BusinessMagazin

Blog

  • Dîncu: Scenariul Klaus Iohannis comisar european este exclus

    Varianta ca preşedintele Klaus Iohannis să ajungă comisar european nu este posibilă, spune la RFI eurodeputatul PSD Vasile Dîncu. 

    Numele şefului statului a fost vehiculat în ultima vreme în spaţiul public, însă preşedintele Consiliului Naţional al PSD crede că e un scenariu exclus.

    Vasile Dîncu nu crede în scenariul Klaus Iohannis comisar european: „Nu cred că este posibil acest scenariu, din mai multe perspective. În primul rând, nu am auzit vreodată ca domnul Klaus Iohannis să-şi dorească o funcţie de genul acesta. Ţine foarte mult la etichetă, la protocol şi ar fi o cădere pe scara, să zicem, demnităţilor sociale şi politice să vii de la preşedinte spre comisar. Mi se pare exclusă o asemenea variantă”.

    În opinia sa, „sunt doar modalităţi în care noi, din presă sau din politică, încercăm să ne explicăm cum gândeşte Klaus Iohannis, când venim cu asemenea variante. Nu cred. Cred că este exclusă o asemenea variantă”.

    Vasile Dîncu precizează că „ar fi interesant pentru noi postul pentru lărgirea Europei, pentru extindere. Aici, poziţia României ar fi importantă pentru a sprijini Moldova, pentru a deveni un lider regional în zona Balcanilor de Vest, unde se pune această problemă. Cu siguranţă că un post economic ar fi interesant sau cel de apărare, care va fi un post nou (…), dar astea sunt chestiuni care ţin şi de modul în care negociază Guvernul şi de ceea ce poate obţine România în combinaţie cu aliaţii pe care-i are în Europa şi cu negocierile pe care trebuie să le ducă în acest moment Guvernul (…). Sigur că ne dorim un comisar din partea PSD, să sperăm că va fi un comisar din partea PSD, însă nu putem spune în nici un fel despre cine este vorba, despre cine candidează şi aşa mai departe”.

  • Codul portocaliu de caniculă se restrânge la judeţele Dolj, Olt şi Teleorman

    Vineri, în Oltenia, în vestul şi nord-vestul Munteniei şi în sudul Banatului vor fi perioade cu instabilitate atmosferică. Local aceasta se va manifesta prin intensificări ale vântului şi vijelii (rafale în general de 55…70 km/h), grindină, descărcări electrice şi averse torenţiale. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 20…25 l/mp şi izolat de peste 40 l/mp.

    Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi şi în restul teritoriului, dar pe arii restrânse.

    Tot vineri, e cod galben de caniculă în Banat, Dobrogea, sudul Crişanei, sud-vestul Transilvaniei, sudul Moldovei şi local în Oltenia şi Muntenia valul de căldură va persista şi disconfortul termic va fi ridicat. Temperaturile maxime vor fi de 34…36 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Local, minimele termice nu vor coborî sub 20 de grade, astfel că vor caracteriza o noapte tropicală.

    Codul portocaliu este menţinut, pentru ziua de vineri, în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ilfov, precum şi în municipiul Bucureşti. Va fi caniculă, iar temperaturile maxime vor fi în general de 37…38 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Local, minimele termice nu vor coborî sub 22 de grade, astfel că vor caracteriza o noapte tropicală.

    Sâmbătă, în Banat, cea mai mare parte a Munteniei şi Olteniei, precum şi în Dobrogea continentală valul de căldură va persista, disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi de 34…37 de grade, iar minimele nu vor coborî sub 20 de grade, astfel că vor caracteriza o noapte tropicală.

    Cod portocaliu va fi în judeţele Dolj, Olt şi Teleorman. Aici, temperaturile maxime vor fi în general de 37…38 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Minimele termice nu vor coborî sub 22 de grade, astfel că vor caracteriza o noapte tropicală.

  • Donald Trump intră oficial în cursa pentru Casa Albă: Fostul preşedinte american a acceptat nominalizarea într-un discurs în care promite noi războaie comerciale, reduceri de taxe şi măsuri draconice împotriva imigranţilor

    Donald Trump a acceptat în mod oficial nominalizarea sa din partea Partidului Republican pentru funcţia de preşedinte. Controversatul politician a promis în cadrul discursului său lansat cu ocazia nominalizării restartarea războaielor comerciale, reduceri de taxe şi măsuri drastice împotriva  imigranţilor, scrie FT.

    Trump şi-a folosit discursul de acceptare a nominalizării republicane la prezidenţiale pentru a face apel la vindecarea naţională şi la încetarea „discordiei şi a diviziunii”, în timp ce povestea despre experienţa sa la un pas de moarte prin care a trecut odată cu recenta tentativă de asasinat.

    Fostul preşedinte american a proclamat în cadrul Conferinţei naţionale republicane din Milwaukee „America pe primul loc”, slogan care are la bază  un program politic plin de naţionalism economic. Pe acest fond el a avertizat partenerii de afaceri ai SUA că noi măsuri protecţioniste sunt pe drum dacă el se întoarce la Casa Albă.

    Cu mai puţin de patru luni înainte de alegerile din noiembrie, discursul lui Trump a venit într-un moment extraordinar al politicii americane, în contexul în care fostul preşedinte câştigă teren în sondaje în ciuda condamnărilor sale recente, iar adversarul său democrat Joe Biden se confruntă cu o revoltă fără precedent din partea membrilor propriului partid, care îl îndeamnă să renunţe la cursa pentru Casa Albă.

    Trump îl întrece în prezent pe Biden în aproape toate sondajele de opinie la nivel naţional, ceea ce îl transformă favoritul absolut pentru postul de preşedinte. Joi, pieţele de pariuri au plasat şansele de victorie ale lui Biden, care a fost testat pozitiv la Covid miercuri, la un minim istoric.

  • Prognoza meteo: Săptămâni de contraste, de la ploi abundente la secetă

    Meteorologii anunţă un început ploios pentru următoarele patru săptămâni, mai ales în sud-est. Regiunile vestice şi sud-vestice vor avea parte de precipitaţii normale. Temperaturile vor fi „uşor mai ridicate” decât cele normale.

    Săptămâna 22 – 29 iulie

    Valorile termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cu excepţia regiunilor vestice şi sud-vestice, unde cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale, regimul puviometric va fi excedentar, mai ales în sud-estul teritoriului.

    Săptămâna 29 iulie – 5 august

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi uşor deficitar în regiunile vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă.

    Săptămâna 5 – 12 august

    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice şi sudice. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în regiunile estice şi sud-estice, iar în rest va fi deficitar.

    Săptămâna 12 – 19 august

    Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile vestice şi sudice. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării.

  • Cel mai ieftin produs alimentar, covrigul „cel de toate zilele“, ajunge la vânzări de 1 mld. lei. Reţeta? Scumpiri şi expansiune. Un covrig costă acum 2 lei, dublu faţă de anii de dinainte de pandemie şi de patru ori mai mult decât acum un deceniu

    În ultimii 10-15 ani, covrigăriile şi patiseriile au devenit destinaţia zilnică pentru micul dejun sau prânz pentru tot mai mulţi români, motiv pentru care şi numărul acestor unităţi a crescut puternic atât în urbele mari, cât şi în oraşele mici şi medii. 

    ♦ Chiar şi aşa, el rămâne unul dintre cele mai ieftine produse alimentare, fiind văzut de mulţi drept o alternativă mai ieftină la mic dejun.

    În ultimii 10-15 ani, covrigăriile şi patiseriile au devenit destinaţia zilnică pentru micul dejun sau prânz pentru tot mai mulţi români, motiv pentru care şi numărul acestor unităţi a crescut puternic atât în urbele mari, cât şi în oraşele mici şi medii. La nivel naţional, sunt câteva mii de astfel de localuri, conform estimărilor ZF, care situează această piaţă la cel puţin 1 mld. lei.

    La un preţ mediu de 2 lei, asta ar însemna că anual în România se vând 500 de milioane de covrigi, adică 25-30 de covrigi de persoană pe an Doar că aceste businessuri nu vând doar atât, ci şi pateuri, plăcinte, sendvişuri pizza sau cafea, produse cu preţuri mai mari de 2 lei.

    Chiar şi aşa, astfel de alimente sunt văzute de români drept o alternativă mai ieftină la mic dejun sau chiar prânz, fapt ce face ca la multe businessuri de profil să fie coadă zi de zi, indiferent de oră, uneori numărul de persoane care aşteaptă depăşind 20-30. Astfel, mizând pe volume mari şi preţuri relativ mici, a ajuns cel mai ieftin produs alimentar, covrigul „cel de toate zilele“, la vânzări de 1 mld. lei. Reţeta? scumpiri şi expansiune.

    Un covrig costă acum 2 lei, dublu faţă de anii de dinainte de pandemie şi de patru ori mai mult decât acum un deceniu. Chiar şi aşa, el rămâne unul dintre cele mai ieftine produse alimentare, în contextul în care un mic dejun în oraş, cu tot cu cafea, poate ajunge la 50-80 de lei de persoană. Acest model de business a făcut ca piaţa covrigă­riilor să ajungă la pragul de 1 mld. lei vânzări mai repede ca alte sectoare alimen­tare, precum pastele sau cerealele pentrul micul dejun, arată datele ZF de la compania de cercetare Euromonitor. Aceste pieţe sunt unele unde lupta se dă între branduri mari, unele locale, unele internaţionale. În piaţa covrigăriilor, numele sunt exclusiv autohtone.

    Cei patru jucători mari – reţelele Gigi, Matei, Petru şi Luca – au afaceri de peste 750 mil. de lei cu 250 simigerii. În umbra celor mari s-au dezvoltat şi multiple alte afaceri care au ajuns între timp la 5-10 sau chiar 15 unităi. Sara Pretzel, Crosta, Patiseria Tineretului ori Simigeria Ioan sunt doar câteva exemple dintr-o piaţă extrem de efervescentă şi fragmentată.

     

  • Un emigrant a crescut într-o familie cu 21 de fraţi, a luptat în război şi a creat de la zero o afacere care l-a propulsat în liga miliardarilor. Compania a fost vândută cu o sumă fabuloasă

    Moştenind „microbul antreprenoriatului” de la părinţii săi, negustori de bere germani, Adolphus Busch a avut ideea – inspirată – de a aduce gustul berii nemţeşti peste ocean, în Statele Unite, unde emigrase la doar 18 ani. Aşa a luat naştere gigantul Anheuser-Busch, din portofoliul căruia fac parte branduri cunoscute, ca Budweiser sau Stella Artois.

    Născut în 1839, în Germania, într-o familie înstărită de negustori din industria berii, cu 22 de copii, Adolphus Busch a urmat liceul în Bruxelles, iar la vârsta majoratului a emigrat, alături de fraţii săi mai mari, în Statele Unite, stabilindu-se în St. Louis, Missouri. Aici a lucrat pentru o perioadă ca funcţionar, servind apoi în armata unionistă, pe durata Războiului Civil american.

    După un timp, văzând că numărul de imigranţi germani – mari consumatori de bere – continuă să crească, a venit cu iniţiativa deschiderii unei fabrici de bere cu care să aprovizioneze berăriile din oraş. Afacerea a atras atenţia unui negustor de săpun, Eberhard Anheuser, care a decis să investească în businessul lui Busch, iar mai apoi a devenit partenerul de afaceri, dar şi socrul tânărului antreprenor. În 1852, cei doi au pus bazele companiei Anheuser-Busch, iar după moartea lui Anheuser Busch a continuat să inoveze liniile de producţie, cumpărând totodată de la Carl Conrad & Co. brandul-fanion al businessului, Budweiser, care a ajuns rapid cea mai comercializată marcă de bere înaintea Prohibiţiei.

    Fondatorul a lansat, totodată, şi prima linie de maşini frigorifice din industrie, iar mai apoi a implementat procesul de pasteurizare, lucru care i-a permis să distribuie berea produsă de-a lungul întregii ţări, iar mai târziu, peste hotare. A fost, totodată, printre primii producători care au îmbuteliat berea la sticlă, şi s-a numărat, de asemenea, printre jucătorii care au preferat să facă totul in house, achiziţionând inclusiv linii de cale ferată pentru transportul mărfurilor.

    Adolphus Busch a rămas în consiliul director al companiei până la moartea sa, în 1913, moment în care frâiele businessului au fost preluate de fiul său, August. Până în 2008, afacerea a rămas în familie, August Busch IV fiind cel sub conducerea căruia businessul a fost vândut, într-o tranzacţie de 52 de miliarde de dolari, grupului braziliano-belgian InBev.

    În prezent, compania are în portofoliu peste 100 de branduri, funcţionează cu o echipă de circa 19.000 de angajaţi şi operează 12 fabrici de bere pe teritoriul Statelor Unite.  

  • Cine este românca care a reuşit să construiască o companie cu afaceri de sute de milioane de lei, acum lider în domeniul în care activează

    100 Cele mai puternice femei din business. Lucia Costea, Cofondatoare şi CEO Secom Healthcare, Secom Healthcare 

    Cifră de afaceri (2023): 178,5 mil. lei

    Număr de angajaţi: 200

    Biografie:
    Lucia Costea este cofondator şi CEO al Secom Healthcare Group, companie antreprenorială românească, lider de autoritate pe piaţa de suplimente alimentare.

    Este de părere că un business de succes, sustenabil trebuie să aibă la bază o misiune, un higher purpose, nu doar o viziune de afaceri şi este susţinut de o cultură organzaţională puternică şi de lideri autentici, empatici, care pot construi încredere reciprocă şi colaborare reală în echipele pe care le conduc.

    ► Cu două decenii în urmă, ca studentă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializându-mă în germană şi rusă, perspectiva mea profesională era în mare măsură influenţată de pasiunea mea pentru limba germană. Eram profund îndrăgostită de această limbă, ceea ce m-a determinat să împărtăşesc această pasiune predând limba germană copiilor de grădiniţă, liceenilor care aspirau să urmeze aceeaşi facultate şi adulţilor, prin cursuri specializate. Această experienţă mi-a oferit multă împlinire şi satisfacţie, îmi plăcea foarte mult ceea ce făceam şi eram convinsă că vreau să fiu profesoară cel puţin pentru o perioadă. În acelaşi timp, spiritul meu curios şi dorinţa de a explora mă făceau să îmi doresc mai mult, să caut noi oportunităţi. Era o perioadă de descoperire, în care îmi doream să văd ce alte drumuri pot încerca, chiar dacă îmi era drag ceea ce făceam. Aceste aspiraţii şi deschiderea de a învăţa, de a creşte, de a evolua m-au condus în cele din urmă pe drumul antreprenoriatului, un teritoriu necunoscut la acel moment, dar care avea să devină nucleul carierei mele.

    ► Am văzut antreprenoriatul mai degrabă ca pe un proiect temporar, o aventură din care să învăţ, să mă dezvolt şi să descopăr noi perspective. Totuşi, această „aventură” s-a transformat destul de rapid într-o pasiune şi în fundamentul carierei mele. Am gestionat schimbările şi noutatea cu deschidere, curaj şi o disponibilitate constantă de a învăţa, de a construi şi de a munci. Fiecare provocare întâlnită a fost percepută de mine ca o şansă de creştere, iar adaptabilitatea şi receptivitatea la noile oportunităţi m-au ajutat să navighez prin această călătorie neaşteptată, cu  entuziasm şi bucurie.

    ► În următorii 20 de ani, mă aştept la o transformare profundă şi accelerată a lumii şi, implicit, a industriei suplimentelor alimentare, atât la nivel global, cât şi în România. Având în vedere ritmul în care se dezvoltă tehnologia şi se schimbă preferinţele consumatorilor, industria de suplimente alimentare este pregătită pentru o revoluţie semnificativă, axată pe personalizare, inovaţie şi sustenabilitate. Viziunea mea este că suplimentele alimentare vor deveni un pilon central al unui stil de viaţă sănătos, pe măsură ce categoria va fi mult mai bine înţeleasă şi apreciată de populaţie pentru rolul esenţial în prevenţie. În România, unde industria este încă la început comparativ cu alte pieţe dezvoltate, cum ar fi SUA, există un potenţial uriaş de creştere, inovare.

  • Antreprenori locali. Producătorul Lăptăria cu Caimac se uită cum să-şi mărească exporturile, inclusiv spre China

    ♦ Producătorul are o brânză maturată pe care o vinde sezonier în România, care s-ar preta la export într-o destinaţie îndepărtată.

    Adrian Cocan, cofondator al bran­du­lui Lăptăria cu Caimac, unul dintre cele mai dinamice branduri româneşti de lactate, spu­ne că anul tre­cut compania a realizat sub 1% din cifra de afaceri la export, în special pe piaţa din Uniunea Europeană, însă se uită la creşterea livrărilor peste hotare mai ales în contextul în care piaţa chinezească s-a deschis producăto­rilor români de lactate.

    „China este o piaţă foarte interesantă prin dimensiune. Dimensiunea mare înseam­nă şi că segmentul premium este suficient de mare pentru a atrage multe mărci europene.

    Pentru noi este un exerciţiu de explorare, încercăm să aflăm dacă este posibil un lanţ logistic pentru brânzeturi fine maturate“, a explicat A­dri­an Cocan, care adaugă că spre China sunt două varian­te de transport, ae­rian şi maritim. „Pentru a expedia brânzeturi maturate într-un container cu frig, maritim, brânze­tu­rile trebuie să aibă minimum un an de matu­rare pentru că o dată ajunsă la destinaţie brân­za să aibă suficient termen de valabili­ta­te pentru magazine. Avem un astfel de produs, o branză maturată foarte apre­ciată însă vândută în România doar sezo­nier“, a punctat antreprenorul.

    Adrian Cocan spune că analizează dacă este posibil să exporte pe cale aeriană, mai ales că România nu are tradiţie în logistica aeriană. „Am avut dificultăţi în a trimite un palet cu marfă cu avionul în Orientul Mijlo­ciu. Explorăm posibilităţile şi costurile. Pro­ba­bil că pe viitor va fi posibil şi profitabil, Grecia exportă cu succes produse lactate în Asia“.

    Agroserv Măriuţa, compania care pro­du­ce brandul Lăptăria cu Caimac, a raportat o cifră de afaceri de aproape 80 de milioane de lei în 2023, mai mare cu 10% faţă de anul 2022. „Anul trecut am realizat sub 1% din cifra de afaceri din export, pieţele UE fiind destinaţia predilectă. Vizăm vestul Europei şi Orientul Mijlociu (pentru extinderea li­vrărilor – n. red.) dar nu excludem alte pieţe), a menţionat el.

    Prezenţa Lăptaria cu Caimac pe pieţele externe este similară cu cea a altor branduri româneşti din sector.

    Cu excepţia multinaţionale şi a câtorva afaceri româneşti care mizează pe comunităţile de români din alte ţări europene, majoritatea producătorilor locali nu sunt prezenţI la export. De altfel, o analiză recentă a ZF arată că mai puţin de 200 de fabrici de lactate au autorizaţie pentru schimb intracomunitar, conform ultimelor date ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), adică sub jumătate din numărul total de firme înregistrate la Registrul Comerţului în domeniul fabricarea produselor lactate şi brânzeturilor. Iar acest lucru se vede în nivelul exporturilor care a fost anul trecut de doar 217 mil. euro, conform datelor de la INS.

    Lăptăria cu Caimac are în portofoliu lapte, iaurt, unt, smântână, caşcaval, brânzeturi maturate etc. Lăptaria cu Caimac activează pe segmentul premium.

    La final de 2023, brandul Lăptăria cu Caimac era prezent în peste 1.250 de magazine ale marilor reţele şi 250 de magazine din categoria magazinelor independente, conform ultimul raport anual al companiei de pe Bursa de Valori Bucureşt. Pentru 2024, Agroserv Măriuţa, care are un sistem integrat de producţie format dintr-o fermă vegetală, fermă de creştere a vacilor şi o fabrică de procesare a lactatelor, estimează o cifră de afaceri de 89,5 milioane de lei, arată acelaşi raport.

     

     

     

  • Cât mai este rata de neperformanţă la creditele retail, de consum şi ipotecare, şi la cât a ajuns rata NPL la IMM-uri şi corporaţii? Rata de neperformanţă la creditele de consum a depăşit 6% şi este de patru ori mai mare faţă de rata NPL la ipotecare, de 1,6%. La nivelul întregului sistem bancar, rata medie NPL este de circa 2%

    ♦ BNR: „Calitatea portofoliului de credite acordate sectorului real (companii nefinanciare şi populaţie) a continuat tendinţa de îmbunătăţire, dar unele evoluţii în structura acestuia arată o deteriorare a capacităţii de plată pentru unii debitori, un factor fiind şi condiţiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării“.

    Rata creditelor neperfor­man­te (NPL – non-performing loans) pe segmentul împru­muturilor populaţiei pentru consum oscilează în jurul a 6% şi este de patru ori mai mare compa­rativ cu rata NPL la creditele ipotecare, care a rămas sub 2%, la 1,6%, după cum reiese din datele BNR.

    Comparativ, în 2015 rata NPL era de circa 10-11% la creditele de consum nega­ran­tate şi de 6 – 6,5% la ipotecare.

    La companii, rata NPL este de 3,7-3,8% din credite, fiind mai ridicată decât în cazul NPL la creditele totale ale populaţiei (3,2%). Pe segmentul IMM-urilor, rata de neperformanţă trece de 4% (4,4% în decembrie 2023), fiind aproape dublă faţă de NPL la creditele corporaţiilor (2,3% în decembrie 2023), conform datelor băncii centrale.

    La nivelul întregului sistem bancar, rata medie NPL este în continuare sub nivelul de 3% din total împrumuturi. Rata cre­ditelor neperformante a început anul 2024 la 2,4%, după ce în 2023 a oscilat între 2,3% şi 2,7%. Probleme pot apărea în viitor dacă unii debitori afectaţi de preţurile mari şi dobânzile încă ridicate nu mai reuşesc să plătească ratele la credite.

    „Calitatea portofoliului de credite acor­date sectorului real (companii nefinanciare şi populaţie) a continuat tendinţa de îm­bunătăţire, dar unele evoluţii în structura acestuia arată o deteriorare a capacităţii de plată pentru unii debitori, un factor fiind şi condiţiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării. Astfel, rata creditelor neperformante s-a diminuat la 2,33% la finalul anului 2023 (-0,32 puncte procentuale faţă de valoarea la decembrie 2022)“, susţine BNR în raportul anual pentru 2023. În cazul portofoliului corporativ, subliniază BNR, rata de neper­formanţă a scăzut la minim istoric de la introducerea noii definiţii de către Auto­ritatea Bancară Europeană, la 3,8% în decembrie 2023, în timp ce în cazul sectorului populaţiei, aceasta a depăşit uşor pragul de 3%.

    „În structură, se observă o deteriorare a calităţii creditelor în cazul creditelor cu garanţie de stat acordate companiilor şi a celor aferente firmelor din sectorul serviciilor, dar valorile se menţin la un nivel gestionabil (2,5% în cazul creditelor cu garanţie de stat şi 4,8% în cazul creditelor acordate companiilor din sectorul serviciilor)“, mai arată banca centrală.

    În primul trimestru din anul 2024, BNR susţine că, în funcţie de tipul creditului, riscul de credit aferent împrumuturilor imobiliare se situează în continuare la niveluri scăzute (1,7% rata creditelor neperformante, Ă0,1 puncte procentuale în termeni anuali în martie 2024), în timp ce creditele de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) au asociată o rată de neperformanţă de 3,5 ori mai mare (5,7%).

    Pe de altă parte, banca centrală atenţionează că împrumuturile ipotecare au asociat un risc de rată a dobânzii mai ridicat, o proporţie importantă din totalul creditelor destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri fiind acordate cu rată variabilă de dobândă de la acordare până la scadenţă (68% versus 28% în cazul creditelor de consum, martie 2024). Totuşi, în perioada recentă, pe fondul dobânzilor mari proporţia creditelor ipotecare acordate integral cu dobândă variabilă s-a situat pe un trend descendent (68% în martie 2024 versus 82% în mai 2022).

    Capacitatea sectorului populaţiei de onorare a serviciului datoriei bancare s-a deteriorat uşor pe parcursul anului 2023 şi a continuat această tendinţă şi la începutul anului 2024, conform BNR. Astfel, rata creditelor neperformante a înregistrat valoarea de 3,3% în martie 2024, în creştere cu 0,1 puncte procentuale în termeni anuali, însă se situează sub nivelul prepandemic (-1,2 puncte procentuale faţă de martie 2019). Creditele denominate în monedă străină comportă, pe lângă riscul valutar şi un risc de credit mai ridicat, rata creditelor neperformante în acest caz fiind de 2,4 ori mai mare faţă de cea aferentă creditelor acordate în lei (6,7% versus 2,8% în martie 2024).

    Condiţiile financiare restrictive afectează într-o mai mare măsură firmele şi persoanele cu un grad mare de îndatorare, atât prin plăţi mai mari aferente creditelor contractate, cât şi prin reducerea accesului la soluţii de refinanţare, la costuri favorabile, a datoriilor, atenţionează BNR.

    „Estimările instituţiilor de credit arată o reducere marginală a riscului de credit pentru majoritatea companiilor din portofoliu, respectiv o creştere în cazul celor mai riscante. Astfel, probabilitatea de nerambursare la finalul anului 2023, conform IFRS 9, a scăzut cu 0,4 puncte procentuale pentru debitorii cu grad mai scăzut de risc (valoare a indicatorului datorii/capital sub 2), dar a crescut cu 0,3 puncte procentuale pentru cei cu grad mare de risc (valoare a indicatorului datorii/capital peste 2)“.

    În cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, instituţiile de credit au consemnat, de asemenea, o creştere a probabilităţii de nerambursare pentru creditele ipotecare. „Astfel, pentru creditele ipotecare standard, probabilitatea medie s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale în intervalul decembrie 2022 – decembrie 2023. Activitatea din piaţa imobiliară a încetinit în anul 2023, atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel comercial, pe fondul condiţiilor macroeconomice şi financiare mai puţin favorabile, dar şi al modificărilor repetate ale cadrului fiscal privind achiziţia de locuinţe. Preţurile imobiliare rezidenţiale au înregistrat o temperare importantă în primele trei trimestre din anul 2023“.

  • Corecţia acţiunilor Băncii Transilvania, mai mică decât gradul de distribuire a gratuitelor. Indicii bursieri urcă la noi maxime istorice

    ♦ Pe 22 iulie, la fiecare 100 de acţiuni Banca Transilvania deţinute investitorii vor vedea că în conturi au primit 14,8 acţiuni gratuite în contextul operaţiunii de majorare de capital social de 1,2 mld. lei

    Corecţia acţiunilor Băncii Transilvania (simbol bursier TLV), prin data ex-date din 18 iulie pentru a incorpora operaţiunea de majorare de capital social prin acordarea a 14,8 acţiuni gratuite la 100 de acţiuni deţinute, a fost mai mică în raport cu gradul de distribuţie a gratuitelor.

    Iar asta s-a reflectat în sens pozitiv pe cotaţie cât şi pe indicii bursieri de la Bucureşti care au atins maxime istorice în contextul în care banca are a doua cea mai mare pondere în structura BET, de 19,4%, apropiată de primul loc, Petrom cu 19,46%, arată datele agregate de ZF. „Luni intră acţiunile gratuite“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare Estinvest, cu privire la faptul că pe 22 iulie investitorii TLV vor avea la fiecare 100 de acţiuni deţinute încă 14,8 acţiuni în porto­foliu, echivalentul a 430 de lei la preţurile curente de tranzacţionare.

    Astfel, preţul de referinţă pentru acţiunile TLV a fost calculat de bancă la 28,8 lei, însă cel de tranzac­ţionare de joi a fost peste acest prag, mai exact în creştere cu 1,56% la 29,25 lei, pe fondul apetitului ridicat al investitorilor. Tranzacţiile au fost de 19 mil. lei, adică 33% din lichiditatea pe acţiuni, arată datele BVB. Banca Transilvania a fost din nou cel mai lichid emitent.

    Din punct de vedere fiscal, acţiunile gratuite vor fi înregistrate la preţul de achiziţie 0 (zero) lei, cu data dobândirii fiind data plăţii. Ca atare, dacă vor fi vândute în maxim un an de zile de la data plăţii, cota de impozit aplicată asupra câştigului obţinut din tranzacţia de vânzare va fi de 3%. Dacă sunt vândute în mai mult de 365 de zile, atunci 1%.

    Banca a ajuns la o evaluare bursieră de circa 26,8 mld. lei, potrivit datelor BVB. Majorarea de capital social cu 1,2 mld. lei este o altă modalitate de recompensare a acţionarilor pe lângă distribuirea clasică a dividendelor (bani cash), impozitată cu 8%. Banca a distribuit anul acesta dividende cu un randament de 4,4%.

    Pe de altă parte indicele principal BET s-a apreciat miercuri cu 0,7% la maximul istoric de 18.750 de puncte. BET a urcat cu 4% în ultima lună. Toţi indicii bursieri de la Bucureşti au fost miercuri pe plus.

    Din rândul celor 20 de acţiuni care intră în structura indicelui, 7 au fost miercuri pe minus (ONE,1,14% la TeraPlast 1%, la Conpet cu 0,23%), trei au stagnat iar restul au avut creşteri de la 0,2% pentru TTS, la 0,3% pentru Digi şi Romgaz, la 2,1% pentru BRD şi 2,8% pentru MedLife. Hidroelectrica a avut tranzacţii de 5,6 mil. lei la un preţ în creştere cu 0,8% iar Petrom de 6,9 mil. lei şi un preţ în stagnare.