| Publicitate online | 10 mil. euro |
| Publicitate contextuala | 1 mil. euro |
| Recrutare online | 5 mil. euro |
| Plati online (2006) | 10 mil. euro |
| Total: | 26 mil. euro |
Sursa: estimari ale jucatorilor
| Publicitate online | 10 mil. euro |
| Publicitate contextuala | 1 mil. euro |
| Recrutare online | 5 mil. euro |
| Plati online (2006) | 10 mil. euro |
| Total: | 26 mil. euro |
Sursa: estimari ale jucatorilor
| Publicitate online | 10 mil. euro |
| Publicitate contextuala | 1 mil. euro |
| Recrutare online | 5 mil. euro |
| Plati online (2006) | 10 mil. euro |
| Total: | 26 mil. euro |
Sursa: estimari ale jucatorilor
Pentru cumparatorii de publicitate, profilul detaliat pe care si-l realizeaza fiecare utilizator, alaturi de studiile pe care le fac, le permit sa-si tinteasca mai bine clientii pentru o reclama.
SPUNE-MI CINE ESTI. Cand stii despre utilizatorii tai absolut totul, targetarea este o arma extraordinara, spune Calin Rotarus, online sales director al Arbomedia, vorbind in general despre site-urile unde utilizatorii isi dau acordul de le fi folosite datele. Asadar, in primul rand site-urile de dating cu autodescrieri ar trebui sa ofere informatii pretioase celor care cauta un anumit public.
LA CE BUN? Aproape 5.000 de persoane care folosesc Internetul au fost subiectul unui studiu despre site-urile de dating (matrimoniale) realizat de Synovate in opt tari, printre care si
MINTE-MA FRUMOS. 77% dintre cei care cauta iubirea pe Internet cred ca majoritatea persoanelor mint atunci cand isi realizeaza profilul. Alegerea unei intalniri reale e facuta in functie de preocuparile comune (36%), fotografia personala (29%) si personalitate, asa cum e intuita ea din dialogul in scris (20%). Cu toate acestea, 49% spun ca folosesc site-urile de dating doar pentru amuzament.
Investitorii au pierdut saptamana trecuta la Bursa din Bucuresti peste un miliard de euro in cateva ore si cotatiile celor mai mari companii listate s-au prabusit cu 7-8%, ca efect al unei declaratii facute de un inalt oficial chinez, semn ca piata locala nu mai este indiferenta la miscarile de pe piata globala.
In urma cu cativa ani, socurile de pe pietele externe nu produceau efecte vizibile pe piata romaneasca, aceasta fiind considerata de multi analisti ca avand o evolutie atipica fata de pietele internationale. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana si cu intrarea pe piata romaneasca de capital a tot mai multi investitori straini de talie mare, cu investitii la nivel regional sau global, Bursa de la Bucuresti a intrat si ea in randul burselor europene, incepand sa resimta tot mai puternic socurile de pe pietele externe.
Chiar daca unii brokeri vad o influenta directa a evolutiei pietelor internationale asupra Bursei de la Bucuresti, iar altii sustin ca influenta este mai mult de natura psihologica, nimeni nu mai contesta faptul ca aceasta exista.
E clar ca piata romaneasca este mai corelata acum cu pietele externe decat era in urma cu cativa ani, si asta se datoreaza fondurilor straine care au politici de investitii regionale si cand decid sa intre sau sa iasa de pe o piata, fac acelasi lucru pe toate pietele din regiune, considera Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.
Totusi, se pare ca deocamdata suntem doar la capatul biciului, asa cum plastic se exprima saptamana trecuta un broker, ceea ce inseamna ca socurile externe ajung la noi cu o oarecare intarziere si sunt amplificate de unii factori specifici pietei locale.
Astfel se face ca indicii Bursei de la Bucuresti au pierdut lunea trecuta peste 5%, inregistrand cea mai mare scadere dintre toate pietele europene si una din cele mai dramatice scaderi din istoria de peste 10 ani a Bursei. Pe pietele vecine, cum ar fi Ungaria, Cehia sau Polonia, corectiile nu au depasit 3%.
Cele mai mari corectii le-au inregistrat SIF-urile, care au pierdut aproape 7%, titlurile SIF fiind in general mai sensibile la stirile care apar pe piata. Totusi, scaderi de peste 5% au inregistrat si actiunile Petrom sau BRD, care de regula sunt cele mai stabile de pe
Luni a fost momentul critic, fondurile de investitii straine luand pozitii de asteptare, unele vanzand actiuni in piata, pe fondul panicii de pe piata internationala, a explicat Rares Nilas, directorul BT Securities.
Unda de soc a pornit in urma cu doua saptamani din China, fiind determinata de prabusirea cu 10% intr-o singura zi a pietei de capital chineze in urma unei declaratii a oficialilor chinezi, care au spus ca vor lua masuri impotriva unor practici ilegale de pe piata de capital locala, care contribuisera in ultimii ani la cresterea preturilor actiunilor. Cutremurul s-a raspandit rapid in Hong Kong si
Desi majoritatea pietelor europene au resimtit inca din prima zi socul, Bursa de la Bucuresti a incheiat in crestere, incepand sa scada abia in ziua urmatoare (cu 1,3 miliarde de euro), cand pietele europene dadeau semne de revenire. La nivel mondial, pietele de capital au pierdut in acea saptamana peste 1.000 de miliarde de dolari.
A urmat una dintre cele mai negre zile din istoria Bursei, din valoarea companiilor listate evaporandu-se in doar cateva ore alte 1,3 miliarde de euro. De data aceasta, corectia a coincis cu o noua unda de soc, determinata de aceasta data de rezultatele slabe anuntate de oficialii americani privind evolutia economiei SUA.
Scaderile inregistrate la nivel mondial au fost puse de majoritatea analistilor pe seama fondurilor de investitii care si-au redus pozitiile pe pietele de actiuni pentru a investi in instrumente cu venit fix mai putin riscante. O tendinta similara s-a inregistrat in prima jumatate a anului trecut, insa doar pietele emergente au fost afectate de o scadere de cateva luni si care a afectat si piata din
In anii trecuti au existat explicatii logice pentru scaderea Bursei, legate de factori economici sau politici, cum ar fi aderarea la Uniunea Europeana, modificari ale impozitarii pe piata de capital si pragul la SIF-uri. Scaderile de anul acesta nu sunt in oglinda cu cele de anul trecut si nu ar fi venit daca nu ar fi existat socul de pe pietele externe, a explicat Nilas.
Anul acesta corectiile au afectat deopotriva pietele emergente, dar si pietele dezvoltate, care atinsesera la inceputul anului noi maxime istorice, ceea ce demonstreaza ca tot mai multe fonduri de investitii incep sa-si puna problema ca ar putea veni o corectie mai puternica a pietelor de capital si incearca sa se protejeze impotriva acestui risc, diminuandu-si din timp pozitiile pe pietele de actiuni.
La inceputul anului, cand bursele din SUA atinsesera cel mai ridicat nivel de dupa 2001, optimismul brokerilor de pe Wall Street ajunsese de asemenea la cote foarte ridicate. Aceasta a tras un semnal de alarma pentru unii analisti, care au inceput sa se intrebe daca nu cumva dupa cresterile sustinute ar putea veni o corectie mai puternica. Daca aceasta va veni, cu siguranta ca nu va ocoli nici piata romaneasca.
Totusi, deocamdata, analistii locali nu vad prea multe motive de ingrijorare si sustin ca, cel putin din punct de vedere al fundamentelor, piata nu are motive sa scada. Profiturile totale ale companiilor de la
In plus, investitiile fondurilor straine pe piata romaneasca au atins niveluri record in primele doua luni ale anului, cand strainii au plasat pe Bursa 144 de milioane de euro, mai mult de 80% din investitiile nete totale ale nerezidentilor din 2006. De asemenea, cumpararile strainilor s-au ridicat in primele doua luni la circa 310 milioane de euro, aproape jumatate din achizitiile de actiuni pe
Sumele plasate de straini pe piata reprezinta un factor de stabilitate, deoarece majoritatea fondurilor straine active pe Bursa de la Bucuresti investesc pe termen lung. De altfel, dupa caderea puternica de lunea trecuta, piata a inregistrat o revenire, recuperand o parte din corectie. E clar ca socul de saptamana trecuta a schimbat conditiile din piata, dar, deocamdata, e devreme de tras o concluzie privind inceputul unei corectii. E clar ca sunt anumite tendinte anuale, dar sunt si anumiti factori specifici, care pot schimba evolutia pietei, sustine Razvan Pasol.
Totusi, brokerii recomanda investitorilor prudenta in aceasta perioada, unii dintre ei fiind cu gandul la corectiile de primavara din 2005 si 2006, cand indicii Bursei de Valori au pierdut intre 25% si 30%. In acest moment se constata o prudenta mai mare la cumparare din partea investitorilor. Noi recomandam investitorilor care au actiuni sa le pastreze, iar celor care vor sa intre pe piata le recomandam sa cumpere treptat, pe trend, a conchis Rares Nilas.
Producatorul de medicamente Sindan nu mai vede loc de crestere semnificativa pe piata romaneasca si se orienteaza din ce in ce mai mult catre exporturi.
Incepand din 2009, exporturile vor depasi vanzarile pe piata interna, spune Laurentiu Scheusan, directorul general al Sindan-Actavis. Anul trecut vanzarile peste hotare ale producatorului de oncologice (medicamente pentru combaterea cancerului) Sindan, preluat in urma cu un an de islandezii de la Actavis, au ajuns la zece milioane de euro, de trei ori mai mult decat in 2005.
Sindan a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 95 de milioane de euro, cu 15% peste estimarile initiale. Pe piata romaneasca, Sindan are pe langa partea de productie si o firma de distributie a medicamentelor. Potrivit lui Scheusan, veniturile de 85 de milioane de euro realizate anul trecut in
Pariul lui Scheusan de a creste de peste cinci ori exporturile in doar trei ani are la baza intrarea pe piata americana care va deveni in scurt timp cea mai mare piata de export a companiei. Recent, capacitatea de productie a Sindan a fost inspectata si autorizata de FDA (agentia de control si certificare a medicamentelor din SUA). In prezent, Sindan are patru produse in curs de inregistrare in Statele Unite si tot atatea si in Uniunea Europeana. De asemenea, Sindan Pharma (firma care se ocupa de productie) si-a propus sa intre in acest an si in Rusia, CSI (Comunitatea Statelor Independente) si sa-si creasca portofoliul din Japonia cu inca doua produse.
Anul acesta va fi anul inregistrarilor, explica Scheusan de ce a bugetat pentru 2007 doar o crestere cu 30-40% a vanzarilor peste hotare. Boom-ul exporturilor va incepe din 2008, completeaza el planul care ar trebui sa duca la un volum al exporturilor de peste 50 de milioane de euro in 2009, astfel incat sa depaseasca vanzarile din Romania.
SUA sunt de departe cea mai importanta piata farmaceutica, contribuind cu circa 45% la vanzarile mondiale de medicamente – evaluate la peste 600 de miliarde de dolari in 2005 de catre firma de cercetare IMS Health. In acelasi timp, in Statele Unite se inregistreaza cea mai mare rata de penetrare a genericelor (medicamente care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat).
In plus, Sindan – care este producator de generice – mizeaza pe faptul ca, la nivel international, se estimeaza ca va creste ponderea vanzarilor de medicamente generice, in defavoarea celor originale, protejate de patent. IMS Health apreciaza ca avansul vanzarilor de generice va fi in anii urmatori de doua cifre, in timp ce piata totala de medicamente va creste cu 5-8% anual pana in 2010. Si tot IMS a apreciat ca domeniul medicamentelor oncologice va inregistra cele mai mari rate de crestere.
Acesta a fost, de altfel, si unul dintre motivele pentru care Actavis a cumparat in urma cu aproape un an Sindan pentru 147,5 milioane de euro. Grupul islandez a dorit sa intre pe o piata neexplorata pana atunci – cea a tratamentelor pentru cancer – dar cu un mare potential de dezvoltare. Iar unul dintre atuurile Sindan este ca, spune Scheusan, concurenta nu este mare pe plan mondial in sectorul oncologicelor generice.
Sindan este singurul producator de oncologice din
Astfel ca firma de distributie – care isi va schimba luna viitoare numele in Actavis – va aduce pe piata romaneasca 17 produse din portofoliul grupului islandez si este in curs de formare a unei echipe pentru divizia de retail (vanzari prin farmacii). In urma acestor schimbari, Scheusan preconizeaza o crestere cu 10% a vanzarilor in
Tinta ramane insa piata externa, iar Actavis are mari asteptari de la oncologicele din
Filiala ceha a holdingului falimentar LG.Philips Displays a fost vanduta dezvoltatorului imobiliar olandez CTP Invest pentru aproape 40 de milioane de euro. Cumparatorul activeaza in Cehia de la mijlocul anilor ’90, fiind specializat in constructia de parcuri industriale.
Remon Vos, CEO al CTP Invest, a promis ca nu se vor face disponibilizari si ca va mentine in perioada urmatoare productia de tuburi catodice. Vos a anuntat ca firma pe care o conduce este in negocieri pentru lansarea unor proiecte comune cu mai multe companii, cu precadere din industria electronica, atrase de mana de lucru calificata si experimentata de aici. In perioada urmatoare, CTP va investi 5 milioane de euro in hale noi, ceea ce va duce la dublarea capacitatii actuale de productie. Astfel, numarul angajatilor ar putea sa creasca de la 1.200 la 2.500-3.000 de persoane. Filiala ceha a LG.Philips Displays a intampinat serioase probleme financiare la inceputul anului trecut, cand a fost nevoita sa suspende productia timp de patru zile din cauza falimentului firmei-mama, un joint-venture intre LG si Philips. Fata de un profit de 15,4 milioane de euro inregistrat in 2004, compania ceha a avut o pierdere de 295 de milioane de euro in 2005, scrie agentia de presa ceha CTK. Scaderea a fost cauzata de diminuarea drastica la nivel mondial a cererii pentru traditionalele televizoare cu tuburi catodice.
Filiala ceha a holdingului falimentar LG.Philips Displays a fost vanduta dezvoltatorului imobiliar olandez CTP Invest pentru aproape 40 de milioane de euro. Cumparatorul activeaza in Cehia de la mijlocul anilor ’90, fiind specializat in constructia de parcuri industriale.
Remon Vos, CEO al CTP Invest, a promis ca nu se vor face disponibilizari si ca va mentine in perioada urmatoare productia de tuburi catodice. Vos a anuntat ca firma pe care o conduce este in negocieri pentru lansarea unor proiecte comune cu mai multe companii, cu precadere din industria electronica, atrase de mana de lucru calificata si experimentata de aici. In perioada urmatoare, CTP va investi 5 milioane de euro in hale noi, ceea ce va duce la dublarea capacitatii actuale de productie. Astfel, numarul angajatilor ar putea sa creasca de la 1.200 la 2.500-3.000 de persoane. Filiala ceha a LG.Philips Displays a intampinat serioase probleme financiare la inceputul anului trecut, cand a fost nevoita sa suspende productia timp de patru zile din cauza falimentului firmei-mama, un joint-venture intre LG si Philips. Fata de un profit de 15,4 milioane de euro inregistrat in 2004, compania ceha a avut o pierdere de 295 de milioane de euro in 2005, scrie agentia de presa ceha CTK. Scaderea a fost cauzata de diminuarea drastica la nivel mondial a cererii pentru traditionalele televizoare cu tuburi catodice.
Exista cateva clauze care, din punctul de vedere al angajatorului, nu trebuie sa lipseasca din contractele incheiate cu echipa manageriala.
Clauza de confidentialitate. O astfel de clauza este utila, având in vedere faptul ca, prin natura pozitiei pe care o ocupa, managerii au acces la informatii care ar putea constitui secrete comerciale si care, odata divulgate, ar putea prejudicia compania.
Clauza de neconcurenta. O asemenea clauza impune managerului obligatia ca, dupa incetarea contractului, sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la actualul sau angajator.
Despagubiri. Incalcarea de catre manager a clauzelor de confidentialitate sau de neconcurenta da dreptul angajatorului de a solicita despagubiri in limita prejudiciului suferit. Pentru ca, in practica, este uneori dificila dovedirea pagubei suferite, angajatorii vor avea interesul ca, inscriind o clauza penala in contractele incheiate cu managerii, sa evalueze anticipat cuantumul unui asemenea prejudiciu.
Exista cateva clauze care, din punctul de vedere al angajatorului, nu trebuie sa lipseasca din contractele incheiate cu echipa manageriala.
Clauza de confidentialitate. O astfel de clauza este utila, având in vedere faptul ca, prin natura pozitiei pe care o ocupa, managerii au acces la informatii care ar putea constitui secrete comerciale si care, odata divulgate, ar putea prejudicia compania.
Clauza de neconcurenta. O asemenea clauza impune managerului obligatia ca, dupa incetarea contractului, sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la actualul sau angajator.
Despagubiri. Incalcarea de catre manager a clauzelor de confidentialitate sau de neconcurenta da dreptul angajatorului de a solicita despagubiri in limita prejudiciului suferit. Pentru ca, in practica, este uneori dificila dovedirea pagubei suferite, angajatorii vor avea interesul ca, inscriind o clauza penala in contractele incheiate cu managerii, sa evalueze anticipat cuantumul unui asemenea prejudiciu.