Proiectul de 2,7 miliarde de dolari dezvoltat de gigantul Rio Tinto în Serbia în domeniul extracţiei de litiu declanşează proteste după proteste, însă Aleksandar Vucic, preşedintele ţării, consideră că acesta este vital în ceea ce priveşte întărirea legăturilor ţării sale cu Europa, notează Bloomberg.
Cu producătorii auto europeni blocaţi de competiţia dură venită din partea Chinei pe piaţa maşinilor electrice, o companie australiană oferă o soluţie la penuria critică de litiu cu o nouă rafinărie în Germania, scrie Euractiv.
Fabrica pilot a Vulcan Energy aflată la vest de Frankfurt va extrage litiu din apa subterană de sub Valea Rinului.
Compania intenţionează să furnizeze litiu penru baterii produse de companii ca VW, Renault şi Stellantis.
Industria poloneză a construcţiilor se confruntă cu a treia criză de la momentul în care ţara a aderat la UE în 2004, notează Warsaw Business Journal.
Peste 700 de companii din industrie au intrat în faliment în 2024, cu 40% mai multe faţă de anul anterior.
Firmele mici au cele mai mari dificultăţi.
Preşedintele Bundesbank Joachim Nagel a avertizat că tarifele cu care ameninţă Donald Trump ar putea afecta puternic economia germană, potrivit Bloomberg.
„Dacă planurile privind tarifele sunt implementate, ne-ar putea costa 1% din PIB“, a declarat acesta pentru ziarul Die Zeit.
Donald Trump i-a ales pe Elon Musk şi Vivek Ramaswamy la conducerea unui „departament al eficienţei guvernamentale“, făcându-i pe cei doi antreprenori responsabili cu un efort promis de a restrânge reglementările, birocraţia şi cheltuielile la nivel guvernamental, scrie Financial Times.
Trump a anunţat că cei doi vor lucra cu el şi Biroul de Management şi Buget până pe 4 iulie 2026, cea de-a 250-a aniversare a semnării Declaraţiei de Independenţă. Acronimul pentru noul departament, „DOGE“, este şi numele tokenului cripto promovat de Musk.
În timpul campaniei, Musk a făcut apel pentru reducerea cu 2.000 miliarde de dolari a bugetului de 6.700 miliarde de dolari pe anul fiscal 2024, fără a oferi detalii. Acesta a propus de asemenea eliminarea a sute de agenţii federale, argumentând că multe din ele au zone de responsabilitate comune.
Noul departament, deşi neoficial şi fără aprobare oficială din partea Congresului, semnalează intenţia lui Trump de a opera schimbări structurale în Washington. Administraţia Trump prezintă iniţiativa drept o abordare transformativă faţă de guvernare, vizând direct ineficienţa şi risipa de la nivelul agenţiilor federale, notează Le Monde. Birocraţia blochează SUA, scrie Rana Foroohar, editorialist la Financial Times. Aceasta este înfloritoare atât la nivelul sectorului public, cât şi privat din America, în opinia acesteia.
În aproximativ ultima jumătate de secol, atât sectorul public, cât şi cel privat au devenit mai mari şi mai birocratice. Cu siguranţă, unele din noile reglementări sunt bune. Însă numărul acestora a crescut extrem de mult. La sfârşitul anilor ’50, Registrul Federal, care conţine toate reglementările guvernului federal, avea aproximativ 10.000 de pagini. Astăzi, dimensiunea sa este de 10 ori pe atât.
Costurile sunt o altă mare problemă legată de birocraţie, scrie editorialistul FT. Un studiu din 2016 arată că birocraţia costă America aproximativ 17% din PIB anual. Cifra respectivă ar putea fi cu mult mai mare în prezent, având în vedere dimensiunea şi ambiţia sectorului public de la realizarea studiului.
În acest context, DOGE ar reprezenta o iniţiativă potrivită. Şi totuşi, scrie Le Monde, semne de întrebare rămân cu privire la fezabilitatea şi impactul unui asemenea proiect asupra structurii federale, în special ţinând cont de lipsa aprobării Congresului şi rolurile neconvenţionale jucate de Musk şi Ramaswamy.
Este Musk persoana potrivită pentru a conduce o astfel de iniţiativă?
Potrivit The Guardian, Musk are o vastă experienţă în a reduce cheltuielile corporate. Acesta a redus personalul X cu 80% după achiziţia acesteia în 2022, însă măsura nu a dat roade. Veniturile sunt în scădere puternică, iar advertiserii părăsesc compania.
În acelaşi timp, achiziţia Twitter de către Elon Musk a devenit cea mai proastă afacere de la criza financiară pentru şapte mari instituţii financiare care au oferit finanţare pentru acord, scrie The Wall Street Journal.
De asemenea, în pofida tuturor diferitelor companii pe care le administrează, Musk nu are experienţă în gestionarea angajaţilor din sectorul public.
Politologii consideră la rândul lor că ideile lui Musk legate de eficienţa guvernamentală sunt greşite, potrivit Business Insider. Aceştia arată că abordarea sa indică o neînţelegere fundamentală a federalismului american.
Occidentul nu ar trebui să presupună că China va mai rămâne mult timp în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologică, a spus preşedintele Microsoft, scrie CNBC.
Vorbind la conferinţa Web Summit în Lisabona, Brad Smith a explicat că „în multe privinţe” China este foarte aproape de nivelul tehnologic american sau european.
„Cred că unul dintre pericole este că oamenii care nu merg în China au impresia că aceştia sunt în urmă în privinţa tehnologiilor. Dacă mergi acolo vei vedea cât de multe fac”, a adăugat acesta.
Brad Smith prognozează că firmele americane şi cele chineze vor fi într-o competiţie tehnologică într-un viitor mai îndepărtat. Acesta consideră că ţările europene trebuie să colaboreze cu SUA pentru a creea şi răspândi progresul tehnologic.
Transferul tehnologic între China şi SUA va deveni mai dificil în următorii ani din cauza tensiunilor geopolitice.
„Pentru ca o companie de tehnologie americană să facă afaceri în China trebuie să oferim un serviciu pe guvernul chinez îl vrea, iar cel american îl acceptă”, conchide Brad Smith.
Vineri, 22 noiembrie, ora 17.00 va avea loc la Combinatul Fondului Plastic (Strada Băiculeşti 29, Bucureşti) vernisajul expoziţiei N.P.C. (Non-Player Character), semnată de sculptorul Lucian Ţăran. Expoziţia va fi deschisă până în februarie 2025.
Sculptorul vine în faţa publicului cu un concept în care se regăseşte umorul ironic la adresa clasei politice.
N.P.C. este expoziţia în care alegătorii sunt reprezentaţi de “oameni de paie”: structuri nenaturale, artificiale, degradante pentru condiţia umană, rodul unui efort constant şi îndelungat de distrugere a valorilor şi fundamentelor care definesc o persoană.
O lume bizară se dezvăluie în faţa spectatorului: busturi ale oamenilor politici depozitaţi/abandonaţi într-un colţ, flori gonflate, ciori vopsite, şi, de jur împrejur, “oamenii de paie”.
Busturile sunt create în maniera caricaturală, dar destul de aproape de “obiectul” reprezentat, având toate o trăsătură distinctă; o ironie la adresa celebrului zâmbet iliescian. Vopsitul cu schlag metal auriu al dinţilor, mult mai mulţi decât este normal, relevă lăcomia politică exercitată în maniera kitsch.
Ciorile vopsite nu au nevoie de prezentare, simbolistica lor fiind profund înrădăcinată în mentalul colectiv.
Florile gonflate completează panoplia derutantă a realităţii în care promisiunile şi mesajele politice au rolul să “prindă” alegătorii deveniţi “oameni de paie” sau, în limbajul digital, N.P.C.
La uşă veghează ”Lăptosul” universal: sursa bunăstării, furajatorul a tot şi toate. El ştie că numai foamea trezeşte.
Lumina alarmei relevă un spaţiu al abandonului şi fricii, mistificări groteşti, relicve politice peste care zboară triumfător cârduri de ciori vopsite, o evidenţă metaforică a unei realităţi imposibil de eludat.
“Expoziţia NPC este despre eşecuri depozitate, realităţi gonflate, personaje cu structuri flexibile. Arta este ca adevărul. Are urechi lungi şi picioare foarte scurte; este un iepure. În unele instituţii, iepurele se numeşte elefant.” – LUCIAN ŢĂRAN
Expoziţia este o invitaţie la un exerciţiu de sinceritate de a privi “normalitatea” zilelor noastre prin intermediul lucrărilor sculptorului Lucian Ţăran.
Ea are drept intenţie exprimarea şi stimularea angajării sociale prin expunerea anomaliei şi, la fel ca în bestiarul medieval, pentru a reprezenta desacralizarea.
Momentul ales reprezintă punctul critic în care se află alegătorul român care urmează să voteze şi să se trezească dramatic la o nouă sau veche realitate. El alege.
Despre artist:
Lucian ŢĂRAN s-a născut la Aninoasa, Hunedoara, în 1959.
A urmat Academia de Artă, Departamentul de Sculptură, Bucureşti, România.
Este Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Departamentul de Sculptură.
Are lucrări în colecţii private din Canada, Franţa, SUA, Germania, Italia, Anglia, Elveţia, Slovenia, Coreea.
“Universul lui Lucian Ţăran este suprarealist şi funambulesc, animat de o imaginaţie debordantă. Portretele umano-animaliere ale artistului comunică direct cu privitorul, sugerează un spirit ludic şi un umor molipsitor şi trădează interesul cât se poate de serios al sculptorului pentru sugestiile stilistice ale epocilor arhaice”, Criticul de artă Luiza Barcan (2014).
Analiza dosarelor medicale a peste 295.000 de pacienţi din 14 spitale şi 20 de centre medicale din Massachusetts a arătat că 22,8% dintre pacienţi dezvoltă „long Covid”, majoritatea fără să fie conştientă.
Problemele respiratorii persistente reprezintă primul semn major de îngrijorare. Oboseala cronică accentuată afectează semnificativ viaţa de zi cu zi a pacienţilor. Fenomenul numit „ceaţă cerebrală” se manifestă prin incapacitatea de a răspunde prompt la situaţii cotidiene. Recuperarea este semnificativ mai lentă în comparaţie cu o gripă obişnuită.
Medicii recomandă programarea unei consultaţii atunci când simptomele persistă mai mult de 4 săptămâni după infectare. O atenţie specială trebuie acordată cazurilor în care, după 2 luni de la testul negativ, starea de sănătate nu revine la normal.
De asemenea, noile variante de coronavirus au modificat profilul bolii.
Perioada de incubaţie s-a redus la 3-4 zile în prezent. Febra, răceala şi durerile de cap domină tabloul clinic actual. Pierderea gustului şi mirosului a devenit mai rară, însă problemele digestive, în special diareea, apar mai frecvent.
Diagnosticarea long Covid necesită o serie completă de investigaţii medicale. Examenul pneumologic cu spirometrie evaluează funcţia pulmonară. Tomografia computerizată toracică oferă o imagine detaliată a plămânilor. Examenul cardiologic cu EKG şi ecocardiograma monitorizează starea inimii. O evaluare psihologică completează tabloul clinic.
Tratamentul actual al long Covid urmează mai multe direcţii. Programele de exerciţii specifice de reabilitare fizică ajută la recuperarea capacităţii fizice. Dietele personalizate contribuie la refacerea masei musculare sau la normalizarea greutăţii.
Vaccinarea rămâne o metodă importantă de prevenţie.
Roy Haynes, unul dintre ultimii muzicieni rămaşi din epocile swing şi bebop ale jazz-ului, a murit la vârsta de 99 de ani. Fiica sa Leslie Haynes-Gilmore a declarat că a murit în urma unei boli uşoare, potrivit The Guardian.
Stilul energic al lui Haynes, care cuprindea şi fusion şi jazz avangardist, i-a adus respectul multor contemporani de-a lungul unei cariere care a început la mijlocul anilor 1940. A cântat cu artişti precum Charlie Parker, Bud Powell, Sonny Rollins, Miles Davis, John Coltrane şi zeci alţii.
Născut în 1925 în Roxbury, Massachusetts, Haynes a dezvoltat un interes timpuriu pentru jazz înainte de a începe să cânte la tobe ca profesionist în cluburile de noapte din Boston, în adolescenţă. „Un profesor din şcoală m-a trimis odată la director, pentru că băteam la tobe cu mâinile pe catedră în timpul orei”, şi-a amintit el.
Hayes a lucrat mai întâi cu şefi de orchestră din epoca swing, printre care Sabby Lewis, Frankie Newton şi Felix Barbozza, iar în 1945 s-a mutat la New York, unde s-a alăturat big band-urilor lui Louis Russell şi Louis Armstrong şi a cântat cu saxofonistul Lester Young.
În anii 1950, Haynes a primit porecla „Snapcrackle”, o aluzie la stilul său rapid şi versatil. La mijlocul anilor ’50, a făcut turnee în întreaga lume ca acompaniator al vocalistei de jazz Sarah Vaughan, apoi l-a înlocuit ocazional pe Elvin Jones în cvartetul lui John Coltrane la începutul anilor ’60.
Într-un interviu acordat Percussive Arts Society, el a spus odată: „Poate că secretul de a rămâne tânăr este să cânt la tobe. Interpretarea mă face să mă simt bine şi, de asemenea, mă face să dorm bine”.
Hitesh Chimanlal Doshi era un necunoscut în India anilor ’80, numele său nu spunea nimic, iar el era atunci doar unul din miile de tineri care studiau comerţul şi economia la Universitatea din Mumbai. Totul avea însă să se schimbe după ce o rudă l-a împrumutat cu 60 de dolari, fără să ştie atunci că banii săi vor sta la baza a ceea ce este astăzi una dintre cele mai de success companii de energie regenerabilă din ţară, care i-a adus o avere de cinci miliarde de dolari scrie Bloomberg.
Născut în Tunki, Maharashtra, Doshi şi-a părăsit micul sat din inima statului şi s-a mutat 600 de kilometri pentru a urma cursurile Colegiului de Comerţ şi Economie Shri Chinai de la Universitatea din Mumbai în 1985.
În timp ce se afla acolo, a împrumutat 5.000 (60 de dolari) de rupii de la o rudă pentru a începe să comercializeze hardware, electronice şi instrumente de măsură, ale căror profituri i-au susţinut cheltuielile şi i-au plătit taxele universitare, a declarat el pentru Economic Times în 2014.
După absolvire, Doshi a împrumutat 150.000 de rupii (1780 de dolari) de la o bancă pentru a înfiinţa o companie care producea manometre, echipamente pentru benzinării şi supape industriale. La începutul mileniului, el a văzut potenţialul comerţului cu echipamente energetice, precum pompe de apă, încălzitoare, aragazuri şi lanterne.
Afacerile au mers bine, mai ales în relaţie cu clienţii din SUA şi Europa, care au fost responsabili de cele mai mari comenzi. În timpul unei vizite la o expoziţie comercială din Germania în 2007, a fost „vrăjit” de potenţialul energiei solare, publicaţiei locale de ştiri YourStory. Acest lucru l-a inspirat să se orienteze şi să îşi vândă afacerea cu echipamente termice şi să se concentreze pe producţia de celule solare.
Astfel a luat naştere Waree, compania sa de energie regenerabilă numită după templul Wari din satul său.
După mai mulţi ani pe piaţă, Waree s-a listat la bursă, iar după prima zi de la listare acţiunile au crescut cu 56%, ducând averea netă a familiei Doshi la aproximativ 5,2 miliarde de dolari, aproape dublând averea clanului.
Hitesh Chimanlal Doshi este preşedinte şi director general al Waaree Energies, în timp ce doi dintre fraţii şi nepotul său sunt directori în consiliul de administraţie al grupului. Familia este, de asemenea, cel mai mare acţionar al diviziei de inginerie Waaree Renewable Technologies Ltd. şi al companiei de stocare a energiei Waaree Technologies Ltd., ambele fiind deja listate la bursă.
În ultimii ani, creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură şi reformele politice la nivel federal şi de stat l-au ajutat pe Doshi şi pe alţi antreprenori din domeniul energiei regenerabile.
Conform unui raport guvernamental, energia regenerabilă reprezintă aproape jumătate din capacitatea energetică totală instalată în India, iar energia solară reprezintă 20% din cei 457 gigawaţi de energie din octombrie 2024.