe din Polonia, Ungaria, Slovacia si
-
Venituri de weekend
Barurile, cafenelele, restaurantele si cluburile situate in centrul vechi al Bucurestiului pot incasa intr-o seara de weekend aproape 77.000 de euro. Depinde insa de sezon, de vremea de afara, dar si de numarul de locuri disponibile. Media saptamanala a veniturilor este insa de 65.000 euro pe zi.
Numarul de persoane care intra in medie intr-un club este de 250, iar proprietarii estimeaza suma medie cheltuita la 15 euro de client, ceea ce atrage intr-o seara, tot in medie, 37.000 de euro. Daca aceasta se intampla in weekend, in restul saptamanii veniturile sunt mult mai mici (aproximativ la jumatate).
Denumire
Capacitate (nr. persoane)
Backstage
200
Cabaret
300
Club A
100
Twice
1.000
Music Club
300
Fire
500
Loggia
80
Silver Club (foto)
150
Suburbia
200
White House
150
La o medie de 50 de locuri, fiecare cafenea din centrul istoric serveste zilnic aproximativ 250 de clienti, care cheltuie in medie 6 euro de persoana. Aceasta inseamna ca veniturile zilnice ale unei cafenele se ridica la aproximativ 1.500 de euro pe zi, exceptie facand serile de week-end, cand cheltuiala medie creste cu 15%.
Denumire
Capacitate (nr. locuri)
Kartell
80
Arcade
120
Atelier Café
40
Picasso (foto)
50
Offside Pub
80
Market 8
30
Lucky 13
60
Jukebox
100
Klein Bar & Bistro
20
Aida Café
40
Restaurantele din centrul vechi, cu o medie de 100 de locuri, se caracterizeaza prin faptul ca se concentreaza in jurul catorva specificuri: trei sunt frantuzesti, unul e olandez, doua sunt unguresti, dar majoritatea au bucatarie romaneasca. Astfel, veniturile unui restaurant ajung la 2.500 de euro pe zi.
Denumire
Capacitate (nr. locuri)
City Grill Centrul Istoric
200
Carul cu Bere
450
Chocolat
80
Charme
100
Monaco Lounge
140
Amsterdam Café
90
Hanul Hangitei
100
Villacrosse (foto)
75
Paprika
90
St. George
80
Sursa: AICI
-
Venituri de weekend
Barurile, cafenelele, restaurantele si cluburile situate in centrul vechi al Bucurestiului pot incasa intr-o seara de weekend aproape 77.000 de euro. Depinde insa de sezon, de vremea de afara, dar si de numarul de locuri disponibile. Media saptamanala a veniturilor este insa de 65.000 euro pe zi.
Numarul de persoane care intra in medie intr-un club este de 250, iar proprietarii estimeaza suma medie cheltuita la 15 euro de client, ceea ce atrage intr-o seara, tot in medie, 37.000 de euro. Daca aceasta se intampla in weekend, in restul saptamanii veniturile sunt mult mai mici (aproximativ la jumatate).
Denumire
Capacitate (nr. persoane)
Backstage
200
Cabaret
300
Club A
100
Twice
1.000
Music Club
300
Fire
500
Loggia
80
Silver Club (foto)
150
Suburbia
200
White House
150
La o medie de 50 de locuri, fiecare cafenea din centrul istoric serveste zilnic aproximativ 250 de clienti, care cheltuie in medie 6 euro de persoana. Aceasta inseamna ca veniturile zilnice ale unei cafenele se ridica la aproximativ 1.500 de euro pe zi, exceptie facand serile de week-end, cand cheltuiala medie creste cu 15%.
Denumire
Capacitate (nr. locuri)
Kartell
80
120
Atelier Café
40
Picasso (foto)
50
Offside Pub
80
Market 8
30
Lucky 13
60
Jukebox
100
Klein Bar & Bistro
20
Aida Café
40
Restaurantele din centrul vechi, cu o medie de 100 de locuri, se caracterizeaza prin faptul ca se concentreaza in jurul catorva specificuri: trei sunt frantuzesti, unul e olandez, doua sunt unguresti, dar majoritatea au bucatarie romaneasca. Astfel, veniturile unui restaurant ajung la 2.500 de euro pe zi.
Denumire
Capacitate (nr. locuri)
City Grill Centrul Istoric
200
Carul cu Bere
450
Chocolat
80
Charme
100
140
90
Hanul Hangitei
100
Villacrosse (foto)
75
Paprika
90
St. George
80
Sursa: AICI