BusinessMagazin

Blog

  • Ghidul asiguratului CNAS: Ce depturi şi obligaţii au asiguraţii la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat în luna martie a anului 2024, a doua ediţie a ghidului asiguratului.

    Ghidul îşi propune să sintetizeze cele mai relevante informaţii legate de modul de funcţionare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi de serviciile acordate în cadrul acestuia.

    Informaţiile detaliate în acest ghid se referă la reglementările în vigoare începând cu luna iulie 2023.

    Serviciile descrise în ghid sunt oferite doar la cabinetele şi centrele medicale, laboratoarele de analize, spitalele, farmaciile şi orice alţi furnizori de servicii care sunt în contract cu o casă de asigurări de sănătate aflată în subordinea CNAS.

    Prima parte a ghidului reprezintă o introducere în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România şi oferă informaţii despre (1) calitatea de asigurat, (2) tipurile de pachete de servicii, (3) drepturile şi obligaţiile asiguratului şi (4) cardul naţional de asigurări de sănătate şi modalitatea de a intra în posesia acestuia.

    În a doua parte a ghidului sunt detaliate pachetele de servicii pentru persoanele asigurate şi pentru neasiguraţi pentru fiecare domeniu de asistenţă medicală, precum şi modul prin care pacienţii pot beneficia de aceste servicii, cu ce regularitate şi pentru ce afecţiuni.

    A treia parte a ghidului cuprinde patru teme specifice: (1) măsuri pentru femeia însărcinată, (2) cum pot beneficia asiguraţii de asistenţă medicală în alte ţări şi modul de rambursare a cheltuielilor, (3) programele naţionale de sănătate curative derulate de CNAS, (4) concedii medicale.

    Ghidul integral poate fi consultat AICI

     

  • Opinie Cristian Popa, BNR: 17 aprilie 1880 – Salt spre modernitate

    Încă de la Revoluţia paşoptistă, primul capitol important din istoria creării statului român modern, ideea de a avea o bancă naţională începuse să prindă contur. În Proclamaţia de la Islaz din 9 iunie 1848, citită de Ion Heliade Rădulescu pe Câmpia Libertăţii, se menţiona: „Popolul român cheamă toate stările la fericire, recunoaşte facerile de bine ale comerciului, ştie că sufletul lui este creditul, care niciodată n-a vrut să i-l înlesnească sistema trecută. Decretă dar o bancă naţională, însă cu fonduri naţionale”.
     
    După mai bine de 30 de ani dificili, în 1880, România făcea cu adevărat paşi importanţi în direcţia modernităţii, fiind condusă de Carol I şi avându-l ca prim-ministru pe Ion C. Brătianu. La cârma Ministerului de Finanţe se afla Ion I. Câmpineanu, cel care urma să devină primul guvernator al Băncii Naţionale a României. Eugeniu Carada, astăzi recunoscut ca ctitor al Băncii Naţionale a României, întocmise un proiect de lege prezentat în Camera Deputaţilor pentru înfiinţarea unei Bănci de Scont şi Circulaţie, o condiţie fundamentală pentru o Românie modernă, o ţară în care, la acea vreme circulau tot felul de „monede străine, stricate şi găurite, şterse, cu o valoare redusă”.
     
    Carada nu a fost însă singurul care a contribuit la fondarea instituţiei care avea să se afirme ca un pilon al economiei naţionale. Înfiinţarea Băncii Naţionale a României în anul 1880 a fost rezultatul colaborării dintre mai multe personalităţi ale epocii, cu viziuni diferite asupra dezvoltării economice a ţării, dar împărtăşind un obiectiv comun: transformarea idealului modernizării României în realitate.
     
    Prin înfiinţarea băncii de emisiune, statul român a făcut un pas uriaş către normalitate, capitalism, progres, deschidere economică şi prosperitate.
     
    Idealul exprimat în repetate rânduri de Ion C. Brătianu privind necesitatea întemeierii unei bănci naţionale s-a materializat pe 17 aprilie 1880, când legea a fost publicată în Monitorul Oficial. „V-am dat banca, păstraţi-o!”, a afirmat Ion C. Brătianu. După 144 de ani în slujba românilor, 144 de ani marcaţi de schimbări dramatice, războaie mondiale, crize economice, comunism, revoluţie şi pandemii, BNR rămâne un element cheie pentru dezvoltarea unei societăţi puternice şi un garant al stabilităţii economice, aşa cum şi-au imaginat-o fondatorii ei.
     
    Bătrâna Doamnă a pieţelor financiare împlineşte astăzi 144 de ani. 
     
    La mulţi ani, Banca Naţională a României! Sunt onorat să fac parte din istoria ta!

  • Armata israeliană anunţă că a ucis trei luptători Hezbollah, inclusiv doi comandanţi

    Muhammad Hussein Shahouri, comandantul unităţii de rachete a Regiunii de Vest a Forţelor Radwan, a fost ucis într-o lovitură aeriană în Kfar Dounine, în sudul Libanului, se arată într-un comunicat al IDF, citat de CNN.

    „Ca parte a rolului său, Muhammad a planificat şi a promovat lansări de rachete spre teritoriul israelian din zonele din regiunile centrală şi vestică ale Libanului”, transmite armata israeliană.

    Mahmoud Ibrahim Fadlallah, un agent al unităţii de rachete a Hezbollah, a fost de asemenea ucis în aceeaşi lovitură aeriană, a adăugat FDI.

    Anterior, IDF a precizat, într-o declaraţie separată, că Ismail Youssef Bazz, comandantul sectorului de coastă al Hezbollah, a fost ucis în urma unui atac aerian în zona Ain Ebel din Liban.

    Hezbollah a confirmat moartea celor trei luptători ai săi, fără a oferi detalii despre circumstanţele morţii lor sau despre rangurile acestora.

  • Dezastru într-o importantă ţară asiatică. Sute de oameni au fost evacuaţi

    Cel puţin 800 de persoane dintr-o provincie indoneziană au fost evacuate în urma erupţiilor multiple ale vulcanului Ruang, scrie Reuters.

    Vulcanul, situat pe insula Ruang, la aproximativ 100 de kilometri de capitala regională Manado, a erupt de mai mult de trei ori începând de marţi.

    Autorităţile au ridicat nivelul de alertă la al doilea cel mai înalt nivel ca urmare a creşterii activităţii, a declarat un oficial de la Centrul de vulcanologie şi atenuare a riscurilor geologice din Indonezia.

    Erupţia a fost declanşată de cutremurele recente de pe insulă.

    „Trebuie să eliberăm insula pentru că anticipăm că ar putea avea loc mai multe erupţii. Nu este permisă nicio activitate pe o rază de patru kilometri de crater”, a precizat oficialul.

    Pe insula Ruang locuiesc aproximativ 838 de locuitori, dintre care majoritatea au fost acum evacuaţi pe cea mai apropiată insulă Tagulandang.

  • Comitetul ONU nu a ajuns la un acord asupra candidaturii palestinienilor la statutul de membru

    Comitetul Consiliului de Securitate pentru admiterea de noi membri – alcătuit din toţi cei 15 membri ai Consiliului – a aprobat marţi raportul său după ce s-a reunit de două ori săptămâna trecută pentru a discuta cererea palestiniană.

    „În ceea ce priveşte chestiunea dacă cererea a îndeplinit toate criteriile de aderare… comitetul nu a putut face o recomandare unanimă către Consiliul de Securitate”, se arată în raport, adăugând că „au fost exprimate opinii diferite”.

    Se aşteaptă ca Autoritatea Palestiniană să facă în continuare presiuni asupra Consiliului de Securitate, format din 15 membri, pentru a vota un proiect de rezoluţie care să recomande ca aceasta să devină membru cu drepturi depline al organismului mondial, au declarat diplomaţi.

    O astfel de aderare ar recunoaşte efectiv un stat palestinian. În prezent, palestinienii sunt un stat observator care nu este membru.

    Dar o cerere pentru a deveni membru cu drepturi depline al ONU trebuie să fie aprobată de Consiliul de Securitate, unde aliatul Israelului, Statele Unite, o poate bloca, şi apoi de cel puţin două treimi din Adunarea Generală.

    Statele Unite au declarat la începutul acestei luni că înfiinţarea unui stat palestinian independent ar trebui să aibă loc prin negocieri directe între părţi şi nu la Naţiunile Unite.

    Consiliul de Securitate al ONU a susţinut de mult timp o viziune a două state care să trăiască unul lângă altul în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute.

  • Un mic producător de mobilier şcolar: Suma alocată prin PNRR pentru mobilier nu va fi suficientă nici pe departe pentru a aduce învăţământul la nivelul dorit, dar este un prim pas foarte bun

    Czako Kalman, director de vânzări în cadrul Mobman, un producător din Satu Mare de mobilier şcolar şi pentru grădiniţe, crede că termenele foarte scurte care se alocă pentru finalizarea mobilierului şcolar în cadrul licitaţiilor publice reprezintă un impediment pentru companiile locale.

    „La majoritatea proiectelor este imposibilă finali­za­rea la timp, iar temerea cea mai mare a fiecă­rui producător o reprezintă penalizările, care nu sunt mici. În unele cazuri se poate pierde şi până la 25% din valoarea ofertelor“, a spus managerul, care lucrează pentru brandul Mobman, operat de societatea Mebelissimo cu o cifră de afaceri de 10,8 milioane de lei în 2023.

    El dă ca exemplu licitaţii cu valori de 25 de milioane de lei care trebuie finalizate în 60-90 de zile, însă spune că în acest caz este vorba de peste 30.000-40.000 de produse, iar procesul nu este simplu.

    „La semnarea con­tractelor auto­rităţile de­termină nuanţele pentru pro­duse. Ca pro­ducător nu poţi ţine toate tipurile de mate­rial şi toate nuanţele în stoc, asta înseamnă că trebuie să începi achi­zi­ţia, dar tu ai 60 zile până la finalizare. Nu este un secret faptul că, deşi eşti producător autohton, unele componente, accesorii, vin din ţări non-UE, unde din cauza situaţiei globale livrarea poate să se extindă şi până la 3 luni“, a spus managerul. El adaugă faptul că, după sosirea tuturor componentelor, se realizează producţia, care durează minimum 45 zile la proiectele mari, iar montajul (aceste proiecte includ obligatoriu montaj şi punere în funcţi­une) la proiectele mari se realizează cu 30-40 de oameni, timp de 30-45 de zile.

    „Făcând un calcul simplu, reiese că pentru un asemenea proiect este nevoie de minim 6-7 luni, asta în condiţiile în care ai experienţa necesară“, a mai spus Czako Kalman, director de vânzări al companiei. El adaugă că în ultimele luni, compania a câştigat circa zece licitaţii şi este implicat în prezent peste 20 de proceduri. Printre proiectele câştigate de companie se numără unele din judeţele Maramureş, Satu Mare, Bacău, Suceava sau Galaţi.

    Doar prin schema „Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare şi laboratoarelor/atelierelor şcolare“ din Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt alocaţi circa 600 de milioane de euro, din care 60 de milioane de euro reprezintă investiţii în resurse de digitalizare (microscoape, softuri etc.). Practic, doar prin această schemă, în sectorul mobilei ar putea intra peste 500 de milioane de euro, ceea ce ar da de muncă unui sector care angajează peste 50.000 de oameni.

    „Suma alocată nu va fi suficientă nici pe departe pentru a aduce învăţământul la nivelul dorit, dar cu siguranţă vor mai fi infuzii financiare în acest segment. Dar şi aceasta valoare era un prim pas foarte bun, dar consider că necesarul creionat de firmele de consultanţă se putea realiza mai eficient, mai aerisit d.p.d.v al produselor, astfel încât finalizarea unui proiect să se poată întâmpla cu uşurinţă“, a punctat managerul. El consideră că producătorii români ar putea să beneficieze de această nişa. „Dar trebuie mult curaj să faci sistemul să înţeleagă că sunt unele derapaje în tot procesul până la finalizare“.

    Mebelissimo a avut  în 2023 o cifră de afaceri de 10,8 milioane de lei, dublu faţă de anul precedent, un profit net de 2,8 mil. lei şi un număr mediu de 9 salariaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Compania este controlată de Nagy Katalin Agnes, conform Termene.ro.

  • Celebrul magazin universal berlinez KaDeWe, achiziţionat de un grup thailandez

    Grupul thailandez Central Group a devenit recent proprietar unic al emblematicului magazin universal berlinez KaDeWe, acesta fiind achiziţionat de la gigantul imobiliar austriac cu probleme Signa, relatează Le Figaro.

    Potrivit presei germane, valoarea acestei tranzacţii ar putea atinge 1 miliard de euro.

     

  • „Campionii ascunşi“ ai Germaniei, coloana vertebrală a celei mai mari economii europene, îşi caută cu disperare cumpărători, copleşiţi de povara îmbătrânirii populaţiei, stagnării economiei şi birocraţiei

    Scharringhausen vinde delicatese şi vinuri fine în nordul Germaniei de 160 de ani, însă viitorul său este sub semnul întrebării, businessul nereu­şind să găsească un cumpărător, potrivit AFP.

    Juergen Scharringhausen încearcă să vândă businessul de familie de aproape doi ani, dar nu a primit o ofertă serioasă până acum.

    Mulţi proprietari de IMM-uri din Germa­nia sunt într-o poziţie similară din cauza dublei poveri a îmbătrânirii populaţiei şi stagnării economiei.

    Un studiu realizat de Commerzbank arată că una din trei companii germane cu vânzări anuale de până la 15 milioane de euro are probleme în a-şi găsi un cumpărător. Până la 250.000 de businessuri ar putea fi for­ţate să se închidă în următorii cinci ani, arată Christian Erbe, preşe­dinte al camerei locale de co­merţ din Baden-Wuerttemberg.

    În prezent există în medie doar un candidat pentru fieca­re trei busi­nessuri care au ne­voie de un proprietar nou, relevă datele aso­cia­ţiei naţionale pentru camerele germane de co­merţ (DIHK). În secto­rul hotelier şi de catering, raportul este de un candidat pentru fiecare şapte businessuri.

    Problema este aceeaşi tendinţă demogra­fică ce duce în prezent la o penurie de munci­tori calificaţi în Germania: cu generaţia baby boomer intrând la pensie, nu există suficienţi candidaţi cu vârste între 18 şi 40 de ani care să preia businessuri consacrate.

    Volatilitatea economiei este un alt factor care-i descurajează pe potenţialii cumpărători, aceştia ezitând să-şi asume dato­riile pe termen lung necesare pen­tru o achi­ziţie într-un climat nesigur.

    Antreprenorii care nu reu­şesc să-şi vândă businessurile dau vina pe „reglementarea excesivă, vii­to­rul economiei şi costurile cu energia“ pentru lipsa de candidaţi, spune Detlef Schmidt-Schoele, de la camera de comerţ din Turingia.

    Guvernul a încercat să soluţioneze proble­ma lansând un website pentru a conecta busi­nessurile cu posibili noi proprietari, acesta fiind supervizat de ministerul economiei. Există mii de anunţuri din întreaga Germanie pe website, iar multe dintre acestea aparţin unor busi­nessuri de familie. Sentimentul de frustrare resimţit de cele aproximativ trei milioane de companii de familie ale Germaniei, în conti­nuare coloana vertebrală a economiei ţării, este în creştere. În faţa dificultăţilor economice, costurilor de finanţare ridicate şi birocraţiei, proprietarii acestora văd investiţiile vitale în noi tehnologii ca imposibile sau inutile şi caută cumpărători, notează Bloomberg.

    După ce pandemia şi criza energiei au împins multe companii la limita supravieţuirii, „o combinaţie de noi reglementări şi nevoia de investiţii masive în transformarea sau scalarea businessurilor a creat un sentiment de «m-am săturat» în rândul multor antreprenori“, arată Jens Krane, de la Commerzbank. Proprietarii tradiţionali preferă să lase IMM-urile, supranu­mite campioni ascunşi, moştenire în familie şi se gândesc să vândă doar dacă nu au încotro. Preţul devine mai puţin relevant, potrivit lui Burc Hesse, partener la firma de avocatură Latham Watkins.

    Birocraţia excesivă este un alt obstacol despre care proprietarii Mittelstand spun că sporeşte complexitatea operării businessurilor.

    Companiile germane se plâng că cerinţele birocratice le costă timp şi bani care ar putea fi folosiţi pentru dezvoltarea businessurilor, scrie The New York Times.

    Într-un raport recent, FMI arată că biro­cra­ţia excesivă reprezintă unul dintre impedi­men­tele majore din calea revitalizării econo­miei ger­mane. Companiile germane petrec 64 de mi­lioa­ne de ore în fiecare an completând formu­lare nece­sare pentru alimentarea bazelor de date oficiale ale ţării. Chiar şi cancelarul ger­man Olaf Scholz a recunoscut în mod public problema.

    Guvernul său a propus legislaţie care ar urma să aducă economii estimate la 3 miliarde de euro anual pentru companii şi cetăţeni.

    Povara birocraţiei este resimţită mult mai acut de IMM-uri, care nu dispun adesea de departamente juridice dedicate depunerii auditurilor şi descifrării tipului de informaţie solicitate de autorităţi.

    O altă provocare pentru proprietarii de businessuri de familie din Germania este legată de succesiuni, conform Bloomberg.

    Aproximativ 125.000 de IMM-uri germane vor fi transferate către noi proprietari în fiecare an până în 2027, iar aproape trei sferturi dintre acestea văd succesiunea ca pe o problemă, a găsit banca germană de dezvoltare KfW.

    Iar chiar dacă există un succesor, perspectiva unei vânzări nu este decât rar scoasă din discuţie.

     

     

  • Alin Burcea, noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism: „Este necesară înfiinţarea a două fonduri de garantare pentru biletele de avion şi pentru agenţiile de turism“

    ♦ Prin înfiinţarea fondului de garantare a biletelor de avion, va fi colectată o taxă de 1 euro de la fiecare pasager care aterizează în România.

    Alin Burcea, fondatorul turoperatorului Paralela 45, a fost ales preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiile de Turism, poziţie ocupată înainte de Dumitru Luca, administratorul agenţiei de turism Corali. Alin Burcea a mai condus ANAT-ul în trecut. Noul preşedinte spune că unul din planurile sale este de a lucra la proiectul pentru înfiinţarea a două fonduri de garantare pentru biletele de avion, în cazul în care operatorii aerieni intră în faliment, şi a agenţiilor de turism, pentru a despăgubi turiştii în cazul în care o agenţie de turism va intra în faliment.

    Odată cu căderea Blue Air, mulţi pasageri care aveau bilete achizi­ţio­nate la compania aeriană şi agen­ţiile de turism care lucrau cu ope­ratorul nu şi-au mai recuperat banii.

    Un fond de garantare ar putea despăgubi turiştii şi agenţiile de turism în cazul falimentului unei companii aeriene.

    „Există în cinci ţări europene un astfel de model. Noi ne-am uitat la modelul danez. Prin înfiinţarea fondului de garantare, se va colecta de pe fiecare aeroport din România 1 euro de la fiecare pasager care aterizează în România. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri ar putea prelua colectarea acestor bani“, spune Alin Burcea.

    Un al doilea fond de garantare ar fi cel pentru falimentul agenţiilor de turism. Agenţiile de Turism sunt obligate prin lege să încheie o asigurare în caz de faliment, însă Alin Burcea spune că sumele pierdute sunt, de multe ori, mai mari decât sumele asigurate, astfel că păgubiţii nu îşi recuperează toţi banii.

    Anual, există cazuri de agenţii de turism care intră în incapacitate de plată, ceea ce face ca turiştii ce au achiziţionat pachete de vacanţă de la aceşti operatori să nu îşi mai poată recupera banii sau să mai plece în vacanţe.

    Alin Burcea îşi doreşte ca din guvernul ce va fi format după alegerile din acest an să facă parte o autoritate naţională pentru turism, o instituţie care s-ar ocupa exclusiv de acest domeniu.

    „Nu vom reuşi să avem un minister a turismului, dar ar fi bine să existe o autoritate a turismului, care să fie în subordinea prim-ministrului. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află şi turismul, este prea mare şi e greu să se ocupe de toate problemele turismului. Vom face demersuri pe lângă toate partidele ca să aibă în vedere înfiinţarea autorităţii naţionale de turism“, mai spune Burcea.

    Noul preşedinte al ANAT îşi doreşte ca în timpul mandatului său să facă toate demersurile necesare, în limita a ceea ce ar putea face o asociaţie patronală, pentru creşterea bugetului de promovare turistică alocat de minister. În bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pe 2024 este prevăzuta suma de 3 milioane de lei pentru marketing şi promovare turistică. Alin Burcea spune că a iniţiat discuţii cu Radu Oprea, ministrul economiei, pentru a mări acest buget la 10 milioane euro de anul viitor, adică aproape 50 milioane lei, de 16 ori mai mare decât cel de anul acesta.

    Acestea sunt câteva dintre temele pe care le are în vedere Alin Burcea în mandatul pe următorii doi ani. O parte din aceste teme care ţin de situaţia turismului românesc sunt deja discutate în spaţiul public de câţiva ani, fără să existe măsuri concrete, în special luate de decidenţii politici.

    Turismul local generează sub 6% din PIB-ul naţional, iar pentru a schimbat situaţia turismului românesc este necesară o reală colaborare între mediul privat şi instituţiile statului.

  • Antreprenori locali. Fabrica Deltaica Seafood din Tulcea a bugetat afaceri mai mari cu 20% în acest an. Am instalat noile capacităţi construite, mai este loc de creştere pe piaţă. Consumul de preparate de peşte este încă sub media europeană“.

    Compania Deltaica Seafood, care produce preparate din peşte, deţinută de soţii Daniela şi Daniel Buhai din Tulcea, a finalizat anul trecut cu afaceri de 40  milioane de lei, în uşoară creştere faţă de anul trecut iar pentru acest an a bugetat un avans cu 20%, potrivit oficialilor companiei.

    „Am instalat noile capacităţi construite iar în acest an am bugetat o creştere cu 20% pe cifra de afaceri. În primul trimestru am fost sub ce am bugetat şi am avut o creştere de sub 10%. Vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă. Mai este loc de creştere dat fiind că la noi consumul de preparate de peşte este de 8,5 kg pe cap de locuitor anual în medie, faţă de 14 kg media europeană“, a declarat pentru ZF Daniel Buhai, director general al Deltaica Seafood (fosta Miadmar HDP).

    Compania, ce vinde conserve şi preparate din peşte bazate pe reţete tradiţionale din Delta Dunării, deţine o fabrică în Tulcea. Deltaica are produse certificate pe scheme de calitate europeană, precum scrumbia de Dunăre afumată, salata cu icre de ştiucă de Tulcea dar şi salata tradiţională cu icre de crap. Pe reţeaua tradiţională vinde şi batogul de sturion.

    Compania a demarat investiţia în extindere şi modernizare încă din 2022, în total suma investită a ajuns la 1,7 mil. euro, o parte din această sumă reprezentând un credit Agro IMM Invest. Prin această investiţie producătorul şi-a dublat  capacitatea de producţie.

    „Vom lansa noi produse pe piaţă, din categoria preparatelor afumate vom lansa fileu de macrou condimentat dar şi alte produse. Pe salata de icre de crap avem vânzări constante. Considerăm că este spaţiu de dezvoltare pe piaţa locală, nu exportăm pentru că produsele noastre nu au conservanţi şi termenul de valabilitate este limitat“

    Produsele sunt vândute în marile lanţuri de retail atât sub mărci proprii ale acestora, cum ar fi „Gusturi româneşti“ pentru Mega Image, „Drag de România“ pentru Carrefour dar şi sub brandul propriu „Deltaica“.

    La export compania trimite doar produse congelate în Ungaria sau Cehia.

    Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că anul trecut firma Deltaica Seafood a încheiat cu o cifră de afaceri de 40 mil. lei, faţă de 39,4 mil. lei anul anterior şi un profit de 1,8 mil. lei, faţă de 2,6 mil. lei anul anteior. Compania avea 141 angajaţi în 2022, mai arată datele de pe mfinante.ro.

    În 2018 compania a semnat un contract de finanţare în valoare totală de  4,6 milioane de lei pe FEPAM măsura IV.4. – Prelucrarea produselor pescăreşti şi de acvacultura, proiect cu titlul „Modernizarea unităţii de procesare peşte“ în vederea creşterii şi modernizării capacităţii de producţie.

    Principalii competitori ai Deltaica Seafood sunt companiile Ecotroutfish, Quality Natural (marca Valeputna) şi altele, potrivit ultimelor date.