BusinessMagazin

Blog

  • A cere scuze

    Cand ne cerem scuze? Atunci cand am facut un lucru nepoliticos, pe care insa nu-l consideram foarte grav, astfel ca pe de-o parte consideram ca cel ofensat trebuie sa ne ierte imediat, pe de alta parte ne manifestam dorinta de a inchide litigiul pentru a ne putea comporta in continuare la fel.

     

    Nu ii cerem scuze celui pe care il snopim in bataie, ci doar celui pe care l-am lovit usor mergand prea repede. In acest sens, de ceva timp plictiseste putin viciul devenit de-acum universal care-i face pe unii sa-si ceara scuze pentru mari evenimente istorice, genociduri, injustitii ce invoca razbunarea divina. In cazuri atat de grave nu ne cerem scuze: admitem ca am gresit si nu avem pretentia ca cei lezati mai trebuie si sa ne aline virtuoasa noastra suferinta morala.

     

    In recentul sau discurs din Polonia, Joseph Ratzinger pare a se fi delimitat de multele ocazii in care predecesorul sau si-a cerut scuze pentru ceva ce Biserica si/sau crestinii au facut in trecut. Spun „si/sau“ pentru ca aceasta mica diferenta este miza intregii discutii: Papa lasa sa se inteleaga ca daca crestinii au facut lucruri putin laudabile, asta nu inseamna ca Biserica i-a incurajat sa le faca, dar ca (daca din intamplare le-ar fi incurajat) trebuie totusi tinut cont de vremuri. Intr-adevar, a fi justificat pedeapsa cu moartea inainte de Beccaria* este altceva decat a vrea s-o reintroduci ulterior. 

     

    Cu toate acestea, chiar si daca tii cont de spiritul vremurilor, exista anumite lucruri greu de inghitit. Cititi „Cristiani in armi. Da San’Agostino a Papa Wojtyla“ de Maria Teresa Fumagalli Beonio Brocchieri (Laterza, 16) care parcurge practicile si teoriile a peste 15 secole de crestinism, pentru a demonstra cu documente la mana toate situatiile in care preoti si oficiali ai bisericii, teologi si sfinti, au justificat sau de-a dreptul au glorificat razboiul, specificand numeroasele cazuri in care era drept sa omori eretici, pagani, necredinciosi, indieni din Lumea Noua si alte categorii de persoane nedorite si/sau periculoase. Sunt doua sute de pagini de ci-tate care incep de la Sf. Lactantiu, trec prin Sf. Augustin, Sf. Ambrozie, Sf. Bernard, Sf. Toma, Papa Grigore al XIII-lea (care binecuvanteaza Noaptea Sfantului Bartolomeu), Thomas Morus si Campanella, fara sa-i treaca cu vederea pe prea belicosii protestanti si anglicani, pana la parintele Gemelli sau la „Catechismo per gli adulti“ compus in 1991 de episcopatul francez, unde se aminteste ca „pierderii onoarei ii este de preferat razboiul, o drama superioara“.

     

    Acesta este inventarul si s-ar gasi motive pentru a cere scuze, chiar daca il inteleg pe Vittorio Messori care, in Corriere della Sera din 26 mai, observa ca, daca se intra in sindromul cerutului scuzelor, atunci Biserica ar trebui sa-i decanonizeze pe multi dintre sfintii sai din secolele trecute, ridicati in slavi tocmai pentru ca au practicat ca virtute ceea ce in prezent este considerat vina. Doar ca Messori foloseste un argument al lui Montanelli, iar Montanelli, suspectez eu, nu dorea nicidecum sa denunte o absurditate, care-l framanta pe Messori, ci mai degraba sa semnaleze cu hilara si feroce malitie o consecinta inevitabila.

     

    Ceea ce mai indulceste inventarul este mai curand faptul ca Fumagalli arata felul in care aceasta succesiune de sustinatori ai razboiului se ciocneste cu eforturile pasionate ale oamenilor Bisericii, care au incercat sa imblanzeasca conflictele armate (considerate inevitabile) dictand reguli menite sa le diminueze oroarea, cu sanctionarea oricarui „razboi sfant“ de catre Marsilio da Padova, cu apelurile lui Nicolaus Cusanus, care prevedea o pace universala de obtinut printr-o intelegere  intre diferite religii, pana la rebeliunile pontificale, de la cele ale lui Benedict al XV-lea la cele ale lui Ioan al XXII-lea, impotriva „masacrului inutil“. Tocmai din cauza acestei dialectici intre sustinatorii razboiului si pacifisti, pretextul ca timpurile erau cum erau ar trebui insa refuzat. (Multi au reusit sa se opuna mentalitatii propriei epoci: alaturi de Sf. Bernard, care ar fi mancat un musulman la micul dejun si altul la cina, exista totusi Sf. Francisc, iar contemporana cu Oriana Fallaci a fost Maica Tereza din Calcutta.) Cu toate acestea, justificarea timpurilor nu este in totalitate de aruncat. Chiar daca Fumagalli, in concluzie, pune aceste contradictii pe seama celor mai profunde instincte umane ale agresivitatii, eu as spune mai curand ca, pentru a se transforma in religie universala, mesajul evanghelic a trebuit sa-si regleze socotelile cu lumea pe care se altoia, cu uzantele si moravurile salbatice ale Imperiului si cu mistica razboinica a popoarelor barbare. S-a adaptat, la fel cum a crestinat festivitatile pagane si a oferit imediat o pleiada de sfinti taranilor pagani, incapabili sa renunte la politeismul lor confortabil. Un lucru este mesajul crestin si altul este civilizatia crestina ca fenomen romano-barbar.

     

    Sa ceri scuze pentru o cultura pe care multi o situeaza la temelia Europei si care a legat intr-un mod indisolubil Evanghelia si cruciadele? Mai curand, as spune eu, sa invatam din aceasta lectie a evalua cu aceeasi flexibilitate luminile si umbrele altor religii si ale altor culturi. Acesta chiar ar fi un mod intelept de a ne spala pacatele.

     

    Umberto Eco este autorul romanelor „Baudolino“, „Numele trandafirului“ si „Pendulul lui Foucault“. Puteti citi urmatorul comentariu al lui Umberto Eco in editia BUSINESS Magazin care apare in 2 august.

     

    Traducerea si adaptarea Cecilia Stroe

     

    * Cesare Beccaria, jurist italian, autor al celui mai faimos denunT al pedepsei cu moartea, „Dei delitti e delle pene“ (1764), In care susTine cA, prin acest tip de pedeapsA, pentru a sancTiona un delict, statul comite un altul.

  • Si totusi, fotbalul

    Proprietarii de media traditionale – TV, presa scrisa, radio – pot sta linistiti doi-trei ani de-acum incolo. Pentru ca marii advertiseri pariaza in continuare pe ele, in special pe TV, desi la nivel global bugetele pentru Internet au cel mai rapid ritm de crestere. Asa reiese din previziunile ZenithOptimedia de saptamana trecuta.

     

    Un singur lucru sa nu-i ceri lui Steve King, CEO-ul de la ZenithOptimedia, una dintre cele mai mari companii de servicii media din lume. Si anume sa faca previziuni despre evolutia canalelor de publicitate. „Dezvoltarea mediilor de comunicare este dinamica si imprevizibila“, isi argumenta ezitarea Steve King intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin anul trecut. El oferea ca exemplu o previziune de acum patru ani. „Pentru ca puteai descarca publicatii de pe Internet, se vehicula ideea ca nimeni nu va mai citi publicatii de afaceri sau ziare. Dar calatorind prin intreaga lume, am observat ca apar tot mai multe publicatii. O alta previziune a fost facuta cand a aparut video-ul: s-a spus ca «va ucide» TV-ul. Sau ca explozia industriei muzicale va distruge radioul. Astfel de previziuni nu s-au adeverit. Concluzia? Ce era sigur cu un an in urma, acum este putin probabil“, spunea King in acelasi interviu.

     

    Ceea ce este sigur acum –  dar, poate, va fi putin probabil la anul, ca sa-l parafrazam pe seful de la ZenithOptimedia – este faptul ca marii advertiseri pariaza in continuare pe canalele clasice. Iar Internetul, ca mediu publicitar, nu canibalizeaza inca bugetele traditionale de reclama in ciuda „publicitatii“ care i se face. Iata ce spunea ZenithOptimedia saptamana trecuta cu ocazia publicarii rezultatelor unui studiu despre evolutia investitiilor in publicitate: advertiserii din cele mai mari cinci categorii consumatoare de reclama la nivel global – retail, auto, telecomunicatii, farmaceutice si finante – si-au demonstrat din nou increderea in puterea continua a publicitatii TV. Astfel, din cele cinci categorii enumerate mai sus, doar farmaceuticele si-au redus putin proportia pe TV – de la 75,2% in 2001 la 74,9% in 2005 – spune agentia. In schimb, companiile din retail, finante si telecom au cheltuit proportional mai multi bani pe TV anul trecut decat in 2001.

     

    In total, televiziunea a atras in 2005 spre 148 de miliarde de dolari dintr-un total de aproape 395 de miliarde cheltuite pe reclama la nivel global – adica aproximativ 37,5% -, iar pentru 2006 aceasta valoare este asteptata sa creasca cu 5,4%, conform estimarilor ZenithOptimedia. Acest balon de oxigen publicitar adus media se datoreaza si Cupei Mondiale de Fotbal desfasurate recent in Germania, eveniment care ar fi atras o audienta cumulata de circa 30 de miliarde de telespectatori, dupa unele estimari (cu 1,2 mld. mai multi comparativ cu editia trecuta).

     

    Insa spectacolul fotbalistic nu a varsat prea multi bani in unele piete. Surprinzator, insasi tara-gazda, Germania, se numara printre acestea: ZenithOptimedia estimeaza o crestere a cheltuielilor cu reclama in media germane de la 1,2% anul trecut la 1,6% anul acesta. Iar o parte din aceasta crestere poate fi atribuita campaniilor tematice fotbalistice in print, online si outdoor.

     

    Explicatia unei cresteri atat de mici tocmai in anul gazduirii campionatului mondial de fotbal vine din faptul ca majoritatea meciurilor au fost transmise pe canalele publice de televiziune. Acestora le este permis sa vanda foarte putina publicitate, astfel ca advertiserii nu au putut exploata aceasta oportunitate. De fapt, ZenithOptimedia chiar anticipeaza un usor declin al investitiilor in publicitatea TV in Germania anul acesta – de 1,5% (spre deosebire de declinul de 1,8% in 2005).

     

    O alta piata in care Cupa Mondiala nu a umplut buzunarele televiziunilor pe masura asteptarilor este Marea Britanie. Aici, acoperirea TV se imparte intre televiziunea publica – lipsita de incasari din publicitate – si canalul comercial ITV1. Acesta din urma inregistreaza un declin in audienta din cauza raspandirii televiziunii digitale – care are o penetrare de 66% in randul gospodariilor britanice, conform unor statistici oficiale din luna martie a acestui an -, iar scaderea audientei o obliga prin lege pe ITV1 sa vanda spatiu publicitar mai ieftin. Astfel, canalul nu a putut aplica preturi premium, asa cum ar fi asteptat in mod normal de la un astfel de eveniment.

     

    Pare paradoxal, asadar, ca tocmai televiziunile din cele mai puternice piete publicitare din Europa – Marea Britanie si Germania – nu s-au aflat pe lista celor care sa se bucure din plin de Cupa Mondiala. Fotbalul insa a avut impact in alte piete europene, cum ar fi Belgia, Franta sau Olanda, spune ZenithOptimedia. „In fiecare dintre aceste piete asteptam o accelerare vizibila a investitiilor in publicitate.“ In cazul Belgiei, daca piata a scazut cu 2,2% in 2005 versus 2004, anul acesta investitiile in reclama TV sunt asteptate sa creasca cu 3,4% fata de anul trecut. ZenithOptimedia are si o explicatie a acestei rasturnari de situatie: acum a fost pentru prima oara cand World Cup s-a transmis pe un canal comercial in nordul Belgiei.

     

    In cazul Frantei, procentul de crestere a investitiilor in publicitatea TV este asteptat sa se tripleze fata de anul precedent: daca in 2005 cresterea a fost de 1% versus 2004, anul acesta procentul de crestere estimat de ZenithOptimedia este de 3,5%. Logica acestui procent poate fi pusa pe seama prezentei selectionatei Frantei pana in finala. Iar printre pietele de televiziune asiatice care par sa fi fost stimulate de World Cup se numara Malaiezia (crestere asteptata de 3% anul acesta versus 0,7% anul trecut) si Coreea de Sud (crestere de 6,1% in 2006, fata de o scadere cu 1,5% anul trecut), estimeaza ZenithOptimedia.

     

    Nu ar trebui punctate insa numai plusurile publicitare ale acestui turneu final. Un minus – major, daca ne luam dupa procentele vehiculate – ar putea veni din partea sexului frumos, neglijat de advertiseri pe durata turneului. Conform datelor de audienta existente, citate de Reuters, 39% din totalul audientei campionatului era feminin pana la data de 2 iulie (data culegerii informatiilor), iar procentul era estimat sa creasca pana la finalul campionatului. „Este un fenomen nou, care a fost subevaluat si subestimat“, comenta recent Maurice Levy, chief executive al Publicis Groupe, al patrulea mare grup de publicitate din lume. „Cu siguranta am ratat o oportunitate“, a mai spus Levy, citat de Reuters.

     

    Nu de aceeasi parere este si adidas, sponsor World Cup. Firma sustine ca, desi a produs si echipament feminin pentru acest turneu, il pastreaza pentru publicitatea adresata femeilor cu ocazia campionatului de fotbal feminin. „Este (a fost – n.r.) Cupa Mondiala la barbati, nu la femei. Asadar, si mesajul este mai orientat catre barbati“, a spus Uli Becker, cel care conduce marketingul brandului adidas la nivel global. „La Cupa Mondiala feminina din China de la anul, vom avea propriile noastre raspunsuri pentru fotbalul feminin.“

     

    Poate ca adidas are raspunsuri de marketing pentru fotbalul feminin. Are insa compania raspunsuri si la urmatoarele intrebari: 1. Oare cati din locuitorii planetei stiu de existenta acestui campionat? 2. Va avea campionatul feminin de fotbal de la anul acelasi succes printre femei precum cel masculin, abia incheiat? 3. Cat de siguri suntem ca la urmatoarea editie World Cup masculin nu vom vedea in jurul gazonului si reclame la cosmetice sau poate chiar detergent? Cine stie? In fond, World Cup-ul este o chestiune de marketing. E business. Consum de fotbal. Si invers.

  • Si totusi, fotbalul

    Proprietarii de media traditionale – TV, presa scrisa, radio – pot sta linistiti doi-trei ani de-acum incolo. Pentru ca marii advertiseri pariaza in continuare pe ele, in special pe TV, desi la nivel global bugetele pentru Internet au cel mai rapid ritm de crestere. Asa reiese din previziunile ZenithOptimedia de saptamana trecuta.

     

    Un singur lucru sa nu-i ceri lui Steve King, CEO-ul de la ZenithOptimedia, una dintre cele mai mari companii de servicii media din lume. Si anume sa faca previziuni despre evolutia canalelor de publicitate. „Dezvoltarea mediilor de comunicare este dinamica si imprevizibila“, isi argumenta ezitarea Steve King intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin anul trecut. El oferea ca exemplu o previziune de acum patru ani. „Pentru ca puteai descarca publicatii de pe Internet, se vehicula ideea ca nimeni nu va mai citi publicatii de afaceri sau ziare. Dar calatorind prin intreaga lume, am observat ca apar tot mai multe publicatii. O alta previziune a fost facuta cand a aparut video-ul: s-a spus ca «va ucide» TV-ul. Sau ca explozia industriei muzicale va distruge radioul. Astfel de previziuni nu s-au adeverit. Concluzia? Ce era sigur cu un an in urma, acum este putin probabil“, spunea King in acelasi interviu.

     

    Ceea ce este sigur acum –  dar, poate, va fi putin probabil la anul, ca sa-l parafrazam pe seful de la ZenithOptimedia – este faptul ca marii advertiseri pariaza in continuare pe canalele clasice. Iar Internetul, ca mediu publicitar, nu canibalizeaza inca bugetele traditionale de reclama in ciuda „publicitatii“ care i se face. Iata ce spunea ZenithOptimedia saptamana trecuta cu ocazia publicarii rezultatelor unui studiu despre evolutia investitiilor in publicitate: advertiserii din cele mai mari cinci categorii consumatoare de reclama la nivel global – retail, auto, telecomunicatii, farmaceutice si finante – si-au demonstrat din nou increderea in puterea continua a publicitatii TV. Astfel, din cele cinci categorii enumerate mai sus, doar farmaceuticele si-au redus putin proportia pe TV – de la 75,2% in 2001 la 74,9% in 2005 – spune agentia. In schimb, companiile din retail, finante si telecom au cheltuit proportional mai multi bani pe TV anul trecut decat in 2001.

     

    In total, televiziunea a atras in 2005 spre 148 de miliarde de dolari dintr-un total de aproape 395 de miliarde cheltuite pe reclama la nivel global – adica aproximativ 37,5% -, iar pentru 2006 aceasta valoare este asteptata sa creasca cu 5,4%, conform estimarilor ZenithOptimedia. Acest balon de oxigen publicitar adus media se datoreaza si Cupei Mondiale de Fotbal desfasurate recent in Germania, eveniment care ar fi atras o audienta cumulata de circa 30 de miliarde de telespectatori, dupa unele estimari (cu 1,2 mld. mai multi comparativ cu editia trecuta).

     

    Insa spectacolul fotbalistic nu a varsat prea multi bani in unele piete. Surprinzator, insasi tara-gazda, Germania, se numara printre acestea: ZenithOptimedia estimeaza o crestere a cheltuielilor cu reclama in media germane de la 1,2% anul trecut la 1,6% anul acesta. Iar o parte din aceasta crestere poate fi atribuita campaniilor tematice fotbalistice in print, online si outdoor.

     

    Explicatia unei cresteri atat de mici tocmai in anul gazduirii campionatului mondial de fotbal vine din faptul ca majoritatea meciurilor au fost transmise pe canalele publice de televiziune. Acestora le este permis sa vanda foarte putina publicitate, astfel ca advertiserii nu au putut exploata aceasta oportunitate. De fapt, ZenithOptimedia chiar anticipeaza un usor declin al investitiilor in publicitatea TV in Germania anul acesta – de 1,5% (spre deosebire de declinul de 1,8% in 2005).

     

    O alta piata in care Cupa Mondiala nu a umplut buzunarele televiziunilor pe masura asteptarilor este Marea Britanie. Aici, acoperirea TV se imparte intre televiziunea publica – lipsita de incasari din publicitate – si canalul comercial ITV1. Acesta din urma inregistreaza un declin in audienta din cauza raspandirii televiziunii digitale – care are o penetrare de 66% in randul gospodariilor britanice, conform unor statistici oficiale din luna martie a acestui an -, iar scaderea audientei o obliga prin lege pe ITV1 sa vanda spatiu publicitar mai ieftin. Astfel, canalul nu a putut aplica preturi premium, asa cum ar fi asteptat in mod normal de la un astfel de eveniment.

     

    Pare paradoxal, asadar, ca tocmai televiziunile din cele mai puternice piete publicitare din Europa – Marea Britanie si Germania – nu s-au aflat pe lista celor care sa se bucure din plin de Cupa Mondiala. Fotbalul insa a avut impact in alte piete europene, cum ar fi Belgia, Franta sau Olanda, spune ZenithOptimedia. „In fiecare dintre aceste piete asteptam o accelerare vizibila a investitiilor in publicitate.“ In cazul Belgiei, daca piata a scazut cu 2,2% in 2005 versus 2004, anul acesta investitiile in reclama TV sunt asteptate sa creasca cu 3,4% fata de anul trecut. ZenithOptimedia are si o explicatie a acestei rasturnari de situatie: acum a fost pentru prima oara cand World Cup s-a transmis pe un canal comercial in nordul Belgiei.

     

    In cazul Frantei, procentul de crestere a investitiilor in publicitatea TV este asteptat sa se tripleze fata de anul precedent: daca in 2005 cresterea a fost de 1% versus 2004, anul acesta procentul de crestere estimat de ZenithOptimedia este de 3,5%. Logica acestui procent poate fi pusa pe seama prezentei selectionatei Frantei pana in finala. Iar printre pietele de televiziune asiatice care par sa fi fost stimulate de World Cup se numara Malaiezia (crestere asteptata de 3% anul acesta versus 0,7% anul trecut) si Coreea de Sud (crestere de 6,1% in 2006, fata de o scadere cu 1,5% anul trecut), estimeaza ZenithOptimedia.

     

    Nu ar trebui punctate insa numai plusurile publicitare ale acestui turneu final. Un minus – major, daca ne luam dupa procentele vehiculate – ar putea veni din partea sexului frumos, neglijat de advertiseri pe durata turneului. Conform datelor de audienta existente, citate de Reuters, 39% din totalul audientei campionatului era feminin pana la data de 2 iulie (data culegerii informatiilor), iar procentul era estimat sa creasca pana la finalul campionatului. „Este un fenomen nou, care a fost subevaluat si subestimat“, comenta recent Maurice Levy, chief executive al Publicis Groupe, al patrulea mare grup de publicitate din lume. „Cu siguranta am ratat o oportunitate“, a mai spus Levy, citat de Reuters.

     

    Nu de aceeasi parere este si adidas, sponsor World Cup. Firma sustine ca, desi a produs si echipament feminin pentru acest turneu, il pastreaza pentru publicitatea adresata femeilor cu ocazia campionatului de fotbal feminin. „Este (a fost – n.r.) Cupa Mondiala la barbati, nu la femei. Asadar, si mesajul este mai orientat catre barbati“, a spus Uli Becker, cel care conduce marketingul brandului adidas la nivel global. „La Cupa Mondiala feminina din China de la anul, vom avea propriile noastre raspunsuri pentru fotbalul feminin.“

     

    Poate ca adidas are raspunsuri de marketing pentru fotbalul feminin. Are insa compania raspunsuri si la urmatoarele intrebari: 1. Oare cati din locuitorii planetei stiu de existenta acestui campionat? 2. Va avea campionatul feminin de fotbal de la anul acelasi succes printre femei precum cel masculin, abia incheiat? 3. Cat de siguri suntem ca la urmatoarea editie World Cup masculin nu vom vedea in jurul gazonului si reclame la cosmetice sau poate chiar detergent? Cine stie? In fond, World Cup-ul este o chestiune de marketing. E business. Consum de fotbal. Si invers.

  • Unde vor merge banii?

    In urmatorii ani, ZenithOptimedia estimeaza ca televiziunea, presa scrisa si radioul vor continua sa atraga cele mai mari bugete de reclama in ciuda ascensiunii Internetului. Sumele sunt exprimate in milioane de dolari.

     

    Canalul

    2005

    2006

    2007

    2008

    Televiziune

    147.814

    156.040

    163.402

    172.929

    Ziare

    118.977

    123.481

    127.569

    131.877

    Reviste

    53.132

    55.427

    58.055

    60.776

    Radio 

    33.962

    35.064

    36.140

    37.345

    Outdoor 

    21.480

    23.050

    24.744

    26.486

    Internet 

    18.478

    23.939

    28.616

    32.532

    Cinema

    1.666

    1.803

    1.941

    2.110

    Total 

    395.516

    418.803

    440.466

    464.054

     

    SURSA: ZENITHOPTIMEDIA, 2006

  • Unde vor merge banii?

    In urmatorii ani, ZenithOptimedia estimeaza ca televiziunea, presa scrisa si radioul vor continua sa atraga cele mai mari bugete de reclama in ciuda ascensiunii Internetului. Sumele sunt exprimate in milioane de dolari.

     

    Canalul

    2005

    2006

    2007

    2008

    Televiziune

    147.814

    156.040

    163.402

    172.929

    Ziare

    118.977

    123.481

    127.569

    131.877

    Reviste

    53.132

    55.427

    58.055

    60.776

    Radio 

    33.962

    35.064

    36.140

    37.345

    Outdoor 

    21.480

    23.050

    24.744

    26.486

    Internet 

    18.478

    23.939

    28.616

    32.532

    Cinema

    1.666

    1.803

    1.941

    2.110

    Total 

    395.516

    418.803

    440.466

    464.054

     

    SURSA: ZENITHOPTIMEDIA, 2006

  • Web-ul, la atac

    Pentru prima oara, bugetele de reclama alocate Internetului vor depasi bugetele de outdoor, este previziunea ZenithOptimedia pentru 2006. Nu ar fi exclus ca turneul mondial de fotbal din Germania – care a inverzit web-ul – sa fie principalul motor al acestei rasturnari de situatie.

     

    World Cup 2006 a insemnat debutul unei noi experiente pentru microbistii din intreaga lume, in care implicarea lor a ajuns la un maximum istoric – blogurile, chat-urile, fotografiile, rezumatele video, jocurile si statisticile interactive au umplut fiecare secunda „moarta“ dintre cele 64 de meciuri ale competitiei.

     

    Asa ca fiecare faza importanta – inclusiv eliminarea din teren a mijlocasului francez Zinédine Zidane, in finala – a putut fi disecata si intoarsa pe toate fetele de microbistii conectati la cele mai noi tehnologii. Probabil principalul responsabil pentru ofensiva multimedia din acest an a fost Yahoo!. Parteneriatul semnat in 2001 intre compania americana si FIFA, care patroneaza Campionatul Mondial, a culminat anul acesta cu site-ul oficial cobrandat al competitiei, fifaworldcup.yahoo.com.

     

    Pe langa informatiile indispensabile – rezultate, clasamente, componenta echipelor, drumul in calificari – site-ul abunda in sectiuni multimedia, care aduc „tribunelor“ valoare adaugata intr-un mod cu totul nou. Pot fi invocate ca exemple sectiunile unde s-a putut vota pentru cel mai bun jucator al unui meci, pentru cea mai spectaculoasa echipa (castigatoare a fost Portugalia) sau cel mai bun jucator tanar (atacantul german Lukas Podolski, 21 de ani). In sectiunea „Al 12-lea jucator“ fanii pot publica propriile fotografii gratie serviciului Flickr (detinut tot de Yahoo!) sau pot comenta meciurile pe bloguri deschise ad-hoc. Si la toate acestea se adauga marea varietate de jocuri (principalul fiind un joc tip „divizia fantastica“, in care fanii isi alcatuiau propria echipa virtuala si primeau puncte pentru evolutia jucatorilor lor in meciurile reale), dar si cadourile gratuite gen wallpapere si screensavere.

     

    „Am incercat sa le oferim o platforma excelenta pe web unde sa-si poata exprima opiniile folosind cele mai moderne tehnologii si in cat mai multe limbi posibile (noua limbi – n.r.)“, a explicat Jorge Consuegra, director general al Yahoo!-FIFA, citat de Washington Post. „Iar cea mai mare realizare a site-ului oficial al CM a fost ca a creat o comunitate globala in jurul celui mai mare eveniment sportiv al lumii“, a conchis oficialul Yahoo!.

     

    Si operatorii de telefonie mobila au oferit continut specializat pentru fanii fotbalului. Australia pare sa fi fost o locatie preferata datorita diferentei de fus orar. Tocmai pentru ca oamenii nu puteau viziona in direct, telefonul mobil a fost preferat de 300.000 de clienti ai operatorului Hutchison 3 in primele doua saptamani ale competitiei, inainte ca echipa Australiei sa fie eliminata. Si in Romania, principalii operatori au oferit informatii, statistici, fotografii si videoclipuri de la Campionatul Mondial. La Orange, de exemplu, au fost inregistrati cateva zeci de mii de utilizatori unici pe miniportalul dedicat CM din portalul Orange World, care au executat aproximativ 1 milion de accesari pe durata competitiei, conform Alinei Balsanu, senior product manager la Orange.

     

    Dar principalele site-uri de sport par sa se fi descurcat cel mai bine. Gazeta Sporturilor, de pilda, a lansat cu o saptamana inainte de Mondial un site dedicat, campionate.ro, unde a oferit informatii si cronici in timp real. A fost implementat si un modul software de informatii live si date statistice despre echipe si jucatori, care a costat cateva mii de euro, spune Augustin Roman, new media manager la Gazeta Sporturilor. „Suntem foarte multumiti de rezultate. Nu ma asteptam ca un site abia deschis cu o saptamana inainte de debutul CM sa aiba peste 200.000 de vizitatori pe saptamana“.

     

    Ritmul rapid de crestere al noilor tehnologii va asigura probabil un Campionat Mondial viitor (Africa de Sud, 2010) si mai aproape de visul lui Sepp Blatter, boss-ul FIFA. „Vreau un Campionat Mondial planetar“, spune el cu fiecare ocazie. Avea sa-l aiba anul acesta. Cel putin pe Internet.

  • Web-ul, la atac

    Pentru prima oara, bugetele de reclama alocate Internetului vor depasi bugetele de outdoor, este previziunea ZenithOptimedia pentru 2006. Nu ar fi exclus ca turneul mondial de fotbal din Germania – care a inverzit web-ul – sa fie principalul motor al acestei rasturnari de situatie.

     

    World Cup 2006 a insemnat debutul unei noi experiente pentru microbistii din intreaga lume, in care implicarea lor a ajuns la un maximum istoric – blogurile, chat-urile, fotografiile, rezumatele video, jocurile si statisticile interactive au umplut fiecare secunda „moarta“ dintre cele 64 de meciuri ale competitiei.

     

    Asa ca fiecare faza importanta – inclusiv eliminarea din teren a mijlocasului francez Zinédine Zidane, in finala – a putut fi disecata si intoarsa pe toate fetele de microbistii conectati la cele mai noi tehnologii. Probabil principalul responsabil pentru ofensiva multimedia din acest an a fost Yahoo!. Parteneriatul semnat in 2001 intre compania americana si FIFA, care patroneaza Campionatul Mondial, a culminat anul acesta cu site-ul oficial cobrandat al competitiei, fifaworldcup.yahoo.com.

     

    Pe langa informatiile indispensabile – rezultate, clasamente, componenta echipelor, drumul in calificari – site-ul abunda in sectiuni multimedia, care aduc „tribunelor“ valoare adaugata intr-un mod cu totul nou. Pot fi invocate ca exemple sectiunile unde s-a putut vota pentru cel mai bun jucator al unui meci, pentru cea mai spectaculoasa echipa (castigatoare a fost Portugalia) sau cel mai bun jucator tanar (atacantul german Lukas Podolski, 21 de ani). In sectiunea „Al 12-lea jucator“ fanii pot publica propriile fotografii gratie serviciului Flickr (detinut tot de Yahoo!) sau pot comenta meciurile pe bloguri deschise ad-hoc. Si la toate acestea se adauga marea varietate de jocuri (principalul fiind un joc tip „divizia fantastica“, in care fanii isi alcatuiau propria echipa virtuala si primeau puncte pentru evolutia jucatorilor lor in meciurile reale), dar si cadourile gratuite gen wallpapere si screensavere.

     

    „Am incercat sa le oferim o platforma excelenta pe web unde sa-si poata exprima opiniile folosind cele mai moderne tehnologii si in cat mai multe limbi posibile (noua limbi – n.r.)“, a explicat Jorge Consuegra, director general al Yahoo!-FIFA, citat de Washington Post. „Iar cea mai mare realizare a site-ului oficial al CM a fost ca a creat o comunitate globala in jurul celui mai mare eveniment sportiv al lumii“, a conchis oficialul Yahoo!.

     

    Si operatorii de telefonie mobila au oferit continut specializat pentru fanii fotbalului. Australia pare sa fi fost o locatie preferata datorita diferentei de fus orar. Tocmai pentru ca oamenii nu puteau viziona in direct, telefonul mobil a fost preferat de 300.000 de clienti ai operatorului Hutchison 3 in primele doua saptamani ale competitiei, inainte ca echipa Australiei sa fie eliminata. Si in Romania, principalii operatori au oferit informatii, statistici, fotografii si videoclipuri de la Campionatul Mondial. La Orange, de exemplu, au fost inregistrati cateva zeci de mii de utilizatori unici pe miniportalul dedicat CM din portalul Orange World, care au executat aproximativ 1 milion de accesari pe durata competitiei, conform Alinei Balsanu, senior product manager la Orange.

     

    Dar principalele site-uri de sport par sa se fi descurcat cel mai bine. Gazeta Sporturilor, de pilda, a lansat cu o saptamana inainte de Mondial un site dedicat, campionate.ro, unde a oferit informatii si cronici in timp real. A fost implementat si un modul software de informatii live si date statistice despre echipe si jucatori, care a costat cateva mii de euro, spune Augustin Roman, new media manager la Gazeta Sporturilor. „Suntem foarte multumiti de rezultate. Nu ma asteptam ca un site abia deschis cu o saptamana inainte de debutul CM sa aiba peste 200.000 de vizitatori pe saptamana“.

     

    Ritmul rapid de crestere al noilor tehnologii va asigura probabil un Campionat Mondial viitor (Africa de Sud, 2010) si mai aproape de visul lui Sepp Blatter, boss-ul FIFA. „Vreau un Campionat Mondial planetar“, spune el cu fiecare ocazie. Avea sa-l aiba anul acesta. Cel putin pe Internet.

  • Inca un canal de sport

    Un nou post de televiziune de sport se pregateste de emisie: Sport Klub Plus. Initial, acesta va emite in Romania si Polonia, spun detinatorii licentei.

     

    IKO Polonia a primit saptamana trecuta de la CNA o licenta audiovizuala prin satelit pentru un post de televiziune de sport ce se va numi Sport Klub Plus, informeaza Mediafax. Sport Klub Plus va emite initial in Romania si Polonia, conform IKO. Trustul mai opereaza posturile Cool TV si FilmA, precum si televiziunea sportiva Sport Klub, lansata in luna februarie a acestui an in Romania si Ungaria.

     

    Administratorul IKO Polonia, Enyedi Andras, a spus ca firma ce va opera postul detine drepturi de difuzare pentru multe competitii sportive care uneori se suprapun, facand astfel necesara difuzarea lor pe un alt post de televiziune. „In prezent functionam in Romania si Ungaria cu Sport Klub. Am dori sa intram pe o piata si mai mare – Polonia. Am gasit parteneri strategici acolo“, a declarat Andras, citat de Mediafax. Potrivit lui Andras, noul post se va axa pe difuzarea competitiilor sportive locale si de interes zonal in care sunt implicati sportivi romani.

     

    Postul este preluat in prezent de operatorul prin cablu RCS & RDS si prin platforma DTH, Digi TV. Potrivit dosarului de licenta de CNA, IKO intentioneaza sa difuzeze program propriu in proportie de 12% si programe preluate in proportie de 88%. Printre sporturile difuzate se vor numara fotbal, tenis, ciclism, biliard, box, sporturi extreme si baschet.

     

    Conform aceluiasi dosar, veniturile anuale estimate se ridica la aproximativ un milion de euro in primul an si 17 mil. in al noualea an. Potrivit CNA, compania IKO Polonia e detinuta de societatea maghiara Iko Kabelteve Szolgaltato Kft, posesoarea marcii Cool TV. Iar IKO Romania, care opereaza posturile Sport Klub, Cool TV si Film A, este detinuta de IKO Production Media Szolgaltato Kft din Ungaria. Actionarii IKO Production Media Szolgaltato Kft sunt Opticorp SA din Luxemburg, cu 95%, si o persoana fizica din Luxemburg, Rakosi Tamas, cu 5%. Acesta din urma e, de altfel, si asociatul unic al Opticorp S.A.

  • Inca un canal de sport

    Un nou post de televiziune de sport se pregateste de emisie: Sport Klub Plus. Initial, acesta va emite in Romania si Polonia, spun detinatorii licentei.

     

    IKO Polonia a primit saptamana trecuta de la CNA o licenta audiovizuala prin satelit pentru un post de televiziune de sport ce se va numi Sport Klub Plus, informeaza Mediafax. Sport Klub Plus va emite initial in Romania si Polonia, conform IKO. Trustul mai opereaza posturile Cool TV si FilmA, precum si televiziunea sportiva Sport Klub, lansata in luna februarie a acestui an in Romania si Ungaria.

     

    Administratorul IKO Polonia, Enyedi Andras, a spus ca firma ce va opera postul detine drepturi de difuzare pentru multe competitii sportive care uneori se suprapun, facand astfel necesara difuzarea lor pe un alt post de televiziune. „In prezent functionam in Romania si Ungaria cu Sport Klub. Am dori sa intram pe o piata si mai mare – Polonia. Am gasit parteneri strategici acolo“, a declarat Andras, citat de Mediafax. Potrivit lui Andras, noul post se va axa pe difuzarea competitiilor sportive locale si de interes zonal in care sunt implicati sportivi romani.

     

    Postul este preluat in prezent de operatorul prin cablu RCS & RDS si prin platforma DTH, Digi TV. Potrivit dosarului de licenta de CNA, IKO intentioneaza sa difuzeze program propriu in proportie de 12% si programe preluate in proportie de 88%. Printre sporturile difuzate se vor numara fotbal, tenis, ciclism, biliard, box, sporturi extreme si baschet.

     

    Conform aceluiasi dosar, veniturile anuale estimate se ridica la aproximativ un milion de euro in primul an si 17 mil. in al noualea an. Potrivit CNA, compania IKO Polonia e detinuta de societatea maghiara Iko Kabelteve Szolgaltato Kft, posesoarea marcii Cool TV. Iar IKO Romania, care opereaza posturile Sport Klub, Cool TV si Film A, este detinuta de IKO Production Media Szolgaltato Kft din Ungaria. Actionarii IKO Production Media Szolgaltato Kft sunt Opticorp SA din Luxemburg, cu 95%, si o persoana fizica din Luxemburg, Rakosi Tamas, cu 5%. Acesta din urma e, de altfel, si asociatul unic al Opticorp S.A.

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: Pleci incarcat cu energie

    Client: Grupul Rompetrol

    Brand: Grupul Rompetrol

    Agentie: Odyssey

    Canale: TV, radio, presa scrisa, outdoor, punctele de vanzare (POS)

     

    Pentru ca vara oamenii se simt mai liberi si sunt mai spontani, fac lucruri noi si drumuri noi. In consecinta, isi consuma energia si se reincarca la Rompetrol. De aici, semnele de energie care ii insotesc si care atrag privirile. Aceasta ar fi, pe scurt, povestea celui mai recent spot Rompetrol, semnat de Odyssey, agentie controlata chiar de clientul adus in discutie. Spotul nu e insa numai unul de imagine – el sustine si o promotie care ofera clientilor Rompetrol puncte pe care le pot transforma in premii de diverse forme si culori.