BusinessMagazin

Blog

  • iHarta Bucurestiului




    Denumita Mobione Maps, aplicatia software disponibila pe www.maps.mobione.ro ofera acces la hartile Yahoo! Maps atat prin iPhone, cat si prin playerul iPod Touch, care este de fapt versiunea fara modul de telefonie mobila a iPhone. “Ideea aplicatiei a pornit de la faptul ca serviciul deja disponibil pe iPhone, Google Maps, nu include harti detaliate ale Romaniei si in principal ale Bucurestiului”, spune Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Telefonul mobil iPhone a castigat interesul multor romani, iar serviciile Yahoo! sunt oricum destul de populare la noi, iar aceste argumente au contribuit la decizia companiei de a crea un asemenea program.








     

    Lansata in prima parte a lunii iunie, aplicatia Mobione Maps a fost accesata deja de peste 8.000 de utilizatori din 101 tari din lume, cei mai multi dintre acestia fiind din SUA, in proportie de 35%, potrivit statisticilor Mobione, divizia de marketing mobil a MB Dragan – care se ocupa cu reclame pe telefoane mobile si cu campanii de marketing prin SMS si MMS.

     

    Investitia in Mobione Maps a fost destul de redusa, calculata mai degraba in timpul necesar echipei de 14 oameni ai MB Dragan pentru dezvoltarea aplicatiei decat in termeni financiari. Aplicatia nu genereaza venituri, fiind oferita gratuit utilizatorilor, dar “exista posibilitatea folosirii aplicatiei in scopuri comerciale, prin implementarea separata a acesteia la cererea clientilor”, afirma Dragan. Succesul Mobione Maps ar putea fi insa masurat si prin interesul acordat la nivel international aplicatiei romanesti. La doar doua zile de la lansare, pe site-ul Apple a fost publicata o recomandare a aplicatiei in sectiunea care prezinta programele software disponibile pentru produsele companiei. “Timp de doua saptamani, Mobione Maps a fost cea mai populara aplicatie software din lume la categoria programelor utile pentru calatorii”, mentioneaza Mihai Dragan.

     

  • Parcare? Intrebati mobilul




    Mai exact, soferii pot urmari pe ecranul celularului informatii despre locurile de parcare cu plata disponibile intr-o anumita zona, furnizate prin intermediul unei retele wireless la care sunt conectati senzori instalati in parcari. Totodata, sistemul anunta proprietarii ca este timpul sa elibereze locul de parcare sau sa plateasca pentru timpul suplimentar, intrucat expira perioada pentru care au platit parcarea.








     

    Incepand cu a doua parte a acestui an, San Francisco va experimenta un asemenea sistem in care vor fi inregistrate aproximativ 6.000 din cele 24.000 de locuri de parcare cu plata din oras. In acest fel, autoritatile spera sa rezolve problema parcarilor fara sa fie nevoite sa introduca taxe de parcare restrictive, cum se intampla in Londra sau Singapore, metoda care ar putea descuraja soferii sa parcheze in zonele centrale ale orasului.

     

    “Daca experimentul va da rezultate, o mare parte a problemei parcarilor va fi rezolvata, iar soferii nu vor mai trebui sa iroseasca timp pentru a gasi un loc de parcare”, crede Donald Shoup, profesor in cadrul University of California din Los Angeles. Din cercetarile lui Shoup reiese ca soferii aflati in cautarea unui loc de parcare sunt responsabili pentru aproape 30% din traficul din zonele centrale ale oraselor, trafic care ar putea fi eliberat daca 15% dintre locurile de parcare cu plata disponibile ar fi libere in orice moment al zilei. In New York, spre exemplu, procentul este chiar mai mare, dat fiind ca cei care se plimba pe strazi in cautarea unui loc de parcare genereaza pana la 45% din trafic. Sistemul inteligent de parcare a atras atentia autoritatilor din mai multe orase americane, care sunt deja in discutii cu companii din domeniul IT pentru instalarea unei retele wireless care ar permite monitorizarea locurilor de parcare. Deocamdata insa nu au fost anuntate planuri concrete, multi preferand sa astepte rezultatele experimentului San Francisco inainte de a face o asemenea investitie.

     

  • Cursa de la Bucuresti








    “Cursa FIA GT din cadrul Bucharest Challenge de anul trecut a fost televizata in peste 130 de tari si vizionata de 800 de milioane de telespectatori la nivel mondial, in conditiile in care la eveniment au fost prezenti aproape 70.000 de spectatori”, declara recent Hartmut Beyer, CEO al Bucharest Ring, cel care a venit cu ideea de a organiza un circuit stradal in Bucuresti.

     

    Daca in Ungaria exista Hungaroring (unde este organizata si o cursa anuala de Formula 1), Cehia are circuitul de la Byrno, in Romania s-a adoptat solutia unui circuit stradal. Este mai ieftina, iar spectatorii pot utiliza fara probleme mijloacele de transport in comun.

     

    Dintre cei 70.0000 de spectatori prezenti in cele trei zile ale evenimentului de anul trecut, aproximativ 4.000 au fost straini – care au stat la hotelurile din Capitala si care impreuna cu staff-ul echipelor au generat orasului, in cele trei zile, afaceri de 7 milioane de euro, dupa estimarile organizatorilor. Anul acesta, spune Beyer, premisele sunt si mai bune.

     

    La doua saptamani de la punerea in vanzare, 8.000 de bilete au fost deja vandute, pentru editia de anul acesta a Bucharest Challenge, care se va desfasura pe un circuit special amenajat in jurul Palatului Parlamentului intre 24 si 27 august. “Incasarile din acest an vor ajunge la aproximativ 1,2 milioane de euro in cazul in care vom vinde toate cele 120.000 de bilete. Trebuie subliniat ca in acest an exista bilete individuale pentru fiecare zi si nu unul pentru toate trei, cum a fost anul trecut”, a spus Hartmut Beyer.

     

    “In 2008 estimam ca la eveniment sa fie prezenti intre 6.000 si 7.000 de straini, la care se adauga staff-ul echipelor, adica un total de aproximativ 800-1.000 de persoane. Spre exemplu, hotelul Ibis din apropierea Parlamentului este deja rezervat in intregime in acea saptamana, in timp ce Marriott este in curs de ocupare”, a completat acesta. In comparatie cu un circuit stradal, realizat in interiorul unui oras, care necesita investitii de aproximativ 13 milioane de euro, realizarea unui circuit permanent poate ajunge chiar si la 500 de milioane de euro.

     

    “Construirea unui circuit care sa respecte cerintele unei competitii precum Formula 1 necesita investitii cuprinse intre 150 si 250 de milioane de euro, la care se adauga costurile legate de infrastructura, care duc investitia la o valoare intre 300 si 500 de milioane de euro, plus cheltuielile cu intretinerea, de aproximativ 50 de milioane de euro anual. Din acest motiv, toate noile circuite de Formula 1 care s-au construit in ultimii ani au fost realizate in tari precum Emiratele Arabe Unite sau Bahrain.

     

    O alta problema pentru piata romaneasca este, potrivit organizatorilor, costul ridicat de constructie si amenajare a circuitului. “In 2007 costurile legate de constructia si amenajarea circuitului stradal au fost cu 40% mai ridicate decat cele din Germania. Este mai ieftin sa lucram cu muncitori si firme din Germania si Austria decat din Romania, chiar si atunci cand luam in calcul costurile legate de transport si cazare”, a subliniat Beyer.

     

    Chiar si costurile de inchiriere a echipamentelor sunt mai mari in Romania fata de restul Europei. “Ecranele gigant pe care vor fi difuzate imagini din timpul curselor sunt inchiriate din Marea Britanie. Compania din Romania a cerut un pret de doua ori mai ridicat decat firma din Anglia, cu toate ca transportul acestora nu este foarte ieftin”, a adaugat Beyer.

     

    Din acest motiv, anul acesta organizarea evenimentului este realizata aproape in exclusivitate cu personal si companii din Germania, Austria si Marea Britanie, care implica niste cheltuieli mai reduse decat in cazul in care s-ar fi utilizat firme locale. “Anul trecut am vrut sa folosesc forta de munca locala, precum si serviciile companiilor romanesti, dar acestea au implicat costuri mult prea ridicate in comparatie cu cele din Germania. Din acest motiv anul acesta doar trei din cele 55 de companii furnizoare sunt din Romania”, spune Beyer. Astfel, pentru organizarea evenimentului vor fi angajati peste 1.200 de oameni, dintre care mai putin de o treime vor fi romani.

     

    Bucharest Challenge este cel de-al treilea circuit stradal amenajat in Europa, dupa celebrul circuit de la Monte Carlo si cel de la Valencia si singurul de acest gen unde se desfasoara o etapa de FIA GT, competitie aflata pe locul patru ca importanta in lumea motorsport dupa Formula 1, MotoGP si WRC – Campionatul Mondial de Raliuri. Daca privim situatia la nivel mondial, circuitele stradale sunt tot mai gustate de public, deoarece sunt mai spectaculoase – chiar si cea mai mica eroare a unui pilot il trimite pe acesta impreuna cu bolidul a carui valoare depaseste lejer 1 milion de euro in parapetul de beton. Pe un circuit normal, aceasta pur si simplu iese pe iarba sau in cel mai rau caz se loveste de un perete de cauciuc.

     

    Daca anul trecut amenajarea traseului s-a realizat in timpul orelor de varf intr-una dintre cele mai aglomerate zone ale Capitalei – traficul fiind puternic perturbat -, anul acesta lucrarile vor fi efectuate noaptea.

     

    Tot in plus fata de anul trecut, in parcul Izvor va fi amenajata o zona de divertisment, cu o zona speciala cu simulatoare de Formula 1 si o zona destinata tuningului auto.

     

  • Cum ne-am petrecut armata








    Cam aceasta e concluzia antologiei de texte despre armata pe care Radu Paraschivescu a avut luminoasa idee s-o alcatuiasca spre completarea colectiei „Rasul lumii”. Spre lamurirea terminologiei: armata inseamna stagiul militar cu termen redus, pentru cei intrati la facultate; neredus, pentru cei care n-au nimerit subiectul la admitere sau care pur si simplu n-au aspirat spre studii superioare; in sfarsit, stagiul prelungit, pentru loaze si pentru cei care au fluierat in front. Armata, cea din antologia noastra, n-are legatura cu APV-ul (armata pe viata) si nici cu incartiruirea sine die, pe care a avut-o de indurat bietul si bravul soldat Svejk. Ea induce un termen limitat de suferinta nelimitata, ceea ce, poate, o si face suportabila. Cei chemati de Radu Paraschivescu sa coboare militaria din podul memoriei, vorbind despre instructie, posturi de garda, popote, tras la tinta, marsuri, cantece patriotice in pluton si alte mizerii cazone sunt scriitori cunoscuti si personalitati mediatice, care cu un asemenea subiect gras nu aveau cum sa nu-si dea masura intregului talent. Amintim, dintre ei, pe Serban Foarta, Dan C. Mihailescu, Cristian Tudor Popescu, Robert Serban sau Tudor Octavian. Generatii diferite, spirite diferite, dar care reactioneaza si acum, cu aceeasi pofta narativa (ca un tic nervos), la subiectul „armata”. O carte de luat in vacanta sau de citit in locul unei vacante pe care n-ati capatat-o sau care urmeaza sa vina. In program: „dresura de filologi cu masca pe figura, tarasuri prin noroiul patriei, plantoane in creierii noptii langa butoaie goale, dialoguri absurde cu plutonieri obtuzi, farse de tot felul…” Pentru lectura, inainte!




    Radu Paraschivescu (coordonator)

    „Racani, pifani si veterani”,
    Editura Humanitas, Bucuresti, 2008
     
     
     
    Noutati
     

    Sacrificiul lui Kae
    Pentru cei fascinati de universul traditional nipon, dominat de cutume bizare si aureolat de un lirism discret, romanul „Sotia doctorului” va constitui, cu siguranta, un moment de delectare. Ne aflam in Japonia secolului al XVIII-lea, intr-o lume in care femeile au putine sanse sa se afirme. In familia Hanaoka, de generatii, primul nascut se dedica medicinei. Tatal, Naomichi, s-a insurat cu Otsugi, cea mai frumoasa fata din tinut, pentru ca a reusit sa o vindece de o boala ciudata, iar cererea in casatorie nu i-a putut fi refuzata. Acum, Otsugi trudeste alaturi de fiicele ei pentru ca Seishu, baiatul ei cel mare, sa-si poata face studiile la Kyoto. Kae, o tanara pe care Otsugi o peteste in absenta lui Seishu, va roboti in casa Hanaoka, inainte ca sotul ei sa se intoarca in sat. Pentru a-l cuceri pe tanarul doctor, Kae trebuie sa lupte cu gelozia lui Otsugi, care se simte exclusa din viata intaiului ei nascut.

    Sawako Ariyoshi „Sotia doctorului”,
    Humanitas Fiction, Bucuresti, 2008

     
    Ultimul om
    „Oryx si Crake”, roman publicat de scriitoarea canadiana in 2003, este o distopie, o fabula despre un posibil sfarsit al lumii, cu virusi letali, sange in valuri, humanoizi si un singur om – Jimmy a.k.a Snowman -, ale carui dezolante peripetii i-au indemnat pe talmacitori sa redenumeasca romanul (in franceza, bunaoara), “Ultimul om”. Atwood construieste un science fiction de cea mai clasica factura, nu insa cu monstri stelari sau nave intergalactice, ci descriind doar un „ceea ce ar putea fi”. Acest viitor sumbru, care pastreaza subtilii vapori letali din „Minunata lume noua”, profetiile despre totalitarism din “1984” si standardizarea din „Fahrenheit 451”, este insa un produs 100% al unei stiinte care, aflata in cautarea echilibrului, dezechilibreaza totul. Jimmy este singurul om ramas pe o planeta devastata de microbul implacabil al Mortii Rosii si de niste teribile catastrofe ecologice.
     

    Margaret Atwood – „Oryx si Crake”,
    Editura Corint, Bucuresti, 2008




  • Zentiva estimeaza scaderea vanzarilor cu 33% in Romania pe S1

    “Rezultatele de vanzari ale Zentiva in Romania din perioada ianuarie-iunie 2008 reflecta in mod direct schimbarile organizationale strategice care au avut loc in companie incepand cu jumatatea anului trecut si care au pus accentul pe optimizarea capitalului de lucru”, a explicat Dragos Damian, directorul general al companiei, cauzele deprecierii volumului de vanzari in Romania.

     

    In moneda locala, vanzarile au scazut cu aproximativ 16% fata de anul precedent, pe fondul orientarii spre o cresterea profitabilitatii afacerilor si pe recuperarea in timp mai scurt a creantelor. Pe primul trimestru al anului curent, compania a inregistrat vanzari de 67,1 milioane de lei si o cota de piata de 4,6%, potrivit datelor furnizate de Cegedim.

     

    “Din momentul in care am preluat conducerea Zentiva, m-am decis sa nu mai alerg dupa cota de piata cu orice pret. Avem o cota de piata buna, insa pe de alta parte daca discutam de tari ca Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria in niciuna din aceste tari nu exista un producator local care sa nu fie in topul primilor cinci mari jucatori, in vreme ce in Romania primul producator este de abia pe locul al saptelea, din punctul de vedere al valorii vanzarii”, declara recent, pentru BUSINESS Magazin, seful Zentiva Romania.

     

    La nivel de grup, producatorul preconizeaza ca se asteapta sa raporteze vanzari nete pentru perioada mentionata in valoare de 8,9 miliarde de coroane cehesti (3,8 miliarde de euro), reprezentand o crestere de 32% fata de primele sase lui ale lui 2007. Majorarea se datoreaza rezultatelor obtinute pe piata din Turcia, unde vanzarile au cumulat 1,6 miliarde de coroane cehesti, evolutie care contrabalanseaza situatia pe plan local, potrivit declaratiilor lui Jiri Michal, presedintele si CEO-ul companiei.

     

    In Cehia, vanzarile la produsele farmaceutice au scazut cu 9% fata de anul precedent, in conformitate cu asteptarile reprezentantilor companiei, ca urmare a impactului negativ provocat de intarirea coroanei cehe, moneda de raportare a companiei.

     

    Celelalte piete si divizii non-farmaceutice ale producatorului au prezentat o crestere a vanzarilor de 33% fata de 2007, in urma rezultatelor pozitive inregistrate in Rusia, Ucraina, alte tari din Comunitatea Statelor Independente, Bulgaria si Polonia, precum si a consolidarii diviziilor non-farmaceutice din Turcia.

     

    Grupul Zentiva are peste 6.000 de angajati si detine unitati de productie in Cehia, Slovacia, Romania si Turcia. Compania este cotata la Bursele de Valori din Praga si Londra. Actionarii majoritari ai Zentiva sunt Sanofi-Aventis Group (24,9%), Generali PPF Holding B.V. (19,2%) si Fervent Holdings Limited (7,6%). Managementul si salariatii detin impreuna 5,9% din actiuni, iar alti investitori institutionali particulari au 42,4% din companie.
     

  • Romania – locul 13 in clasamentul celor mai bune piete pentru spatii logistice

    Prima pozitie in clasamentul de anul acesta este ocupata de Belgia. Pe locul al doilea se afla Olanda, urmata de Ungaria, Cehia si Polonia pe locul al cincilea, in timp ce Romania intra in premiera in acest clasament, direct pe locul a 13-lea.

     

    Dezvoltarea retail-ului in Romania, concretizata prin numarul tot mai mare de centre comerciale, atrage dupa sine dezvoltarea spatiilor de logistica si depozitare. Astfel ca se asteapta ca volumul acestor spatii sa ajunga aproape dublu anul acesta.

     

    Cererea de spatii logistice depaseste oferta prin prisma faptului ca sunt putine proiecte cu caracter speculativ, noteaza raportul C&W. In continuare numeroase companii internationale de logistica intentioneaza sa isi extinda activitatea si pe teritoriul Romaniei, cele care deja activeaza in tara noastra fiind interesate de eficientizarea activitatii prin deschiderea de noi puncte de distributie in restul tarii.

     

    “Ritmul ascendent al pietei industrial – logistice din Romania poate fi mentinut prin dezvoltarea in continuare a portului Constanta si prin dezvoltarea porturilor la Dunare. Dunarea reprezinta singura ruta de transport corespunzator, care ne conecteaza direct la centrul Europei si care este prea putin exploatata in prezent. 65% din volumul marfurilor ce tranziteaza Romania se transporta pe uscat si numai 10% maritim si fluvial", spune Gabriel Sfetcu, directorul departamentului Industrial la Cushman & Wakefield Activ Consulting.

     

    Potrivit raportului C&W, Constanta a inregistrat in ultimii trei ani cea mai mare crestere a volumului de marfuri din intreaga Europa: 277%. Cu toate acestea, Constanta inca se situeaza pe ultimele locuri intre principalele porturi din Europa in privinta volumului de marfuri (locul 17 din 20), mentioneaza analistii companiei de consultanta imobiliara.

     

    European Distribution Report 2008 include 25 de tari, comparativ cu 15 tari in editia anterioara. Aceasta reflecta expansiunea Uniunii Europene si cresterea businessului international, astfel incat majoritatea tarilor nou intrate sunt din Europa de Est. Este si cazul Romaniei, care intra direct pe locul al 13 lea. Clasamentul este intocmit prin analiza a numerosi factori care tin de raportul dintre costuri si beneficii incluzand factori precum chirii, costurile de munca, dimensiunea pietei, gradul de proximitate fata de piete cheie si densitatea populatiei.

     

    “Nu este nicio surpriza ca tarile din Europa Centrala si Est ocupa primele locuri ale clasamentului European Distribution Report de anul acesta. Aceste piete se maturizeaza pe masura ce nodurile si rutele de distributie se dezvolta pentru a sustine pietele locale in crestere precum si pe masura ce business-urile cauta sa isi reduca costurile”, Ferdinand Hlobil, Head of Industrial in cadrul Cushman & Wakefield Central Europe

     

    Totusi, asa cum se arata in raportul, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franta si Germania continua sa fie in centrul activitatilor economice si de asemenea detinatoare ale principalelor porturi si aeroporturi de marfa. Din acest motiv inca domina ca dimensiune piata europeana a spatiilor industrial-logistice. Cele mai scumpe 5 tari in termeni de chirii pentru spatiile industriale sunt de asemenea localizate in Europa de Vest, este vorba despre Londra (Heathrow), Dublin, Barcelona, Stockholm si Amsterdam (Schiphol).

     

    Raportul de asemenea arata ca in Europa, chiriasii se orienteaza catre orasele din tara, evitand in acest fel capitalele, unde lipsa terenurilor si blocajele de trafic constituie o problema majora, aceasta tendinta fiind favorizata si de nivelul mai scazut al chiriilor practicate in orasele din tara. “In Romania asistam la o situatie opusa: in Bucuresti, fiind competitia mai mare, preturile sunt mai mici decat in restul tarii.” a completat Gabriel Sftecu.
     

     

  • Bursa s-a incruntat din nou

    Cea mai mare depreciere, fata de momentul de debut, a inregistrat-o indicele BET, al evolutiei preturilor celor mai lichide 10 titluri cotate, scazand cu 3,23% la doua ore de la deschidere; indicele compozit BET-C s-a depreciat cu 2,67%, iar indicele SIF-urilor cu 2,71%.

    Nici la jumatea sedintei si nici la inchiderea ei situatia nu s-a ameliorat, toti indicii inregistrand scaderi. La sfarsitul zilei de tranzactionare, indicele SIF-urilor, BET-FI s-a depreciat cel mai mult, cu 3,81%. Indicii BET-C si BET au prezentat o scadere de 2,09%, respectiv de 2,67% fata de ziua precedenta.

    Valoarea totala a tranzactiilor efectuate pe BVB si Rasdaq a fost de 9.121.468,52 de euro, cele mai lichide societati fiind BRD, Banca Transilvania, SIF Oltenia, SIF Moldova si SIF Muntenia.

     

  • Roche Romania: Estimam pierderi de 3-4%

    "Dupa cum a evoluat piata pana acum, cu un ritm de crestere de sub 10%, s-ar putea ca pierderea financiara sa inghita si profitul operational, cel pe care ne bazam. Per total, cred ca vom inregistra pierderi la nivelul catorva procente, de -3,-4%”, a declarat, pentru BUSINESS Magazin, Dan Zamonea, directorul general al Roche Romania.

    In primul trimestru al anului acesta, filiala producatorului elvetian a raportat vanzari de 111,5 milioane de lei (aproximativ 31,4 milioane de euro) si o cota de piata de 6,7%, potrivit datelor furnizate de catre Cegedim. Principalele arii terapeutice in care Roche este prezent pe piata locala sunt virologia, onco-hematologia si tratamentul anemiei si cel post-transplant.

    Grupul farmaceutic elvetian, unul dintre principalii producatori la nivel mondial, a inregistrat, in primul semestru al anului curent, o crestere a vanzarilor de 10% in moneda locala, fata de perioda similara a anului trecut, pana la 22 de miliarde de franci elvetieni (circa 13,5 miliarde de euro), si un profit net, in usoara crestere, pana la 5,7 miliarde de franci elvetieni (aproximativ 3,5 miliarde de euro).

    "Cresterea cu doua cifre pentru produsele strategice depaseste in importanta scaderea vanzarilor de Tamiflu, vanzarile totale ale Roche Pharmaceuticals majorandu-se astfel cu 3%. Marja de profit a diviziei de farmaceutice a crescut cu 1,9 puncte procentuale pana la 38,2%, in ciuda cresterii semnificative a investitiei in cercetare-dezvoltare”, a declarat Dan Zamonea.

    Rezultatele obtinute la nivel de grup confirma asteptarile companiei pentru intregul an si nu iau in calcul vanzarile la medicamentul antiviral Tamiflu, care au inregistrat scaderi. Vanzarile diviziei de produse farmaceutice, Roche Pharmaceuticals, a inregistrat majorari de 9%, dublu fata de cresterea medie raportata de piata farma globala, la 17,2 miliarde de franci elvetieni potrivit informatiilor furnizate de oficialii companiei.

    Avand sediul central in Basel, Elvetia, Roche este una dintre cele mai importante companii farmaceutice bazate pe cercetare si dezvoltare si unul dintre liderii mondiali in domeniu, prin cele doua divizii ale sale – Roche Pharmaceuticals si Roche Diagnostics. La sfarsitul anului 2007, vanzarile globale ale diviziei de farmaceutice se ridicau la 36,8 miliarde de franci elvetieni, iar divizia de diagnostice a anuntat vanzari de 9,3 miliarde de franci elvetieni. La nivel global, grupul Roche are aproximativ 79.000 de angajati, din care 150 sunt in Romania.

  • Dell: Am vandut 49.695 de PC-uri in S1

    Al doilea mare producator mondial de PC-uri, Dell, a vandut in primele doua trimestre ale acestui an in Romania 35.151 de notebook-uri, avand un avans de 98,5% fata de perioada asemanatoare din 2007.

    La nivel mondial, Dell ocupa locul al treilea la vanzarea de notebook-uri avand o cota de piata de 5,2%. In ceea ce priveste Romania, compania se afla pe primul loc pe piata de laptop-uri si pe locul al doilea in vanzarea de desktop-uri atingand, potrivit IDC, in trimestrul al doilea al acestui an, o cota de piata de 10,4%.

    In primele sase luni ale lui 2008 piata locala de notebook-uri a crescut cu 45%, fata de cea din aceeasi perioada a anului trecut, principalele vanzari realizandu-se in zona customer si pe segmentul IMM- urilor.

    Potrivit lui Mihai Guran, director general al Bulgaria&Romania Dell Emerging Markets, obiectivele companiei sunt de a creste cu 60% volumul de vanzari in Romania pana la sfarsitul anului.
     

  • Secuiana ataca pe frontul de Est

    “Viitorul Secuiana este in comert”, enunta Laszlo Dobra perspectiva firmei de confectii din Targu-Secuiesc, care ani de zile a lucrat doar lohn sub etichete precum Baumler, Bruno sau Vanilla.

    Pana acum patru ani, Secuiana exporta peste 95% din productie, insa cifra a scazut intre timp pana la 88%. In ceea ce priveste cifra de afaceri, piata interna detine acum putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.

    Cum a ajuns compania sa schimbe zona de interes si sa se concentreze pe piata interna? Explicatia tine in primul rand de rentabilitatea pierduta a productiei in sistem lohn; viata fabricilor de profil, si asa destul de grea din cauza scumpirii utilitatilor, a aprecierii leului si a invaziei produselor asiatice, mai are de trecut un prag: criza de forta de munca. In fiecare an, din fabricile Secuiana pleaca in jur de 70-80 de angajati, din care doar jumatate sunt supliniti prin noi angajari, tine sa precizeze directorul Dobra, care recunoaste ca si productia s-a redus pana la 3.500 de perechi de pantaloni pe zi, de doua ori mai putine decat in urma cu patru ani.

    Contractele de lohn au scazut de la 7,4 mil. euro in 2005 la 6,8 mil. in 2006, pentru ca anul trecut valoarea sa scada si mai mult, pana la 3,6 mil. euro. Confectia Targu-Secuiesc (actuala Secuiana), fabrica infiintata in 1968, avea la inceputul anilor ’90 circa 1.600 de angajati si lucra numai export pentru pietele din Europa de Vest si America de Nord. “Am fost intre cele 23 de societati care au luat parte la acea privatizare de proba, inainte sa se infiinteze Fondurile Proprietatii de Stat”, afirma Laszlo Dobra, care adauga ca atunci conducerea si angajatii fabricii au cumparat intregul pachet de actiuni al fabricii.

    Dupa privatizare “am luat avant ca o racheta. Anual am investit peste un milion de marci germane in modernizari”, spune directorul Secuiana. Actionarii au mai dezvoltat, intre timp, alte trei afaceri, doua de productie – Seconf Covasna (100% lohn de confectii pentru femei) si S’mode (100% lohn de confectii pentru barbati) – care anul trecut au generat afaceri de cinci milioane de euro, precum si firma de transport Secuiana Trans, care a realizat in 2007 afaceri de 1,8 mil. euro.

    Dezvoltarea grupului s-a oprit insa in 2004, odata ce a inceput aprecierea monedei nationale. “Intr-o jumatate de an am pierdut cam 25% din competitivitate. Atunci au inceput problemele noastre”, aminteste Dobra. Dupa ce Secuiana a lucrat cateva luni in pierdere, prima masura luata a fost sa renegocieze cu fiecare client in parte contractele de lohn. “Ne-au ramas numai clientii care au serii scurte, modele complicate, vor calitate si platesc mai bine”, precizeaza Laszlo Dobra, explicand ca restructurarea activitatii companiei a redus de atunci si pana acum productia cu circa 60%.

    In acest context, Dobra a inteles ca viitorul nu este in productie, ci in marca proprie. In 2004, Secuiana avea doua magazine, unul in Targu-Secuiesc si unul la Constanta. Acum, retelele proprii de retail si de distributie aduc 52% din totalul vanzarilor Secuiana. “Vrem sa ajungem anul acesta la o contributie de 58-60% a retailului”, anunta Dobra, precizand ca asteapta si vanzari mai mari cu circa 13% decat anul trecut, pana la 8,5 milioane de euro, numai pentru Secuiana.

    Cu 26 de magazine proprii in retea si cinci francize, planurile Secuiana pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca 10-14 magazine, in special in galeriile marilor hipermarketuri. Investitiile bugetate ajung la doua milioane de euro, in conditiile in care costurile deschiderii unui magazin de 60-80 mp depasesc 150.000 de euro. “Clientii nostri nu cumpara din mall-uri. Am avut opt magazine in centre comerciale de acest tip, dar le-am inchis pentru ca nu erau profitabile”, motiveaza Dobra de ce prefera sa se extinda odata cu marile lanturi de hipermarketuri.

    Dezvoltarea brandului Adam’s face parte din strategia Secuiana de a convinge piata interna: “In cinci sau zece ani nu vom mai putea produce nici macar pentru magazinele noastre”. Deocamdata insa, evolutia Secuiana urmeaza tabloul economic al industriei usoare, caracterizat in ultima vreme de declin. In tara sunt aproape 6.000 de firme de confectii, din care doar aproximativ 400 de companii detin branduri proprii, care sunt insa putin cunoscute in afara Romaniei, conform Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare.

    Printre firmele care deja exporta marca proprie sunt Jolidon, ID Sarrieri sau Braiconf Braila. Recastigarea pietei interne, care in prezent este acoperita in proportie de 50% de importuri, poate contrabalansa regresul pietei de exporturi, crede Mircea Vasiu, brand manager al firmei Mondostar din Sibiu. Compania, care exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia, are doua marci – Boulevard si Status – pe care le vinde prin sapte magazine proprii, plus alte 35-40 de puncte de vanzare independente. Slovenii si croatii pot achizitiona deja brandul Boulevard in propria tara “iar anul acesta am intrat si in Rusia”, spune Vasiu. Valoarea primului export in Moscova a fost de circa 100.000 euro.

    Mondostar a realizat anul trecut afaceri de 3,1 mil. euro, contributia retailului ajungand la 28% din total. Previziunile pentru cresterile vanzarilor in reteaua magazinelor Boulevard, creionate la inceputul acestui an, au fost deja depasite cu 25% in primul trimestru din 2008, spune Vasiu. “In primele trei luni am vandut de aproape un milion de euro, dublu decat ne-a asteptat”, spune brand managerul, estimand ca Mondostar va inchia anul cu afaceri de aproape patru milione de euro. Mircea Vasiu se arata optimist in privinta potentialului pietei interne, dar nu intentioneaza sa renunte la activitatea de lohn, “atat timp cat pentru noi va ramane profitabila”.

    Directorul Secuiana se arata sceptic in privinta unei posibile rentabilitati a lohn-ului, luand in considerare cresterea salariilor si a costului utilitatilor. Costurile confectiilor produse in Romania nu vor face decat sa creasca deci, ceea ce va afecta competitivitatea, spune el. “Lohn-ul nu mai este o solutie pe termen lung. Doar nivelul calitatii mai e in favoarea noastra”, considera Laszlo Dobra, care spera ca in doi ani Secuiana sa faca primul pas peste granite, cu brandul propriu insa, nu cu contracte de lohn. “Probabil ca vom merge paralel cu unul din cele doua lanturi de hipermarketuri – Carrefour sau Auchan – si in niciun caz spre Vest, ci spre Est, spre Moldova si Ucraina.”