BusinessMagazin

Blog

  • Klaus Iohannis, somat să îi retragă decoraţia lui Aurelian Bădulescu

    „Sunt Ana Ciceală, consilieră municipală în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Sunt una dintre consilierele care de-a lungul timpului a fost insultată, jignită, ameninţată în cel mai grobian mod cu putinţă de Aurelian Bădulescu, care pentru o lungă perioadă de timp a fost viceprimarul Capitalei, omul de încredere al Gabrielei Firea. L-am acţionat în judecată pe Aurelian Bădulescu, alături de colegele mele care au fost ţintele aceloraşi tipuri de atacuri şi două instanţe din România au constatat definitiv că ne-au fost încălcate drepturile la onoare, demnitate şi imagine, drepturi nepatrimoniale ştirbite de către Bădulescu, în calitate de pârât, prin formularea de afirmaţii denigratoare, defăimătoare şi mincinoase la adresa noastră”, se arată în scrisoarea deschisă.

    Ea publică o serie de cuvinte „de o violenţă contra femeilor rar întâlnită în spaţiul public adresate de Aurelian Bădulescu” ei şi altor colege consiliere municipale, toate în şedinţe publice ale Consiliului General din ultimii 6 ani, părintre care „Am auzit că ai lucrat in Anglia ca barman şi ai fost prostituată”, „Când am consumat toate elementele de discuţie cu numita Ciceală, parte a filmului de scurtmetraj USR, a trebuit sa umblu la registrul popular de înjurături”, „Cât de jigodie să fii, mă Ciceală?!……de ce râzi asa, de râs eşti tu… Cât de animal poţi să fii, mă?! …daca mai mişti din mâna aia aşa, ţi-o bag în fund pân’ la cot…” şi „Doamna Ciceală, mi-e scârbă să te aud vorbind. Te rog eu frumos, lasă-mă în pace. Vezi-ţi de treaba dumitale, că eşti femeie cu burta la gură. Du-te şi pregăteşte-te de naşterea copilului, nu mai vorbi tâmpenii”.

    „Duminică aţi acordat Ordinul de Merit în grad de cavaler, asimilat gradului de sublocotenent, lui Aurelian Bădulescu. Nu aş fi considerat în vreun fel necesar să readuc şi reproduc în spaţiul public aceste cuvinte oribile adresate unor femei la locul de muncă, investite cu încredere publică de reprezentare de către cetăţeni în forul legislativ bucureştean, dacă nu aflam de acest de decret emis de dvoastră. Domnule preşedinte Klaus Iohannis, în 2014, în timpul campaniei electorale, am simţit umilinţa la care a fost supusă doamna Carmen Iohannis prin afirmaţiile făcute de Gabriela Firea, acuzându-vă că nu sunteţi bun pentru funcţia publică pentru că nu aveţi copii. Împreună cu milioane de femei din România am considerat acea declaraţie ca fiind jignitoare la adresa tuturor femeilor care deţin o funcţie publică, care au o viaţă profesională de succes, dar care din diferite motive nu au copii”, adaugă Ciceală.

    Ea îi cere lui Iohannis ca, „în numele femeilor din România care au suferit umilinţe, denigrări, atacuri la demnitatea umană, recunoscute sau nu în instanţă, a femeilor care sunt victimele violenţelor şi a abuzurilor, a tinerelor fete care îşi doresc o viaţă normală, să se simtă respectate şi protejate în România”, să reanalizeze motivele care au stat la baza acordării acestei distincţii lui Aurelian Bădulescu şi să i-o retragă conform legii, punând în aplicare art.51, alin. b) din legea 29/2000 privind privind sistemul naţional de decoraţii al României.

    Klaus Iohannis i-a oferit, săptămâna trecută, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler lui Aurelian Bădulescu, consilier de conturi la Curtea de Conturi.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid explicativ cu privire la prevederile/scopul Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (”DAC 7”)

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei Ghidul explicativ cu privire la prevederile/scopul Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7) la rubrica Asistenţă Contribuabili/Schimb automat de informaţii în domeniul impozitelor directe.

    Materialul informativ, disponibil la următorul li n k, este menit să sprijine contribuabilii în înţelegerea şi aplicarea reglementărilor fiscale introduse prin O.G nr. 16/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin care au fost transpuse în legislaţia naţională prevederile Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului din 22 martie 2021, de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (denumită DAC7).

    Actul normativ sus menţionat prevede obligaţia ca Operatorii de platforme să transmită raportări către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care să declare anual activitatea economică relevantă DAC7, derulată de persoane juridice şi fizice prin intermediul acestora şi are ca scop asigurarea transparenţei fiscale, în vederea prevenirii fraudei fiscale, a fenomenului de evaziune fiscală şi/sau evitării declarării obligaţiilor fiscale, rezultate din activităţile economice desfăşurate prin intermediul platformelor digitale.

    Este important de precizat faptul că, prin transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei Europene DAC 7, NU sunt introduse alte impozite, taxe sau contribuţii obligatorii.

     

  • Unde au ajuns/ la cine s-au dus 500 mil. dolari? Sever Mureşan, cofondatorul Băncii Dacia Felix, a murit, lăsând în urmă multe întrebări fără răspuns legate de unul dintre cele mai controversate falimente bancare din anii ’90, care a lăsat o datorie către BNR de jumătate de miliard de dolari care nu a mai fost recuperată niciodată

    Sever Mureşan (75 de ani), unul dintre fondatorii Băncii Dacia Felix şi figura publică principală a acestei bănci, a murit într-o clinică din Franţa, scriu ziarele centrale. 

    Sever Mureşan, fost tenisman profesionist, a fost în prim-planul vieţii publice în primul deceniu de capitalism, având în vedere ascensiunea Băncii Dacia Felix din Cluj, care a pornit din ruinele şi cu banii celebrului joc piramidal Caritas, de la începutul anilor ’90.

    Banca Dacia Felix a ajuns cea mai mare bancă privată înfiinţată după Revoluţie, dar s-a prăbuşit în câţiva ani, sub presiunea creditelor neperformante acumulate şi a evaporării zecilor şi sutelor de milioane de dolari. Înainte să înceapă problemele şi BNR să ceară falimentul, Banca Dacia Felix acumulase o datorie imensă către Banca Naţională, de peste 500 milioane de dolari, la care s-a adăugat şi o datorie de câteva zeci de milioane de dolari către CEC Bank.

    BNR finanţase Banca Dacia Felix, acoperind deficitul de lichiditate pe care îl avea banca din Cluj la finalul fiecărei zile în Sistemul Naţional de Decontare, pentru ca acest sistem, care asigură plăţile între bănci, să nu se prăbuşească şi să arunce în aer tot sistemul financiar al României. Dar întrebarea este dacă BNR a finanţat descoperitul de cont al băncii Dacia Felix la un capăt, la celălalt capăt unde s-au dus, la cine au ajuns toţi aceşti bani, care au fost daţi de către banca Dacia Felix în piaţă? 

    Prăbuşirea Băncii Dacia Felix a fost extrem de controversată, mai ales prin prisma banilor care s-au dat prin credite noilor capitalişti care au apărut după 1990 şi care ulterior nu au mai fost găsiţi şi nu au mai fost recuperaţi. Banca Naţională a purtat ani de zile în bilanţul ei creanţa Băncii Dacia Felix, care la un moment dat a fost preluată, în anii 2000, de către un grup israelian, Eurom, care preluase şi banca, în 1997. Bineînţeles că această creanţă a fost cumpărată la un discount de 90%-95%, pierderea înregistrată de BNR fiind de aproape jumătate de miliard de dolari.

    Grupul israelian Eurom a vândut ceea ce a fost Banca Dacia Felix, rebranduită, către Leumi Bank, una dintre cele mai mari bănci din Israel, care, în urmă cu 5 ani, a fost cumpărată de First Bank şi mai nou, în urma tranzacţiei de anul trecut, de către grupul italian Intesa.

    După prăbuşirea Băncii Dacia Felix, Sever Mureşan a ieşit treptat din prim-planul vieţii economice şi politice. La un moment dat, el l-a adus la Bucureşti pe George Bush Sr., fostul preşedinte american de la începutul anilor ’90, care a jucat un meci demonstrativ de tenis cu Adrian Năstase, prim-ministrul de la vremea respectivă, şi cu Ilie Năstase.

    Sever Mureşan a avut în anii ’90 legături puternice cu lumea politică de la Bucureşti, de la vârful PDSR-PSD, dar nu numai, ceea ce i-a permis să aibă ascensiunea pe care a avut-o cu Banca Dacia Felix, dar care nu a rezistat după schimbarea guvernărilor.

  • Este oficial: Cum pot lua românii 30.000 de lei gratis de la stat să îşi modernizeze locuinţa

    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) demarează sesiunea de finanţare pentru înscrierea solicitanţilor persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, începând cu data de 27 septembrie 2024, ora 10:00 şi până la data de 08 octombrie 2024, câte o zi pentru fiecare regiune sau până la epuizarea bugetului aferent fiecărei regiuni, prin intermediul aplicaţiei informatice pusă la dispoziţie pe siteul www.afm.ro. Totodată, unităţile de cult se vor putea înscrie în program în data de 09 octombrie 2024, ora 10:00 sau până la epuizarea bugetului, conform celui mai recent comunicat de pe site-ul instituţiei.

    “În anul 2024, Administraţia Fondului pentru Mediu lansează sesiunea de înscriere cu un buget record de aproximativ 2 miliarde de lei. Scopul nostru este să facilităm accesul unui număr cât mai mare de beneficiari la finanţarea oferită prin acest program. Ne dorim să asigurăm resursele necesare pentru a sprijini implementarea sistemelor de panouri fotovoltaice în alte aproximativ 67.000 de gospodării, astfel că, după această sesiune vom putea discuta despre aproximativ 200.000 de gospodării care îşi vor reduce costul facturii la energie electrică şi care vor utiliza energie verde.

    Sesiunea din 2024 aduce noutăţi deosebit de importante în cadrul Programului. Este vorba despre finanţarea instalaţiilor pentru stocarea energiei electrice produse de panourile fotovoltaice, o măsură esenţială pentru maximizarea eficienţei şi independenţei energetice a gospodăriilor. Totodată, am crescut considerabil subvenţia, de la 20.000 lei la 30.000 lei, oferind astfel un sprijin financiar mai mare pentru cei care doresc să investească în energia verde.

    Pentru a simplifica procesul de înscriere am adus îmbunătăţiri semnificative aplicaţiei informatice dedicate programului. Astfel, conturile utilizatorilor pot fi create înainte de deschiderea oficială a sesiunii de înscriere, permiţându-le astfel beneficiarilor să se familiarizeze cu aplicaţia şi să fie pregătiţi în avans. În ziua dedicată înscrierii va fi necesară doar încărcarea documentelor solicitate, eliminând astfel stresul şi aglomeraţia. Ne dorim să asigurăm un proces de înscriere cât mai eficient, astfel că am decis ca fiecare regiune să aibă o zi destinată înscrierii şi nu trei zile cum a fost anul trecut, având în vedere faptul că banii alocaţi s-au epuizat de fiecare dată într-un timp record. Această măsură va reduce semnificativ riscul de supraîncărcare a platformei şi va oferi fiecărui solicitant şanse egale de a beneficia de finanţare.” a declarat preşedintele AFM, Laurenţiu-Adrian NECULAESCU.

    Solicitanţii se vor înscrie personal în cadrul programului prin intermediul aplicaţiei informatice, conform calendarului AFM.

    Aplicaţia informatică nu permite modificarea/înlocuirea/eliminarea documentelor încărcate de către solicitant.

    Toate informaţiile necesare participării în Program sunt publicate pe site-ul www.afm.ro, la secţiunea Programe de finanţare – Sisteme fotovoltaice.

     

  • Veşti bune pentru părinţi: Valoarea tichetelor de creşă ar putea creşte din octombrie

    Valoarea tichetelor de creşă ar urmea să creasă începând din luna octombrie, conform celui mai recent proiect de act normativ publicat recent spre dezbatere pe site-ul Ministerului Muncii.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de Ordin privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2024, publicat recent.

    Ordinul privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2024 prevede creşterea sumei cu 20 lei. În prezent, valoarea tichetelor de creşă este de 640 lei.

    “Pentru semestrul II al anului 2024, începând cu luna octombrie 2024, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, cu modificările ulterioare, este de 660 lei”, conform documentului oficial.

    – Valoarea nominală stabilită la art. 1 se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2025, respectiv februarie 2025 şi martie 2025”, conform documentului oficial.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi publicat în Monitorul Oficial.

     

     

  • Criză în coaliţie. Biroul Politic Naţional al PNL se reuneşte miercuri

    PNL a depus, săptămâna trecută, în Parlament un proiect de lege, iniţiat de liderii senatorilor şi deputaţilor, Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache, prin care i se va permite preşedintelui ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida la alegerile parlamentare ca independent pe listele unui partid. Amendamentul nu este susţinut de PSD ceea ce a provocat o criză în coaliţie.

    Zilele trecute, vicepreşedintele PNL Adrian Cozma a spus că nu a existat o decizie politică a conducerii partidului pentru amendamentul care îi permite lui Klaus Iohannis să candideze la parlamentare ca independent pe listele PNL.

    „Eu aştept ca cei doi colegi miercuri, în şedinţa Biroului Politic Naţional, eu îi voi întreba, să ne explice care a fost raţionamentul pentru care au depus acel proiect de lege. O decizie politică nu a existat în acest sens, să fie clar. BPN, Biroul Politic Naţional, forul de conducere al partidului, nu a luat o decizie în acest sens”, a spus, la Antena 3 CNN, Adrian Cozma.

    El a mai declarat că susţine revenirea lui Klaus Iohannis în PNL după ce termină mandatul de preşedinte al României.

  • Oresa Industra a investit până acum 20 milioane euro în Iaşi şi vrea să dubleze suprafaţa logistică din capitala Moldovei

    Oresa este o companie de investiţii, parte dintr-un family office, care are în portofoliu investiţii în servicii IT (RBC), servicii şi produse adiacente industriei FMCG (La Fântâna), industria alimentară (Viatrend) şi real estate (Industra).

    Oresa Industra are în prezent un por­to­foliu de 77.000 mp concentrat în două pro­iecte logistice, unul localizat în Iaşi, de 35.000 mp şi cel de-al doilea în Arad, de 42.000 mp.

    Lorena Brehuescu, leasing şi investment manager în cadrul Oresa Industra, spune că un al doilea factor care ajută regiunea şi o face să fie atrăgătoare, dincolo de proiectele de infrastructură anunţate, este forţa de muncă. Iaşiul este oraş universitar, plus că atrage forţă de muncă şi din Republica Moldova, iar acum şi din Ucraina, dat fiind contextul.

    Lorena Brehuescu mai spune că grupul a vrut să aibă două proiecte diferite şi în zone diferite, cu care să acopere cereri şi nevoi distincte.

    La Iaşi, prin achiziţie, Oresa Industra a avut iniţial 25.000 mp. Apoi, anul trecut, a livrat 10.000 mp. „Mai vrem să mai construim încă aproximativ 40.000 mp în aceeaşi zonă, chiar lângă clădirea existentă.“

    „Prin apropiere va trece autostrada A8, aşa că avem poziţia perfectă. Vrem să dăm drumul acestui proiect anul acesta, dar data exactă depinde de ce discuţii se vor concretiza. Sperăm să-l demarăm în 2024 şi la anul să livrăm o nouă clădire“.

    Până acum, compania a investit circa 15-20 mil. euro în oraşul-capitală a Moldovei.

    „În acest moment suntem concentraţi în extinderea parcului de la Iaşi, unde putem construi circa 40.000 mp de clădiri. În zona Capitalei deţinem un teren pentru dezvoltarea a 15.000 mp de spaţii industriale in Chiajna, jud. Ilfov. În perspectiva construcţiei autostrăzilor A7 şi A8, regiunea Moldovei de Vest rămâne interesantă pentru noi, mai ales pentru achiziţii de active deja operaţionale sau aflate in faze avansate de autorizare“, a spus Dan Zaharia, reprezentant regional al Oresa Industra, divizia de real estate a fondului de investiţii Oresa.

    Dezvoltarea infrastructurii rutiere în zona Moldovei, cea mai săracă regiune a ţării, va atrage după sine o serie de noi investitori care îşi vor reloca sau extinde aici capacităţile de producţie. Deja există interes din partea companiilor din auto, farma şi producţia de componente electronice.

     

     

  • Goana după lux schimbă toate regulile. Ce a început să vândă producătorul de ceasuri de lux Rolex, care acum nu mai are la expuse produsele care l-au consacrat

    În goana după ceasuri de lux, pasionaţii se opresc de multe ori în faţa emblematicul butic Rolex din Geneva, pentru a pune mâna pe operele maeştrilor elveţieni. De câţiva ani, cei care trec pe acolo pleacă dezamagiţi, pentru că nu mai găsesc nimic în magazin, şi sunt obligaţi să se înscrie pe o listă de aşteptare pentru a cumpăra un nou ceas de lux, atunci când el va fi gata. Tot procesul poate dura luni sau chiar ani. Pentru cei care nu vor să aştepte, Rolex a început să aducă în vitrine ceasuri deja purtate, şi care în mod paradoxal costă mai mult, scrie Bloomberg.

    Un ceas produs în 2020, similar modelului Daytona, din platină cu cadran albastru şi lunetă din ceramică maro se vinde cu 74.400 de franci elveţieni atunci când va fi disponibil. La parterul magazinului Rolex, acelaşi model second-hand, poate fi achiziţionat de cei mai aprigi pasionaţi de lux cu 111.000 de franci.

    Pentru Rolex, companie cu tradiţie şi consecvenţă, intrarea pe piaţa ceasurilor second-hand a fost o mişcare radicală, venită imediată după o altă mutare neaşteptată: achiziţionarea Bucherer, cel mai mare retailer de ceasuri din lume.

    Programul CPO lansat de Rolex – Certified Pre-Owned – prin care vinde ceasuri second-hand cu garanţia că sunt originale, îi oferă firmei elveţiene cces direct la o piaţă a cărei valoare totală este estimată la 20 de miliarde de dolari şi care se aşteaptă să crească la 35 de miliarde de dolari până în 2030, conform Deloitte.

    Asta înseamnă un flux suplimentar de venituri într-un moment în care piaţa ceasurilor de lux scade de la maximele din ultimii ani. Producătorii elveţieni de ceasuri sunt atât de îngrijoraţi încât au solicitat chiar ajutor guvernamental.

    În ciuda dimensiunii pieţei second-hand, Rolex a păstrat mult timp distanţa. Pe piaţa second hand există o mulţime de comercianţi legitimi, dar este o afacere adesea obscură, în care cumpărătorii trebuie să se bazeze doar pe încredere.

    O altă problemă a pieţei este că dezvoltarea sa se petrece încet din cauza mai multor factori. Unul dintre acestea este găsirea unui număr suficient de ceasuri pe care tehnicienii Rolex să le verifice şi să le valideze, în ciuda faptului că există aproximativ 30 de milioane de ceasuri în circulaţie.

    Există, de asemenea, problema profitabilităţii. Dealerii autorizaţi obţin de obicei marje brute de peste 30% la un Rolex nou. Pentru piesele folosite, este mult mai puţin. Preţurile trebuie, de asemenea, să reflecte taxele Rolex pentru autentificare, de obicei aproximativ 10-15% din preţul de vânzare, potrivit lui John Shmerler, CEO al The 1916 Company, un retailer care face parte din programul CPO.

    Vânzătorii cer clienţilor prime mari pentru ceasurile certificate. Potrivit firmei de analiză a pieţei WatchCharts, preţurile CPO la Bucherer în Europa erau cu aproximativ 36% mai mari decât alte Rolex-uri folosite la începutul lunii septembrie. La Watches of Switzerland în SUA, diferenţa era de 42%. Între timp, la The 1916 Company, prima CPO faţă de non-CPO era de numai 15%.

  • Cine este CEO-ul care primeşte compensaţii de 100 de milioane de euro, deşi urmează să fie concediat, iar compania a înregistrat pierderi de miliarde de dolari în perioada în care a fost condusă de el

    John Donahoe, fostul CEO al Nike, cel mai mare producător de echipament sportiv din lume, a primit peste 100 mil. dolari compensaţie (salariu, acţiuni şi alte beneficii – n.r.) pentru cei aproape cinci ani petrecuţi la conducerea companiei. Deşi astfel de sume nu şochează, pentru că executivii de top încasează în general zeci sau sute de milioane de dolari, ceea ce surprinde este faptul Donahoe şi-a primit banii în ciuda faptului că sub conducerea sa compania a pierdut peste 40 de miliarde de dolari în capitalizare de piaţă, scrie Bloomberg.

    Locul lăsat liber de Donahoe va fi ocupat în de Eliot Hill, un veteran în companie, cu o experienţă de 30 de ani, care şi-a început cariera în departamentul de vânzări şi a urcat până în vârful ierarhiei corporatiste.

    Nike a anunţat joi că Donahoe se va retrage şi va păstra un rol de consilier până în ianuarie. Mandatul fostului CEO a fost marcat de o creştere spectaculoasă a companiei, mai ales în pandemie, urmată de o prăbuşire pe măsură, care s-a lăsat cu rezultate financiare slabe, scăderi ale acţiunilor şi dezertări din tabăra clienţilor, care au mers către alte branduri.

    Eliot Hill va primi un pachet salarial anual în valoare de aproximativ 20 de milioane de dolari, constând în principal din acţiuni legate de toate ţintele de performanţă pe care noul şef la va atinge. El va primi, de asemenea, premii speciale în valoare de 7 milioane de dolari, plătite în numerar şi acţiuni.

    Dacă Hill schimbă Nike şi acţiunile îşi revin, Donahoe va beneficia. Acesta deţine încă peste 1,5 milioane de acţiuni care îi vor aduce bani serioşi în scenariul în care preţul acţiunilor companiei creşte peste pragurile de exercitare a acestora – şi îi va permite să vândă –  care variază între 97,61 şi 167,51 dolari.

  • Şefa Enayati Medical City: Când mă uit în sistemul medical, am impresia că vrem să construim o casă mare şi frumoasă pe o temelie şubredă. Temelia şubredă este medicina primară

    Pentru a avea performanţă în sistemul medical, adică ca pacientul să primească cel mai bun tratament, trebuie să investim la bază, în medicina primară, care acum este „o temelie şubredă”, consideră Ana Maria Marian, Managing Director în cadrul Enayati Medical City, oraşul medical al lui Wargha Enayati, fondator al reţelei Regina Maria.

    „Cred că o piaţă medicală sănătoasă trebuie să aibă multe clinici, nu puţini coloşi. Credem în servicii supraspecializate. Cred că este extraordinar să avem robotul Da Vinci, centre care fac oncologie, investiţii în neurologie, dar când mă uit în sistemul medical am impresia că vrem să construim o casă mare şi frumoasă pe o temelie şubredă. Temelia şubredă este medicina primară, în care pacientul intră pe o poartă greşită, pentru că ajunge la medicul de familie, care nu are capacitatea să rezolve problema din varii motive şi devine doar un trimiţător”, a spus Ana Maria Marian, Managing Director în cadrul Enayati Medical City, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit 2024.

    Ea a adăugat că nu e important că au un spaţiu mare, de 30.000 mp, ci modelul după care funcţionează. Viziunea Enayati Medical City este de a da acces pacientului, indiferent că este abonat sau nu, la un sistem medical deschis. „Lucrăm într-o reţea cu alte clinici partenere şi în momentul în care pacientul are o problemă îi spunem unde este cel mai bun specialist pentru rezolvarea ei.”

    Astfel, acest consierge medical este un medic de familie ideal, care nu este încărcat de hârti, care este un foarte bun diagnostician şi care coordonează tot traseul pacientului într-un sistem medical, ceea ce înseamnă că serviciile medicale nu se dublează, pacienţii nu fac mai multe investigaţii decât e nevoie şi nu merg la doi specialişti, doar pentru că nu ştie ce să mai facă.

    „Înseamnă că pacientul are un medic care-i urmăreşte traseul medical cap-coadă, iar asta aduce eficienţă. În State, unde consierge medical este împământenit, scade accesarea în camerele de gardă cu 40%. În România, acum avem 5 milioane de pacienţi în camerele de gardă ale spitalelor, iar dacă 40% n-ar mai ajunge acolo, lucrurile ar sta altfel”, a subliniat şefa Enayati Medical City.

    Totodată, a adăugat că pacientul trebuie să fie trimis la medicul care-i rezolvă problema de un alt medic şi nu să meargă de capul lui.