Chiar inaintea ultimei saptamani de pregatire a referendumului pentru votul uninominal si a alegerilor pentru Parlamentul European, Nicholas Taubman a criticat modificarile aduse in Parlament Codului Penal si celui de Procedura Penala.
Ambasadorul a reprosat lipsa de dialog cu partenerii din societatea civila, precum si adoptarea "aproape fara dezbateri, fara transparenta" a unor amendamente care ar ingradi desfasurarea anchetelor penale. Taubman s-a referit, intre altele, la limita de sase luni pentru anchetele penale, la eliberarea din arest a suspectilor retinuti daca avocatul lor nu se prezinta in 24 de ore in fata instantei si la propunerea de ridicare la 9 milioane de euro a pragului pentru prejudiciile care se circumscriu infractiunilor cu consecinte deosebit de grave.
Cea mai virulenta reactie la adresa ambasadorului a avut-o liberalul Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, care i-a cerut sa-si respecte statutul de diplomat si sa se abtina de la astfel de observatii – cu atat mai mult cu cat americanul si-ar fi obtinut mandatul diplomatic in urma donatiilor pentru un anume candidat prezidential din SUA, fapta care in Romania ar fi considerata coruptie. Cazul anunta noi dezvoltari in aceasta saptamana, mai ales dupa ce ambasada Marii Britanii s-a solidarizat cu legatia americana, facand cunoscut ca impartaseste criticile lui Taubman fata de modificarea celor doua coduri.
Blog
-
Coruptul Taubman
-
Punem si noi rachete
Declaratia lui Zaritki a fost prefatata de un anunt al autoritatilor din Belarus ca vor achizitiona pentru dotarea armatei nationale cel mai nou tip de racheta ruseasca, Iskander, echipata cu focos conventional. Rusia si Statele Unite au continuat in ultimele luni duelul verbal referitor la proiectele strategice ale SUA in Europa Centrala, iar presedintele Vladimir Putin a ajuns pana la a compara – "din punct de vedere tehnologic" – situatia actuala cu criza rachetelor cubaneze din 1962, care a dus Washingtonul si Moscova in pragul unui conflict nuclear.
-
Sa mearga cine vrea
Partidul Popular din Pakistan (PPP), al lui Bhutto, este cea mai importanta formatiune de opozitie, iar absenta sa de la scrutin ar afecta si mai mult credibilitatea alegerilor, marcata deja de decizia generalului Musharraf de a organiza scrutinul sub stare de urgenta. Intre timp, presedintele a anuntat ca va renunta la calitatea de comandant al fortelor armate, asa cum a promis inainte de scrutinul din 6 octombrie. Musharraf a castigat scrutinul, dar opozitia contesta , pe care l-a castigat, dar a carui castigare ii este contestata de opozitie.
-
Autoritatile vor sa extinda reteaua de metrou
Dupa 30 de ani de functionare, metroul capitalei – in care isi pun speranta toti cei care s-au saturat sa faca o eternitate, pana la destinatie – s-a transformat intr-un mijloc de transport, putin spus inghesuit. Intr-un an, aproape 160 de milioane de oameni, circula cu el. Cifra a inceput sa le dea de gandit autoritatilor care vor sa extinda reteaua de metrou.
Ctitoria lui Ceausescu a inceput sa prinda viata in 1977. Dupa trei decenii, metroul este la fel: patru magistrale ce acopera doar partial orasul. Furnicarul este diferit: de doua ori mai multi calatori decat in 1990.
Click aici pentru detalii.
-
Masurile sociale au redus bugetele ministerelor
A treia rectificare bugetara din acest an, aprobata ieri de Guvern, a adus bugete mai mari pentru sase ministere, majoritatea sumelor fiind alocate pentru masuri sociale precum pensii majorate in agricultura si ajutoare de incalzire. Celelalte ministere au avut rol de contributori, bugetele fiindu-le diminuate semnificativ.
Potrivit ministrului Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, prin aceasta rectificare a fost suplimentat bugetul la Ministerul Muncii (cu 814 milioane lei, pentru pensiile majorate ale agricultorilor, plata indemnizatiilor veteranilor de razboi, ajutoare de incalzire a locuintei, alocatii de copii), la Ministerul Internelor si Reformei Administrative (200 milioane lei) si Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.
Conform proiectului de rectificare bugetara si Ministerul Transporturilor a fost majorat cu 688,8 milioane lei, din credite externe. De asemenea, au mai fost suplimentate cheltuielile la Justitie -98,2 milioane lei si Cultura-76,5 milioane lei.
Mai multe detalii aici.
-
Patriarhul Daniel va avea un salariu de 7.997 lei
Noile valori au fost decise printr-un proiect de lege aprobat in sedinta de luni a Guvernului. Conform actului normativ, Patriarhul BOR va beneficia de o indemnizatie de 7.997 lei, cei noua Arhiepiscopi Majori, Mitropoliti ai BOR si ai Bisericii Romano – Catolice – de cate 7.366 lei, cei 16 Arhiepiscopi, Sefi de cult (Mitropolit, Episcop, Muftiu, Sef rabin, Presedinte uniune, Presedinte) – cate 6.932 lei, cei 34 de Episcopi, Episcopi-vicari patriarhali – cate 6.343 lei si cei 25 de Episcopi-vicari, Episcopi coajutor, Episcop auxiliar, Arhiereu-vicar – 6.068 lei.
Cuantumul sprijinului lunar la salarizarea personalului din conducerea cultelor si a unitatilor de cult, altul decat cel asimilat functiilor de demnitate publica (1262 de posturi) a fost stabilit si pentru vicepresedinte uniune, vicar administrativ patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal – (1.638 de lei), secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial, vicar episcopal – (1.422 de lei), secretar Cancelaria patriarhala, consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop (986 de lei), staret, superioara, egumen (741 de lei).
Detalii aici
-
Statul, cel mai generos angajator: salariile birocratilor s-au triplat in 3 ani
Functionarii din administratia publica au beneficiat de cea mai mare crestere salariala (42% in euro) in primele noua luni ale acestui an. Mai mult, salariile lor au crescut cu 181%, adica aproape s-au triplat, in ultimii trei ani (septembrie 2007 fata de septembrie 2004), arata o analiza a ZF, pe baza datelor de la Institutul National de Statistica.
Birocratii domina topul celor mai mari cresteri salariale din ultimii ani, statul dovedindu-se astfel cel mai generos angajator cu cei peste 200.000 de functionari publici. Acestia au fost pe locul I la capitolul majorari salariale si anul trecut, cand castigul lor mediu a crescut cu 38% in euro.
Detalii aici.
-
Onoarea reperata a Merrill Lynch
Numirea lui Thain vine dupa demisia fostului director executiv, Stan O’Neal, ca urmare a anuntului privind o pierdere estimata de aproape 8 miliarde de dolari (peste 5 miliarde de euro) din cauza expunerii pe piata creditelor ipotecare secundare. Thain, in varsta de 52 de ani, are o experienta indelungata de lucru intr-un grup financiar important, detinand pe r and, din 1995 pana in 2004, functiile de director executiv pentru Europa, director financiar, respectiv presedinte si director de operatiuni al Goldman Sachs. De la inceputul anului, ca efect al crizei ipotecare, Merrill Lynch a pierdut circa 31 de miliarde de dolari din capitalizare, pretul actiunilor sale coborand cu 38%.
-
Un caz inchis
CNCD si-a motivat decizia prin faptul ca s-a antepronuntat, printr-un comunicat emis in data de 6 noiembrie unde a condamnat public declaratiile sefului diplomatiei, considerandu-le ofensatoare "la adresa unor comunitati". Masura Consiliului a starnit proteste in randul adversarilor ministrului, care au incriminat o noua declaratie a acestuia, potrivit careia anunta ca deportarea "nu se va produce prea curand". Ulterior, surse din institutie au declarat pentru agentia Mediafax ca de fapt CNCD l-ar fi sanctionat cu avertisment pe ministru daca ar fi putut judeca fondul cauzei. In calitate de sef politic al ministrului de externe, premierul Tariceanu a declarat ca din punctul de vedere al conducerii PNL, cazul declaratiilor lui Cioroianu este inchis si ca nu constituie o tema de discutie in partid.
-
Un rus tot mai ramane
Potrivit comandantului trupelor terestre dislocate in Georgia, generalul Aleksei Maslov, ultimul convoi a parasit baza de la Batumi si a trecut frontiera in Armenia, miercurea trecuta, in urma fiind lasati "doar militarii din trupele de mentinere a pacii in Abhazia si cele din Osetia de sud cu participarea Georgiei".
Presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, a acuzat Rusia ca-i sprijina pe separatistii din cele doua regiuni, acuzatie respinsa de Moscova. Georgia se confrunta cu proteste de strada de mai multe saptamani, care l-au determinat pe presedintele Saakasvili sa convoace alegeri anticipate in ianuarie anul viitor, insa Moscova a calificat deja viitorul scrutin drept "o farsa" pentru pastrarea puterii.