BusinessMagazin

Blog

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dezavantajul de a fi vecin cu zona euro

    Redresarea după criză va fi rămâne însă lentă şi inegală, în special în Europa de Vest, unde şomajul şi lipsa de competitivitate vor crea în continuare probleme de incluziune socială, dar şi probleme pentru ţările din afara zonei euro.

    “Cu cât o ţară este mai aproape de zona euro, în special de partea de sud a acesteia, cu atât impactul crizei se va simţi mai pronunţat, având în vedere că zona euro este pentru astfel de ţări principala piaţă de export, sursă de fluxuri bancare, investiţii străine directe şi transferuri de bani de la lucrătorii migranţi”, apreciază Philippe Le Houérou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa – Asia Centrală.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    16,2%
    ponderea clienţilor români ai băncilor de retail care se declară hotărâţi să schimbe banca cu care colaborează în următoarele şase luni, faţă de o pondere de 10% la nivel mondial, potrivit unui studiu internaţional al companiei Capgemini

    223,88 mld. lei
    soldul creditului neguvernamental în martie, în creştere cu 0,5% faţă de februarie, ca urmare a avansului de 1% înregistrat la împrumuturile în valută, în timp ce creditul în lei a scăzut cu 0,3%

    27,2%
    rata record a şomajului din Spania în primul trimestru, faţă de 26% în ultimele trei luni ale anului trecut

    70,1%
    ponderea femeilor din România care câştigau în octombrie 2012 sub 2.000 de lei lunar, în timp ce ponderea bărbaţilor din această categorie de venituri era de 65,4%

    89 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna februarie, reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna august a anului trecut şi de peste două ori mai redus comparativ cu aceeaşi lună din 2012
     

  • Aur, petrol, gaze, cupru sau aluminiu: epoca lor de glorie s-a dus

    Ţiţeiul Brent a scăzut de la 118 dolari pe baril în februarie la mai puţin de 100 de dolari, preţurile unora dintre mărfurile agricole au coborât şi ele, iar aurul a pierdut 15% în doar două zile. Consiliul Mondial al Aurului, cu sediul la Londra, a acuzat natura pur speculativă şi deci temporară a căderii preţului unciei de aur, specifică pieţelor de materii prime. Analiştii financiari (unii dintre ei reprezentând tocmai interesele fondurilor speculative) insistă, în schimb, că ieftinirea metalelor preţioase are la bază factori obiectivi: perspectiva unor vânzări de aur de către bănci centrale din ţări ale zonei euro, faptul că economia Chinei evoluează puţin sub aşteptări, dar mai ales perspectiva unei încetări a programului Fed de tipărire de bani într-o perioadă când “presiuni dezinflaţioniste încep să se acumuleze în varii puncte ale economiei globale”, conform BofA Merrill Lynch.

    Alţi comentatori vorbesc însă de un revers al “superciclului” care a dus preţurile materiilor prime la niveluri record din 1998 încoace. “Ciclul de scumpire a mărfurilor a ajuns acum în faza descendentă, dar aceasta nu indică o prăbuşire a cererii, ci mai curând o supraofertă, care permite o consolidare a preţurilor la un nivel totuşi ridicat”, notează Frederic Neumann, director de cercetare pentru Asia la HSBC. Ieftinirea materiilor prime este pozitivă pentru Asia, afirmă Frederic Neumann, întrucât relaxează presiunea asupra balanţelor de plăţi şi oferă băncilor centrale marjă de acţiune, în condiţiile în care s-a redus ameninţarea inflaţiei – principala problemă pentru Asia în cursul precedentelor runde de relaxare monetară din SUA, când Fed a “exportat” inflaţie folosindu-şi tiparniţa de bani.

    Adepţii ideii că “superciclul” de scumpiri ale mărfurilor s-a încheiat susţin, cu mai mult temei, că la originea căderii preţurilor stau factori structurali şi că, deci, nu vom mai asista la o creştere a preţurilor la nivelurile dinainte de criză. “Superciclul” a fost impulsionat de faptul că, pe parcursul anilor ’80-’90, preţurile scăzute pe atunci ale materiilor prime au descurajat investiţiile în noi mine sau exploatări petroliere, precum şi de explozia cererii de mărfuri din partea pieţelor emergente, în special din China. Ulterior, investiţiile în exploatări de petrol şi gaze şi în noi exploatări miniere au cunoscut o relansare, în paralel cu menţinerea cererii globale la un nivel ridicat.

    Criza a schimbat însă lucrurile, lăsând companiile cu stocuri nevândute de cupru ori aluminiu şi cu investiţii în cercetarea energetică încă neamortizate. În următorul deceniu, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, niciunul dintre aceşti doi factori nu va mai acţiona cu aceeaşi intensitate, ceea ce va întreţine situaţia de supraofertă existentă în prezent, atât în producţia de petrol şi gaze, cât şi în producţia de minerale şi metale industriale. Deja grupuri financiare ca JP Morgan Chase vor să lanseze fonduri deschise de investiţii având ca activ de bază cuprul, ceea ce indică intenţia investitorilor de a profita pe această cale de nişte stocuri de metale care altminteri n-ar mai putea aduce câştig.

  • Vânzările Praktiker în România au scăzut

    Calculat în lei, declinul s-a situat la 5,8%, se arată într-un raport al grupului Praktiker.

    Divizia internaţională a Praktiker, care include operaţiunile retailerului din şase ţări din Europa Centrală şi de Est – România, Grecia, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Ucraina – a consemnat o scădere de 12,6%, la 112,4 milioane de euro. Divizia internaţională este separată de operaţiunile din Germania, piaţa de origine a grupului, şi nu include nici magazinele din Turcia şi Luxemburg.

    Praktiker controlează în România cea mai mare reţea de magazine din afara Germaniei, 27 la sfârşitul primului trimestru, dintr-un total de 99 al diviziei internaţionale, însă piaţa românească este a treia după vânzări. În Germania, Praktiker deţine 315 magazine.

    Grupul are cele mai mari vânzări din afara Germaniei în Grecia, unde operează 14 magazine, urmată de Polonia, cu 24 de magazine. România se află pe locul al treilea.

  • Profit din pui de jumătate de miliard de lei

    În 2006, după preluarea Avicola Crevedia şi Avicola Tărtăşeşti, Agroli Group a început un proces de investiţii în tehnologizarea liniilor de producţie şi abatorizare în valoare totală de 75 de milioane de euro. După doi ani de la preluare, încasările au crescut cu 60%.

  • Noul avatar al Dreptei: politico-civic & liberal-conservator

    Printre fondatori figurează Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu de la PNL, alături de Dan Cristian Popescu de la Forţa Civică şi Iulian Crăciun, fost candidat al ARD la parlamentare, iar la evenimentul de lansare au fost invitaţi Sever Voinescu (PDL) şi Mihai-Răzvan Ungureanu (FC, fost PNL). Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu, marea speranţă a grupării anti-Antonescu din PNL, şi-a rezervat pentru mai târziu plecarea, nu fără a-l critica pe şeful său de partid pentru “atitudinea deplorabilă” de a le fi cerut iniţiativiştilor să plece din PNL, din moment ce militează contra lui.

    Militantismul e evident din declaraţiile lui Chiliman, care l-a acuzat pe Antonescu de a fi “golit PNL de liberalism”, dar şi din abundenţa de adepţi din fosta ARD, justificând concluzia că IRL ar fi exact acea aripă pe care Dreapta lui Traian Băsescu ar fi intenţionat s-o rupă din PNL. Chiliman s-a declarat deja deschis la colaborare cu Mişcarea Populară, cel mai nou avatar al Albei-ca-Zăpada concepute odinioară de Sebastian Lăzăroiu ca succesoare a PDL, iar Adriean Videanu a continuat să curteze asiduu PNL, prefigurându-i un viitor altminteri sumbru, de anexă a PSD.

    Deocamdată, în ciuda ciuntirii atribuţiilor din Guvern ale miniştrilor liberali de la Economie, Finanţe şi Transporturi, PNL nu e deloc o anexă a PSD. Două numiri politice importante în favoarea PNL în aparatul financiar al statului au avut loc în ultima săptămână. Gelu Ştefan Diaconu, susţinut de PNL, fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale a Vămilor în perioada 2005-2009, a fost numit de premierul Victor Ponta la conducerea ANAF, în urma demiterii lui Şerban Pop, considerat ineficient în lupta cu evaziunea fiscală.

    Cealaltă numire, efectuată sub aparenţa unui vot în Parlament, l-a validat pe Dan Radu Ruşanu, fruntaş PNL şi preşedintele comisiei de buget de la Camera Deputaţilor, pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, a devenit prim-vicepreşedinte, iar vicepreşedinţii sunt Daniel Tudor, preşedintele CSA şi soţul senatoarei PNL Doina Tudor, Mircea Ursache, fostul preşedinte al AVAS, şi Ion Giurescu, vicepreşedintele CSPP.

  • Se pregăteşte un mega-muzeu al filmului la Los Angeles (VIDEO)

    Instituţia doreşte să construiască un muzeu dedicat filmului în metropola americană, un proiect ce necesită investiţii de 300 de milioane de dolari. Campania pentru atragerea finanţării necesare a început deja.

    Clădirea, de forma unui dom spectaculos de sticlă, ar urma să fie construită pe o suprafaţă de 2,7 ha, să fie prevăzută cu o sală de cinema cu 1.000 de locuri şi să găzduiască expoziţii interactive dedicate istoriei Hollywoodului şi artei realizării filmelor, aproape de capitala cinematografică a lumii.

     

  • Industria auto, în viteza a cincea

    Industria auto generează anual afaceri de peste 11 miliarde de euro şi are una dintre cele mai mari contribuţii la exporturi, iar cei mai mari zece jucători din sectorul componentelor auto au 37 de fabrici în România şi zeci de mii de angajaţi, oraşe întregi depinzând de comenzile pe care aceste centre de producţie le primesc din industria auto.

    Ford şi Dacia au atras aproape de uzinele lor şi o serie de furnizori, dar vestul ţării şi zona Braşovului sunt dominate de companii care produc volane, cabluri, centuri de siguranţă, scaune, airbaguri sau alte componente pentru Opel, Renault, dar şi pentru Mercedes, Audi sau BMW.

    Star Transmission a fost înfiinţată în anul 2001 şi are 800 de angajaţi la capacităţile de producţie din localităţile Cugir şi Sebeş. Noua investiţie va crea alte 350 de locuri de muncă în Sebeş, oraş cu şomaj de numai 2 la sută. Americanii vor face 80.000 de B-Max la Craiova şi 250.000 de motoare. în 2011, Ford a avut afaceri de doar 185 de milioane de euro, iar în 2012 de circa 600 de milioane de euro, conform estimărilor ZF.

    În context, trebuie spus că afacerile Ford România ar putea urca în acest an la peste două miliarde de euro, în condiţiile în care americanii au în producţie, din aprilie, un al doilea motor, iar B-Max se îndreaptă spre o producţie de 80-100.000 de unităţi. În 2012 compania a avut afaceri de circa 600 milioane de euro, conform estimărilor ZF, faţă de 185 milioane de euro în 2011, când s-au produs doar 7.500 de utilitare Transit Connect.

  • Băncile greceşti, în goană după bani

    Peste 90% din capitalul suplimentar provine de la Fondul Elen de Stabilitate, care administrează fondurile alocate de UE, FMI şi BCE, urmând ca guvernul să preia controlul băncilor care nu pot asigura restul din surse private.

    Eurobank, cu un necesar total de capital de 5,8 mld. euro, a ajuns în această situaţie întrucât nu a putut atrage investitori privaţi, după ce guvernul elen a blocat fuziunea cu National Bank of Greece. Aceasta înseamnă că Bancpost, deţinută de Eurobank, trece indirect sub controlul statului elen.

    Piraeus, a doua mare bancă din Grecia, a reuşit să obţină cele 533 mil. euro de care avea nevoie de la Societe Generale şi Millennium bcp, potrivit presei elene. Alpha Bank va reuşi şi ea în timp util să atragă cele 457 mil. euro necesare, conform analiştilor greci, iar National Bank of Greece încă se luptă să facă rost de 785 mil. euro.

    Guvernatorul băncii centrale, George Provopoulos, a estimat că eforturile de a atrage capital s-ar putea prelungi şi în luna mai dacă până la 30 aprilie procesul nu va fi încheiat pentru NBG.

    Fondul Elen de Stabilitate administrează 50 mld. euro din pachetele de salvare acordate de “troică”, a început în decembrie procesul de recapitalizare pentru National Bank of Greece SA, Eurobank, Alpha Bank SA şi Piraeus Bank SA, spre a le ajuta să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de rang I de 9%. Necesarul total de capital suplimentar a fost evaluat la 9,7 mld. euro pentru National Bank of Greece, 7,3 mld. euro pentru Piraeus Bank, 5,8 mld. euro pentru Eurobank şi 4,5 mld. euro pentru Alpha Bank.

  • Henkel a deschis a treia fabrică din România

    Noua fabrică este amplasată la Roznov şi a fost realizată în urma unei investiţii de 45 milioane lei, cofinanţată cu fonduri europene prin POS CCE, valoarea eligibilă maximă nerambursabilă ridicându-se la 12 milioane lei.

    Grupul german mai deţine două fabrici de adezivi în România, la Pantelimon şi Câmpia Turzii, deschise în 2000, respectiv 2007, valoarea investiţiilor Henkel în unităţile de producţie locale depăşind 45 milioane euro. Portofoliul Henkel România cuprinde şi produse cosmetice sau detergenţi, iar afacerile companiei au avansat cu 12% anul trecut, până la 607 milioane lei (circa 136 milioane euro).

    Vânzările diviziei de adezivi au avansat cu 15% în 2012 şi ar putea înregistra un avans de 10% în acest an, a declarat Andrei Dumitrescu, sales & marketing manager al diviziei Adezivi la Henkel România.

    Henkel România a fost înfiinţată în 1994 şi are în prezent peste 550 de angajaţi şi un portofoliu care cuprinde peste 30 de mărci şi mii de produse, de la cosmetice, detergenţi, adezivi comerciali şi profesionali până la tehnologii.