BusinessMagazin

Blog

  • Marci fara publicitate

    Necunoscute cumparatorilor romani pana in urma cu cinci ani, marcile proprii castiga tot mai mult spatiu pe rafturile comerciantilor, pe masura ce creste si cererea. 

     

    METRO are marci proprii pentru toate palierele de pret: Aro (gama de produse economice), Metro Quality (produse alimentare premium), Casa Roma (marca proprie pentru paste fainoase premium), Winecellars (marca proprie de vinuri, prin colaborarea cu podgorii ca Tohani, Recas, Bucium, Vincon Vrancea, Cotnari si Zarea), Watson (electronice), Alaska (electrocasnice), Budget (unelte)

     

    PLUS are 430 de produse sub umbrela a 130 de marci proprii. Cele mai vandute sunt Filia (produse de baza), Suiss (racoritoare), Blue Moon (cosmetice), Alpa (lactate) si Romanza (inghetata)

     

    KAUFLAND vinde circa 700 de produse sub umbrela a cinci marci proprii. In urmatorii doi-trei ani, gama acestora va creste pana la circa 1.000 de produse.

     

    CARREFOUR are trei marci pentru produse alimentare (Nr. 1, Carrefour si Reflets de France) si cateva game de produse nealimentare, ca Bluesky (produse electronice si electrocasnice) si Carrefour (becuri si baterii)

     

    CORA are trei marci: Winny – pozitionate pe segmentul economic; Cora – produse cu pozitionare in segmentul mediu de pret; Patrimoine Gourmand – gama de produse premium

     

    G’market are marca proprie pentru detergenti si produse de curatat, produse din hartie, imbracaminte etc.

     

    MEGA IMAGE are in portofoliu marcile proprii Delhaize, Lion Food, Derby si Delvita

     

    BILLA are o singura marca proprie – marca Clever.

  • Strategii de dublare a casutei de joc

    Aflate la concurenta cu 40 de banci care ofera aproape orice tip de finantare, cele trei banci de nisa de pe piata romaneasca vor ca in 2007 sa-si dubleze volumul de afaceri. Ce asi au in maneca in aceasta batalie inegala?

     

    Fie ca si-au atins sau nu tintele de vanzari in 2006, bancile de nisa (care strang impreuna sub un procent din activele totale ale sistemului bancar) si-au fixat pentru anul in curs tinte la care putine banci universale mai pot spera. „In 2007 vrem sa ne dublam atat numarul de clienti, cat si portofoliul de credite acordate“, enunta Sorana Baciu, vicepresedintele celei dintai banci specializate in finantari pentru achizitia de automobile, Porsche Bank.

     

    La Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RAILOC), austriecii ce au deschis in 2004 piata sistemelor de economisire-creditare (in care se poate obtine o finantare imobiliara numai dupa o perioada de economisire), presedintele Ionut Costea asteapta de la 2007 o crestere de circa 90% si la capitolul active, si la cel al depozitelor. Nici concurentii directi, tot austrieci, de la HVB Banca pentru Locuinte (HVBL) nu vor sa se lase mai prejos: chiar si dupa un 2006 cu rezultate sub tintele stabilite, Petre Tulin, presedintele bancii, spune ca in anul curent tinteste 24.000 de noi clienti (fata de doar 10.000 la finele lui 2006) si o majorare a sumelor contractate cu peste 500 de milioane de lei (circa 145 mil. euro). Asadar, si aici obiectivul este dublarea afacerii si chiar mai mult, in conditiile in care valoarea contractelor in 2006 era de numai 200 de milioane de lei (56,7 milioane de euro).

     

    Dar ce pun la bataie pentru a-si atinge asemenea tinte? Pe ce mizeaza pentru a-i face pe potentialii clienti sa prefere serviciile lor in locul celor oferite de o banca universala? Avantajele unei banci dezvoltate „in jurul“ distribuitorului de automobile vin din accesul mai rapid, chiar la locul vanzarii, la formule diverse de finantare, chiar daca produsele in sine si conditiile de creditare nu difera in mod esential de cele oferite de bancile universale. „Incercam sa punem in practica conceptul de one stop shop (tot ce ai nevoie, intr-un singur loc – n.red.)“, explica vicepresedintele Porsche Bank. In esenta, orice client care vrea sa cumpere una dintre marcile comercializate de Grupul Porsche are la dispozitie, alaturi de posibilitatea de finantare in leasing (oferita tot printr-o companie din grup, Porsche Leasing) si pe cea de a-si cumpara automobilul cu credit. Finantarile sunt oferite chiar la sediul dealerilor auto, 80 la numar in toata tara, la 23 dintre acestia banca plasand chiar si un consultant financiar propriu. Practic, clientul poate cumpara masina care il intereseaza, primind chiar la locul vanzarii oferte de finantare (credit sau leasing) si asigurare, intr-un pachet unic. Asigurarile se incheie tot printr-o companie din grup, Porsche Broker de Asigurare, care lucreaza cu Generali, Allianz Tiriac si Astra.

     

    „Pe alte piete, totii marii distribuitori de automobile si-au infiintat si o institutie bancara“, spune Sorana Baciu, dand ca exemplu Volkswagen Bank sau Audi Bank. In Romania, chiar daca nu au (inca) o banca proprie, marii distribuitori de automobile au propriile sisteme de finantare. Spre exemplu, grupul Dacia Renault ofera la punctele sale de vanzare posibilitatea de finantare in leasing prin RCI Leasing Romania IFN, o filiala 100% a grupului Renault, detinuta de RCI Banque (parte integranta a grupului Renault). Si in reteaua Dacia exista posibilitatea de finantare pe credit, printr-un parteneriat intre BRD si RCI Finantare Romania, tot o filiala 100% a Grupului Renault.

     

    Pentru a-si atrage clientii, Baciu spune ca mizeaza mult si pe produsele „speciale“ pe care Porsche Bank le-a pus de curand pe piata (pe unele avand in plan sa le relanseze in acest an). Printre ele enumera Depo-Credit (un mix intre un produs de credit si unul de economisire, pentru cei ce vor sa cumpere un autovehicul nou, dar nu dispun de avans), creditele in franci elvetieni lansate in primavara anului trecut si platforma de Internet banking. In plus, anticipeaza vicepresedintele Porsche Bank, pana la finele anului vor fi lansate si carduri de credit, prin care clientii grupului vor putea sa cumpere piese de schimb, spre exemplu. In mare, acestea sunt atuurile primei banci de nisa din sectorul auto pentru a-si dubla rezultatele din 2006: 1.500 de clienti privati si 30 de milioane de euro credite.

     

    Pe o alta nisa, cea a sistemelor de economisire-creditare pentru domeniul locativ, cele doua banci care exista pe piata in acest moment, RAILOC si HVBL, au din start un avantaj in fata institutiilor universale si a clasicelor credite imobiliare sau ipotecare.

     

    Sistemul, care presupune initial o perioada de economisire, urmata de obtinerea unei finantari, beneficiaza de o prima anuala de la stat, de pana la 15% din suma depusa, maxim 150 de euro. In plus, sumele depuse la bancile de economisire-creditare in domeniul locativ sunt deductibile din veniturile impozabile, in limita a maxim 300 de euro pe an. In acest fel, randamentul economiilor creste „catre 18% pe an pentru depunerile in lei“, dupa cum sustine presedintele HVBL, Petre Tulin, prin cumularea dobanzii, a primei de stat si a bonusului de dobanda, in functie de produsul ales. Dobanda platita de banca la sumele economisite este de 2% pe an la lei in cazul celui mai simplu produs, dar poate urca (prin adaugarea unor bonusuri) la 4,5% pe an la alt tip de produs. In perioada de creditare, dobanzile variaza, in cazul HVBL, intre 4,5% pe an si 5,9% pe an.

     

    La Raiffeisen Banca pentru Locuinte, dupa 18 luni de economisire (cu o dobanda standard de 3% la lei, la care se adauga aceeasi prima de stat) creditul este acordat cu o dobanda de 6% pe an. Nu cu mult timp in urma, oferta a fost completata cu un nou produs, pentru cei ce vor sa ia un credit mai repede de 18 luni: clientii economisesc minim trei luni (si minim 50% din valoarea contractului) iar dobanda la credit este in acest caz de 7,5% pe an, fixa.

     

    In conditiile in care pe piata, in sucursalele multor banci cu profil universal au aparut deja finantari cu destinatie imobiliara la dobanzi apropiate sau chiar mai mici decat cele practicate de cei doi jucatori de nisa, pentru acestia din urma diferenta pare s-o faca in primul rand existenta primei de stat. Pentru a da numai un exemplu, Volksbank practica (in cadrul unei campanii promotionale) credite in lei cu dobanzi de 5,95% pe an la lei. Iar produse intrucatva asemanatoare celor oferite de RAILOC si HVBL, dar si de Porsche Bank, ce presupun mai intai o perioada de economisire urmata de obtinerea unui credit cu dobanzi ceva mai mici decat cele medii de pe piata, au inceput de o vreme sa apara si in sucursalele bancilor clasice.

     

    Pe de alta parte, cifrele celor doua case de economii pentru domeniul locativ arata ca finantarile obtinute de la acestea au in principal ca destinatie modernizarea si renovarea locuintelor sau plata avansului pentru un credit ipotecar. Valoarea medie a contractelor este, conform datelor facute publice, de circa 20.000 de lei (5.700 de euro). Pornind de la aceste premise, reprezentantii celor doua banci de nisa par decisi sa puna in miscare toate motoarele de vanzare pentru a-si atinge tintele de crestere. Intr-un parteneriat inedit pe piata romaneasca, de exemplu, RAILOC isi vinde, de la finele anului trecut, produsele si prin sucursalele Volksbank, completand in acest fel acordurile cu Raiffeisen Bank (care este si actionar), cu Posta Romana, dar si forta de vanzare proprie de circa zece mii de colaboratori. In plus, „pentru ca primeam foarte multe telefoane“, dupa cum spune Ionut Costea, banca a investit  si intr-un call-center, ce functioneaza incepand cu aceasta luna. La randul sau, HVBL mizeaza anul acesta pe „sporirea numarului de consilieri financiari“, dupa cum spune Petre Tulin – obiectiv pentru care deja banca a dezvoltat patru centre regionale in Iasi, Cluj, Timisoara si Bucuresti. In plus, si in acest caz reteaua bancilor Unicredit si HVB-Tiriac este folosita pentru distributia produselor proprii, completata de un parteneriat incheiat cu reteaua de cooperative de credit Creditcoop.

     

    Tragand linie si adunand, in lupta pentru cota de piata, micile banci de nisa au de-a face, in esenta, cu aceleasi premise si piedici ca si bancile universale. Pe de o parte, nevoia de consum pe credit se vede si pentru ei in aceleasi statistici: datele bancii centrale arata ca in decembrie, volumul creditelor de consum acordate era de aproape patru ori mai mare decat al celor destinate achizitiei de locuinte, adunand 30,3 miliarde de lei (8,9 miliarde de euro), fata de putin peste 8 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro). Cifrele aduse in discutie de presedintele RAILOC arata ca peste 57% din locuintele actuale sunt intr-un stadiu foarte avansat de degradare, iar sase milioane de romani intentioneaza sa-si imbunatateasca situatia locativa in perioada urmatoare. Bineinteles, cu bani luati de la banca, fie ea de nisa sau universala.

  • Un fum de lux

    Saptamana aceasta British American Tobacco lanseaza doua noi tipuri de tigarete Dunhill, ce deschid un nou segment pe piata romaneasca de profil: super lux.

     

    Pana la inceputul acestei saptamani, cele mai scumpe tigari de pe piata romaneasca se vindeau la 5,7 lei (Vogue Aroma) si 5,4 lei (Vogue, Parliament si Dunhill). De-acum insa exista unele si mai scumpe – la 6 lei: Dunhill Fine Cut in variantele Blue si Star Blue. Avand dimensiuni similare cu Kent 100 (cunoscut drept „Kent lung“), noile tigarete sunt mai lungi decat cele trei variante de Dunhill (gold, red, blue) lansate de aproape doi ani si care au ajuns acum, conform unor surse din piata, la o cota de piata valorica intre 1 si 2%. Dincolo de imagine, varianta Fine Cut a tigarilor Dunhill difera si prin continut de alte tipuri de tigarete, pentru ca foile de tutun sunt taiate in 46 de fragmente pe inch patrat (25,4 mm patrati), fata de standardul obisnuit de 28 de fragmente pe inch.

     

    Cat de mare insa este segmentul de piata pe care si-l pot asigura noile produse, daca variantele din aceeasi gama n-au castigat, vreme de aproape doi ani, decat ceva mai mult de un procent din piata? Compania care lanseaza noul Dunhill, British American Tobacco (BAT), nu a oferit informatii pana la ora inchiderii editiei. Dar sunt cel putin doua argumente pentru inventarea unui nou segment de pret. Unu: tigaretele scumpe sunt cele mai fumate in Romania, avand o cota de piata de circa 40% din valoarea totala a vanzarilor de tutun din 2006. Doi: graficul de crestere a accizelor la tigarete va impinge preturile tigarilor catre pragul de 7-8 lei pe pachet in urmatorii trei-patru ani. In aceste conditii, este de asteptat ca segmentul premium, ce cumuleaza si tigaretele de lux, sa creasca in continuare. Pentru ca diferenta de 10-20 de bani pe pachete isi pierde din impact la preturi ce vor varia intre 6 si 8 lei.

     

    Din acest motiv, piata sufera o condensare catre segmentele superioare de pret, marcile ce au acum cele mai mici preturi (ca Snagov, Carpati, More, Viceroy necartonat sau Winchester) indreptandu-se spre declin. Pentru ca multi din fumatorii ce nu tin pasul scumpirilor se orienteaza catre produsele de contrabanda. „Piata neagra a depasit la finalul anului trecut 15% din totalul pietei“, sustine Gilda Lazar, Corporate Affairs Director la Japan Tobacco International (JTI).

     

    In afara de experiente neplacute cu produsul cumparat in mod curent, prezenta altor marci pe piata la preturi similare este cel mai important factor care determina consumatorul sa-si cumpere o alta marca de tigarete, conform unui studiu Mercury Research. Iar cu cat este mai mica diferenta de preturi dintre marcile de tigarete, cu atat mai mare este tentatia fumatorului de a migra catre un produs mai scump, care sa-i exprime situatia sau aspiratiile in materie de stil de viata. Motiv pentru care chiar daca nu au cote de piata care sa atinga macar un procent, la vanzare se gasesc deja tigari cu pret de 7,4 lei (Davidoff, importat), 10 lei (Sobraine clasic, produs local) sau 20 de lei (Sobraine cartonat, de import). Iar inainte de Dunhill Fine Cut, la sfarsitul anului trecut, JTI a lansat tigaretele Seven Stars (5,1 lei). Reprezentantii Philip Morris International nu au dorit sa comenteze in legatura cu o eventuala intrare pe acest segment.

     

    Dunhill Fine Cut ii tinteste pe fumatorii care prefera acum segmentul premium, ce cuprinde Camel, Marlboro, Parliament, Kent, Dunhill si Vogue. Marci ale caror vanzari au insemnat peste 500 mil. euro in 2006, dintr-o piata totala ce s-a apropiat de 1,5 mld. euro. Piata tutunului este ca valoare cea mai mare piata a bunurilor de larg consum din Romania si este chiar sensibil mai mare fata de cea a electronicelor si electrocasnicelor, a carei valoare s-a plasat anul trecut la circa 900 mil. euro. Este de inteles deci fervoarea concurentei, atunci cand fiecare procent din piata „costa“ nu mai putin de 15 mil. euro.

  • Piata de arta inflamata

    Detin puterea financiara si se incapataneaza sa intre si in posesia bunului-gust. Interesul miliardarilor americani pentru obiectele de arta a ridicat preturile la cote ametitoare. In 2006, pretul obiectelor de arta a inregistrat o rata de crestere anuala de 27%, ceea ce reprezinta un adevarat record.
    Desi in ultimii cinci ani preturile au crescut mai repede decat in ultimii 25 de ani la un loc, ritmul de majorare este inca lent in comparatie cu boom-ul din perioada 1985-1990, ceea ce inseamna ca procesul este departe de a se termina. Mai mult, spre deosebire de anii e80, cresterea pietei de opere de arta nu se datoreaza numai averilor provenite din sectorul imobiliar. “Acum avem averile din Rusia, averile din China, averile din Japonia, acumularile fondurilor de investitii, acumularile intreprinzatorilor. Exista o concentratie imensa de bogatii la varful piramidei economice, o concentratie mai mare decat asteptase cineva vreodata”, a subliniat Bill Ruprecht, director executiv la Sothebyes. Numai anul trecut cele doua case de licitatii rivale, Sothebyes si Christies, au inregistrat vanzari de peste 7,5 miliarde de dolari (5,6 miliarde de euro), depasind valoarea lucrarilor vandute in 1990, in timpul boom-ului anterior.

  • Cutia cu idei

    V-ati gandit vreodata ca s-ar putea sa pierdeti o multime de oportunitati de business sau sa afectati procesul de dezvoltare a companiei pentru ca nu sunteti destul de receptiv la propunerile angajatilor dumneavoastra? Si nu vorbim aici numai de cei din board-ul de conducere, ci de absolut toti angajatii, de la asistentii personali pana la cei din call center sau de la departamentul de vanzari pana la cel de IT.
    Daca unul dintre acestia ar avea o idee excelenta sau ar detine rezolvarea pentru problemele urgente ale companiei, nu ati putea beneficia de aportul lor din moment ce acestia nu participa la sedintele de board sau la sesiunile de brainstrorming. Exista insa aplicatii software care incearca sa schimbe datele problemei.

    500 de idei intr-o “sedinta”
    Astazi, cand timpul este atat de pretios, valoarea unei echipe este data de eficienta acesteia in momentul in care se confrunta cu problemele pe care le are de rezolvat. Fiecare departament al unei companii trebuie sa-si duca la bun sfarsit atributiunile si pe cat de important este rezultatul final, pe atat de mult conteaza si timpul in care acesta a fost obtinut.
    De la aceasta premisa au pornit mai multe companii, printre care si Brightidea sau Imaginatik, in momentul in care au inceput sa lucreze la un program software care sa le permita tuturor angajatilor unei companii sa vina cu o sugestie demna de luat in considerare. Mai exact, un astfel de program software stocheaza ideile inovative ale fiecarui angajat, pe care acesta le introduce in orice moment in program. Pasul urmator este sortarea acestor idei, in vederea eliminarii celor care par neinspirate si a dezvoltarii ideilor promitatoare.
    “Cu totii avem de pierdut din cauza ca nu aflam despre ideile si cunostintele oamenilor din jurul nostru”, spunea Robin Spencer, coordonatorul centrului de cercetare al gigantului farmaceutic Pfizer. Compania americana a apelat deja la serviciile Imaginatik pentru a-si crea propriul astfel de program software. “Cu alte cuvinte, prin aceasta metoda devenim proprii nostri consultanti, la scara globala.”

    O idee de 250.000 de euro
    Numarul companiilor care isi includ intreaga echipa in business in proportie de 100%, oferindu-le posibilitatea de a-si da cu parerea si de a veni cu sugestii in ceea ce priveste dezvoltarea companiei, este din ce in ce mai mare. Potrivit Forbes, companii precum Bayer, Chevron sau Henkel, care au folosit deja programul, considera “SuggestionBox” un castig in ceea ce priveste volumul de idei inovative. Si totodata o investitie care reduce substantial costurile, cu atat mai mult cand coordonatele luate in calcul sunt timpul si eficienta companiei.
    Si cum timpul este considerat de tot mai multi oameni de business un lux pe care nu de multe ori si-l permit, “cutia de idei” este primul raspuns la intrebarea de mult dezbatuta de managerii de companii: “Cum devenim mai eficienti?” Miza este poate si una de imagine, avand in vedere ca majoritatea acestor companii considera miscarea un mod prin care sa-si exprime cultura corporatiei, cultura care trebuie sa fie din toate punctele de vedere sofisticata si, de ce nu, trendy. Un exemplu simplu este Alcoa, considerat cel mai mare producator de aluminiu din lume. Chiar daca nu a apelat la o aplicatie software prin care sa atraga ideile si sugestiile angajatilor sai, compania a infiintat in 2005 o cutie in care acestia au posibilitatea sa-si depuna in scris ideile. “Scopul final a fost de a-i antrena pe angajati sa aiba o contributie la dezvoltarea si imbunatatirea business-ului”, a spus Raphael Costa, vicepresedinte al operatiunilor pentru Australia si Asia in cadrul Alcoa. “Iar primele rezultate s-au vazut aproape imediat.” Mai concret, sugestiile a doi dintre angatii companiei, care au avut ca tinta eficientizarea utilizarii resurselor, au redus din costurile anuale ale Alcoa cu aproape 250.000 de euro. “Si de atunci pot spune ca foarte multe idei ale angajatilor companiei au avut un impact asupra business-ului”, a mai spus Costa.

    Succesul unui “early-adopter”
    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul companiei de informatii financiare Experian. La jumatatea lui 2006, conducerea companiei a avut nevoie de sugestii despre cum ar putea servi mai bine piata afacerilor mici si mijlocii. In loc sa identifice oamenii potriviti pentru sesiuni de brainstorming si pe care sa-i transporte de-a lungul tarii pentru a se intalni, Experian a lansat o campanie in jurul subiectului respectiv, prin care a invitat aproape 1.000 de angajati, prin e-mail, sa acceseze icon-ul Brightidea de pe desktop. De acolo, acestia au putut trimite propriile idei si solutii in format electronic. Campania a durat aproximativ o luna si a generat mai mult de 500 de idei.
    “Totusi, nu este deloc usor sa conectezi toti angajatii”, este de parere Laura DeSoto, vicepresedintele Experian. “Obiectivul vizat era sa strangem cat mai multi oameni din toate ariile de activitate ale companiei pentru a putea obtine parerea lor. A trebuit sa ne asiguram ca nu scapam nicio idee si de aceea am incercat sa marim dimensiunea programului pe cat posibil”, a explicat aceasta. “Iar ideile au venit din absolut toate diviziile companiei.”

    O chestiune de timp
    Una dintre cele mai importante avantaje ale “cutiei cu idei” este ca permite participantilor sa preia si sa dezvolte ideea altui coleg si nicio idee nu ramane astfel nediscutata. Pe de alta parte, scuteste foarte mult timp, necesar pentru a putea organiza o intalnire de mare amploare cu toti angajatii unei firme, pentru a gasi o idee. Iar pe asta mizeaza mai multe companii care sunt interesate de inovatie si sunt constiente ca au nevoie de lucruri sau produse noi, dar nu stiu cum sa procedeze.
    Matthew Greeley, fondatorul Brightidea, povesteste ca a primit recent un telefon de la seful diviziei de dezvoltare al Dole, cel ai mare producator si vanzator de fructe si legume proaspete din lume. Scopul telefonului a fost sa ceara o simpla parere. Seful Dole i-a spus lui Greeley ca a compus un mail pe care ar vrea sa-l trimita tuturor angajatilor – in total 40.000 de oameni, pentru a le cere noi idei pentru dezvoltarea companiei. “Intentiona sa trimita mail-ul si mi-a cerut parerea. I-am sugerat sa nu-l trimita”, spune Greeley. E-mail-ul respectiv ar fi ridicat mai multe probleme decat solutii, crede fondatorul Brightidea, si asta pentru ca Dole nu avea nici infrastructura necesara pentru a putea receptiona si analiza toate raspunsurile angajatilor si nici timp la dispozitie. Iar cum timpul este considerat de tot mai multi oameni de business un lux pe care de multe ori nu si-l permit, “cutia de idei” este primul raspuns la intrebarea de mult dezbatuta de managerii de companii: “Cum devenim mai eficienti?”

    Cat costa o idee?
    Brightidea si competitorul Imaginatik au ales un plan de afaceri relativ similar. Cele doua companii concep o aplicatie software personalizata pentru fiecare client, care stocheaza toate sugestiile primite, care permite angajatilor sa dezvolte propunerea altor colegi si care ajuta la organizarea ideilor – odata evidentiate cele mai potrivite, programul le reexamineaza si permite organizatorului sa urmareasca parcursul unei propuneri inapoi pana la omul care a lansat-o.
    O suma cuprinsa intre 230.000 si 385.000 de euro nu pare a fi considerata o investitie uriasa pentru o companie gigant. Cam atat costa serviciile Brightidea pentru un numar de aproximativ 500 de angajati. Insa, in cazul unei companii mai mici ca dimensiuni sau in cazul in care programul nu cuprinde toate departamentele respectivei companii, costurile pleaca de la aproximativ 2.000 de euro.
    Mark Turrell, fondatorul Imaginatik, plaseaza costurile intre 40.000 si 77.000 de euro si ambele companii sustin ca softurile sunt atat de usor de folosit, incat nu este necesara nicio pregatire speciala.

  • Privilegiul de a fi cosmopolit

    Exista oameni de afaceri in Romania care fac business, mountain biking, expeditii in India si studii postuniversitare la Londra. Toate pana la varsta de 40 de ani. Acestia sunt oamenii multidimensionali sau…. cosmopolitii din businessul romanesc.

    Un coleg de redactie al carui nume nu o sa il mentionez aici pentru a-l proteja de reactiile breslei asiguratorilor imi spunea cu umor, dar semiconspirativ, cum si-a intocmit polita de asigurare de viata: “Faceti sport?”, il intreba agentul de asigurare. “Nu chiar… doar ma catar pe munti din cand in cand”, raspunde viitorul norocos asigurat. “Aha, deci putem mentiona ca jucati sah”, a conchis agentul. Amuzant sau uimitor cum ar parea, incercarea omului de la asigurari de a ajusta, macar pe hartie, personalitatea colegului, pentru a-l face mai putin plurivalent si mai putin predispus la riscuri, deci mai profitabil pentru compania pe care o deservea, m-a facut sa ma gandesc de doua ori la dimensiunile umane si la cum sunt ele percepute de societate.
    Rezumam: pentru compania de asigurari trebuie sa fii un personaj tern, pentru angajator trebuie probabil sa fii cel mai competitiv, cel mai indraznet si inovativ, in timp ce pentru brokerul de la bursa este nevoie, probabil, sa iti renegi total aversiunea la risc. Familia te vrea devotat si constant. Pentru tine insuti, vrei sa calatoresti, sa citesti, sa fii liber sa iti pui ideile in aplicare. Cum s-ar numi, prin urmare, macar ipotetic, enigmaticul personaj care ar reusi toate acestea?
    Mi-a deslusit misterul povestea lui Dragos Tanase, directorul financiar al companiei de comunicatii UPC, care are o cifra de afaceri de aproape 200 de milioane de euro, cu care am incercat conceptul de shadow day si l-am insotit pe parcursul unei intregi zile de lucru. Finantistul de la UPC a fost in meeting-uri, a dat directii si s-a gandit la strategii de business, dar a vorbit continuu si despre marea lui pasiune, fotografia, sau despre locuri exotice in care vrea sa schieze, precum Marocul sau Cipru. Intrebat, la sfarsitul zilei, care ii sunt visele, Dragos Tanase a spus ca orice om trebuie sa aiba mai multe dimensiuni si el isi doreste sa fie un lider de business.
    Si exemplul Rucsandrei Hurezeanu, care a intrat pe piata de dermatocosmetice cu un brand romanesc autentic, are un aer special. Fondatoarea Ivatherm, care a fost vizionara prin valorificarea apelor termale de la Herculane, si-a adus compania, intr-un an si jumatate, la o cifra de afaceri de 1 milion de euro si calatoreste mult intre Bucuresti, Paris si alte capitale europene. Are atitudine de Audrey Hepburn si un master in marketing farmaceutic la ?cole Superiore de Commerce din Paris.
    Evrika! Am gasit! Am hotarat sa imi denumesc omul “multidimensional” – mai simplu – cosmopolit. Si pentru ca TARGET a prezentat, vreme de aproape un an de la aparitie, oameni de afaceri care sunt cosmopoliti prin multe dimensiuni in afara de cea de business, ne-am hotarat sa scoatem in lumina reflectoarelor cei mai cosmopoliti dintre oamenii de business din Romania, barbati sau femei, antreprenori sau manageri, sofisticati prin stilul cu care au facut un business sau prin ideea inovatoare. Mai mult, TARGET va premia cei mai cosmopoliti oameni de afaceri din Romania, oameni care au avut privilegiul de a fi liberi, si-au urmat ideile si au demarat afaceri inedite sau au fost manageri desavarsiti in cadrul companiilor, au calatorit si au facut studii la institutii de prestigiu in strainatate. Cu alte cuvinte, oameni de afaceri reprezentativi, care au avut curajul sa ne spuna deschis ca in viata lor exista mai multe dimensiuni si ca fac cu placere schi off pist ori scuba diving, sau abia asteapta urmatorul safari, chiar cu riscul de a-si creste substantial prima politei de asigurare de viata.

  • Vin cu buchet de WWW

    Vinurile speciale si scumpe au un singur defect major… sunt putine si greu de gasit. Crushpad, un start-up web de nisa, vrea sa rezolve aceasta problema si sa ii implice deopotriva pe oenofilii impatimiti in procesul de producere a vinului lor personalizat. Totul a inceput cand Michael Brill, fondatorul start-up-ului, s-a hotarat sa renunte la un job in IT pentru a-si cultiva curtea din spatele casei vita de vie. Crushpad vine sa ii ajute pe cei care isi doresc sa traiasca aceeasi experienta fara a renunta la cariera. Ideea start-up-ului este simpla si exploateaza ineficientele din lantul de distributie al vinurilor premium. Folosind acest serviciu, clientii Crushpad nu numai ca pot comanda orice tip de vin isi doresc, dar il vor obtine la o fractiune din pretul de piata si vor avea sansa de a-si face si ucenicia lucrand cot la cot cu profesionisti in productia de vinuri. Crushpad se dovedeste a fi un ajutor nepretuit mai ales pentru clientii pasionati de sortimentele rare. Indiferent cat de greu de gasit ar fi acestea, Brill si echipa sa se angajeaza sa gaseasca si sa cultive pretiosii struguri, astfel incat clientul sa aiba mereu la dispozitie propria lui sursa sigura de vin.

  • CEO reloaded

    Michael S. Dell a preluat din nou conducerea companiei pe care a fondat-o, in urma demisiei fostului director executiv, Kevin Rollins.
    Compania a justificat demisia lui Rollins dupa mai bine de un an in care a avut de infruntat numeroase dificultati ca o decizie a consiliului de conducere in urma careia Dell a fost nevoit sa preia atributiile executive. Plecarea lui Rollins, anticipata timp de un an de analistii industriei de pe Wall Street, se soldeaza cu un bonus in actiuni in valoare de 30 de milioane de dolari (23,06 milioane de euro) care vor intra in portofoliul fostului executiv. Noul sau, mai bine zis, vechiul CEO Michael Dell a anuntat o strategie de reducere a costurilor pentru repozitionarea companiei in top, care va aduce si anularea primelor si reducerea numarului de manageri de la 20 la 12.
    Aceasta decizie este justificata de Dell prin prisma eforturilor mari si a rezultatelor deloc spectaculoase cu care compania a incheiat anul fiscal. In acelasi timp, Dell i-a asigurat pe angajatii sai ca intentioneaza sa ramana director executiv al companiei si in urmatorii ani.

  • Luxul de dupa gratii

    Gratiile par a fi cel mai la moda accesoriu pentru hotelurile de lux. Sau cel putin asa pare, avand in vedere concurenta acerba dintre marile lanturi hoteliere in momentul in care pe piata imobiliara intra o fosta inchisoare. Lupta pentru originalitate in industria hoteliera este una foarte dura, asa ca marii jucatori au ales sa mizeze pe aura de nonconformism si decadenta a vechilor temnite. Astfel ca, in momentul in care guvernul ungar a anuntat ca are in vedere rezolvarea problemei penitenciarelor supraaglomerate prin construirea de locatii noi si eliminarea celor vechi de peste doua secole amplasate in interiorul oraselor, ofertele au inceput sa curga. Oficiali din cadrul guvernului ungar au recunoscut ca se afla in tratative cu o companie spaniola, al carei nume ramane inca secret, pentru a achizitiona aceste cladiri in vederea transformarii lor in hoteluri de cinci stele. “Cu aceste cladiri s-ar putea face adevarate minuni”, a declarat secretarul de stat ungar Ferenc Kondorosi, care a mai spus ca oficiali ai guvernului vor vizita Spania pentru a vedea proiectele similare din aceasta tara.
    Compania spaniola si-a manifestat interesul de a transforma inchisorile din Satoraljaujhely si Szeged in hoteluri de lux. Penitenciarele care si-ar putea deschide in scurt timp portile pentru vizitatori cu mult mai de seama decat pana acum sunt amplasate in locatii rezidentiale, cu un ridicat potential turistic. Aceste constructii dateaza din secolul al XIX-lea, epoca in care amplasamentul lor era in afara oraselor, astfel ca ridica reale probleme de siguranta, posibilitatea extinderii lor fiind anulata in prezent de pozitionarea cladirilor vecine.

  • Cosmetice cu aura regala

    Lucreaza cu leacuri regale prelucrate cu precizie stiintifica si ambalate cu istoria celei mai vechi statiuni balneare din Romania. Rucsandra Hurezeanu conduce de peste un an Ivatherm, prima companie romaneasca de dermatocosmetice si a pasit deja in liga de elita in care francezii fac legea.

    A intrat in lumea dermatocosmeticelor, cea mai dinamica piata din acest sector, lansand in toamna lui 2005 gama Ivatherm. A fost printre primii care au valorificat apele termale de la Herculane si creeaza produse cosmetice intr-unul dintre cele mai mari laboratoare de formulari cosmetice din Franta. Rucsandra Hurezeanu isi conduce afacerea cu eleganta specifica parizienilor amestecata cu farmecul lui Audrey Hepburn, dar si cu mana de fier a managerului care isi propune dublarea cifrei de afaceri in al doilea an de functionare.
    Managerul de la Ivatherm a terminat facultatea de medicina, dar masteratul in marketing farmaceutic la ?cole Superiore de Commerce de Paris a fost cel care i-a deschis calea in lumea businessului.
    “A fost perioada care m-a imbogatit cel mai mult. Cand am plecat de acolo, imi venea sa spun ca tot ce stiu am invatat de aici. A fost greu, e o scoala pentru francezi, unde am dat examen de admitere, trebuia sa invat in franceza, sa dau examene, dar a fost o evolutie din punct de vedere profesional”, povesteste aceasta.
    In Franta a lucrat sase luni ca stagiar la Laboratoarele Servier, al patrulea laborator ca marime din tara, iar din 2000 a fost marketing manager si marketing and sales manager la Sandoz. Insa dermatocosmeticele au fost cele care au purtat-o spre urmatorul nivel. “Pana la 34 de ani am invatat si am muncit mult. Au fost ani de experiente si acumulari care m-au pregatit pentru ceea ce fac astazi. Medicina m-a ajutat in intelegerea aprofundata a actiunii ingredientilor activi asupra pielii, pentru care sunt necesare cunostinte de dermatologie. Experienta acumulata ulterior absolvirii m-a invatat sa conduc o afacere si sa construiesc un brand”, povesteste aceasta.

    Ingredientul minune – apa de Herculane
    Despre dermatocosmetice, produse cosmetice vandute in farmacie, a auzit din Franta, tara care a inventat conceptul de frumusete prin sanatate. “Proiectul l-am inceput cu doi ani inainte de lansarea produselor pe piata, cea mai dificila etapa a fost gasirea celor mai buni parteneri pentru subcontractarea cercetarii, dezvoltarii si productiei”, isi aminteste Hurezeanu.
    Produsele Ivatherm sunt realizate in colaborare cu specialisti de cel mai inalt nivel, cercetatori si cosmetologi din Franta care lucreaza si pentru Dior, Sephora sau Johnson & Johnson. Ingredientul minune este apa termala de la Herculane, cea mai veche statiune balneara din Romania, ale carei beneficii sunt cunoscute de pe vremea romanilor. “Investitia initiala nu a fost foarte mare pentru ca subcontractam cercetarea, dezvoltarea si productia. Cea mai importanta este strategia de brand si investitia in promovarea lui. Este un domeniu foarte inovativ si trebuie sa fii intotdeauna inaintea concurentei in alegerea celor mai noi si eficienti ingredienti”, spune Hurezeanu, care spune ca a investit in jur de un milion de euro in companie. Ivatherm a inceput initial cu sase produse, apoi zece, in prezent gama contine 15 produse, iar in primavara vor mai fi lansate patru.

    Inspirata de Coco Chanel
    Cum este sa pornesti o companie de la zero iar intr-un an si jumatate sa o transformi intr-una cu cifra de afaceri de aproape un milion de euro? “In primul an cea mai mare problema a fost lipsa de lichiditati, a fost un an foarte dificil, al investitiilor. Construirea unei echipe de vanzari performante a fost unul dintre principalele obiective. Reprezentantii nostri medicali sunt medici sau farmacisti, ceea ce nu inseamna intotdeauna si abilitati de bun vanzator. In Bucuresti am schimbat deja trei echipe de vanzari”, povesteste managerul, care in prezent are 18 angajati.
    Cand vine vorba de modele in afaceri, Rucsandra Hurezeanu isi aminteste imediat de mama sa. “Mama mea este un model pentru mine, este o femeie de afaceri de succes, care in continuare imi da cele mai bune sfaturi atunci cand i le cer, o persoana foarte curajoasa, cu viziune si intuitie extraordinara in afaceri.” Managerul este fiica Mioarei Sipos, care a vandut, in anul 2000 fabrica Pharmatech din Targu-Mures companiei farmaceutice slovene Lek. Valoarea tranzactiei a fost de aproape 10 milioane de dolari. Cu o parte din banii obtinuti din vanzarea actiunilor detinute la Pharmatech, Mioara Sipos a achizitionat o cladire veche in centrul orasului Targu-Mures, in care a investit aproape 6 milioane de dolari pentru a o transforma intr-un hotel de patru stele. Hotelul, care se numeste Concordia, are 35 de camere si a fost amenajat de fratele Rucsandrei, arhitect si designer.
    “Ma simt inspirata de persoane precum Coco Chanel, o femeie cu gratie infinita si farmec irezistibil, ale carei creatii au reprezentat o revolutie in moda feminina.”

    Pe ruta Bucuresti – Paris
    Viata Rucsandrei Hurezeanu se imparte intre Bucuresti si Paris, unde calatoreste o data pe luna. “La Paris calatoresc pentru ca am intalniri de lucru cu colaboratorii mei pentru formularea de produse noi. De fapt, imi place si Parisul si imi imaginez greu viata fara el.”
    Mai mult, managerul spune ca zboara frecvent in capitalele Europei. “Calatoresc cu sotul meu cel mai des in Europa, unde ne place sa facem cate putin din toate: mergem la expozitii, la spectacole de teatru, cumparam haine pe care nu le gasim in alte parti, ne bucuram de bucatarie rafinata.”
    In fiecare calatorie descopera cate un loc secret precum cafeneaua Armani, restaurantul Lacoste din Paris sau restaurantul Nino din Roma. Rucsandra Hurezeanu isi aminteste ca a incercat chiar bucataria unui restaurant cotat de Michelin. “In Corsica am stat in hotelul La Villa care avea bucatarie cu o stea Michelin. Bucataria este foarte rafinata, gusturile sunt foarte diferite. In schimb, te impresioneaza in sens negativ multimea de chelneri din jurul tau, sunt stresati si supravegheati, sefi peste sefi. Stresul lor vine din teama de a nu fi la nivelul cerintelor pentru pastrarea cotatiei si se transmite uneori clientilor.”
    Cat despre stilul vestimentar, managerul spune ca se adapteaza in functie de ocazii. “Purtam mult negru, bej, gri, insa de curand le asociez cu nuante tari, cum ar fi siclam, mov, rosu. Imi plac rochiile si accesoriile. Urmaresc tendintele modei, dar nu sunt dependenta de ultimele colectii”, iar in timp ce povesteste nu poti sa nu arunci o privire servietei Louis Vuitton asezata pe birou alaturi de laptop si de un buchet imens de lalele.
    In rest, viata se imparte intre Luca, fiul sau de doi ani, si celelalte pasiuni. “Ma simt atrasa de pictura din perioada impresionista si de carti – citesc in fiecare seara. Imi place schiul pe zapada si pe apa si plimbarile lungi in natura. Imi place sa gatesc enouvelle cuisinee, o bucatarie gustoasa si sanatoasa, spre deosebire de bucataria greoaie traditionala”, spune aceasta.
    “De cateva ori pe saptamana ma duc dimineata la fitness si fac sport o ora.” Rucsandra Hurezeanu se declara atrasa de masinile rapide. “Acum conduc un BMW seria 3, dar imi doresc o masina sport si mai puternica.” In timp ce vorbeste nu poti sa nu remarci asemanarea izbitoare cu o muza a Hollywood-ului, Audrey Hepburn. “Multa lumea imi spune ca seman cu ea. Prietenii imi trimit mailuri, fotografii, albume, gadget-uri cu imaginea ei”, conchide managerul.