BusinessMagazin

Blog

  • Burduja: Gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România şi doar surplusul va fi vândut

    „România şi-a asumat rolul de lider în sectorul energetic european. Informaţiile referitoare la exportul viitor, după 2027, a unei cantităţi de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep, de către OMV Petrom către o companie majoră din Germania, reprezintă un pas firesc în cadrul unui proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră şi pentru Europa. Pentru o clarificare completă şi pentru a linişti orice temeri, dorim să subliniem că volumul exportat către Germania, conform datelor disponibile public, reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zăcământului Neptun Deep. Aceasta este o proporţie infimă, întrucât Neptun Deep are rezerve evaluate la peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, aceste estimări pot creşte semnificativ pe măsură ce operaţiunile de foraj avansează. Ne asigurăm că această resursă va fi utilizată responsabil pentru beneficiul României şi al cetăţenilor noştri. Fiecare partener în proiect, atât Romgaz, cât şi OMV Petrom, este responsabil pentru propriile decizii de comercializare a gazului exploatat în viitor, în condiţiile legii şi cu protejarea securităţii energetice a României”, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

    Potrivit sursei citate, exportul face parte din planul de business al proiectului Neptun Deep şi reflectă angajamentul României de a contribui la securitatea energetică europeană.

    „A ajuta Europa să scape de influenţa rusească asupra resurselor energetice este un obiectiv care ne interesează, în spiritul solidarităţii europene şi a pieţei unice. Acest pas reconfirmă poziţia României de pilon regional al securităţii energetice a Uniunii Europene. România este deja cel mai mare producător de gaze naturale dintre statele membre ale Uniunii Europene, ca urmare a creşterii producţiei Romgaz din 2024 şi reluarea marilor exploatări, inclusiv în perimetrul Caragele. Prin producţia actuală, de circa 8-10 miliarde Nm³, România îşi acoperă integral consumul, fără a depinde de importuri. Din 2027, producţia anuală a României se va dubla, până la 18-20 miliarde Nm³. Vom produce aşadar încă din primul an de exploatare o cantitate de gaze de cel puţin două ori mai mare decât consumul intern actual al României. În acest context, putem spune cu fermitate că nu există niciun pericol ca românii să rămână fără gaze naturale, iar ţara noastră se află într-o poziţie privilegiată de a asigura şi securitatea energetică regională, inclusiv a Republicii Moldova. Mai mult, redevenţele şi impozitele pe gazul exportat europenilor sunt plătite în România şi devin venituri la bugetul de stat al României”, se mai arată în comunicat.

    Ministerul Energiei precizează că, potrivit Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere garantează mecanisme explicite pentru protejarea intereselor naţionale şi securităţii energetice a României, Guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare consumului casnic şi producerii de energie termică destinate populaţiei, precum şi pentru obligaţiile europene de solidaritate. Aceste măsuri sunt limitate în timp şi proporţionale cu situaţia.

    „Proiectul Neptun Deep marchează un moment de cotitură pentru viitorul energetic al României. Narativele iresponsabile de tipul vânzării de gaz românesc ca preţ al aderării la Schengen sunt periculoase şi complet false, iar o logică de bază ne arată că vorbim despre o cantitate infimă, despre piaţa germană, partener strategic pentru România şi despre valorificarea unei resurse care înseamnă venituri în plus pentru român, fără să afecteze în niciun fel piaţa naţională a energiei. Românii pot să stea liniştiţi: statul roman are toate pârghiile pentru a se asigura ca gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România şi doar surplusul va fi vândut. De altfel, statul român, prin Romgaz, deţine jumătate din zăcământ. Fac apel la toţi actorii politici să nu manipuleze şi să nu dezinformeze în legătură cu proiecte strategice ce pot aduce minim 20 de miliarde de euro statului român”, spune Sebastian Burduja.

    El afirmă că exportul de gaze naturale este dovada clară a faptului că România este deja un pilon de stabilitate şi securitate energetică în Europa.

    „Încheierea acestei tranzacţii este o dovadă că litigiul început de compania OMV Petrom la Tribunalul de Arbitraj de la Paris este fără obiect. Din acest motiv, le recomand să îşi retragă cererea. Statul român nu va interveni în tranzacţiile comerciale dintre companii decât dacă securitatea energetică a ţării ar impune-o. Nu este cazul acum. Într-adevăr, volumul vehiculat pentru exportul către compania germană reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zăcământului. Vom produce încă din primul an de exploatare de două ori mai mult gaz decât consumăm intern. Legea offshore, şi în special Articolul 21, protejează interesele noastre naţionale. Gazul românesc este prioritar pentru români. Statul român are toate instrumentele legale pentru a interveni atunci când siguranţa energetică o impune. (…) Românii trebuie să ştie că Neptun Deep reprezintă o parte importantă din renaşterea noastră energetică şi înseamnă suveranitate, prosperitate şi demnitate naţională. Împreună construim o Românie puternică, care ştie să valorifice ceea ce are mai de preţ: resursele şi oamenii ei. Viitorul este al nostru” , încheie Burduja.

    Compania OMV a încheiat un acord pentru a furniza companiei germane Uniper gaz românesc din proiectul său din Marea Neagră. Acest lucru se va întâmpla începând cu 2027, au declarat pentru Reuters trei persoane familiarizate cu această chestiune.

  • Ligia Deca, fostul ministru al Educaţiei, numită prorector al SNSPA

    Potrivit reprezentanţilor SNSPA „miercuri, 8 ianuarie 2025, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), în urma consultării Senatului, anunţă numirea lect. univ. dr. Ligia Deca în funcţia de prorector al universităţii, cu responsabilităţi în domeniul relaţiilor instituţionale şi proiectelor strategice”.

    Ligia Deca este cadru didactic al Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană (SNSPA) din anul 2022. Ea a fost numită în funcţie datorită experienţei vaste, susţin reprezentanţii universităţii.

    „Ligia Deca este o personalitate recunoscută în domeniul educatiei, la nivel naţional şi internaţional. În perioada octombrie 2022 – decembrie 2024, Ligia Deca a fost ministrul educaţiei, perioadă în care a implementat politici educaţionale importante, contribuind la dezvoltarea sistemului de învăţământ din România. A fost membru al Panelului de Înalt Nivel pentru Profesia Didactică, convocat de Secretarul General al ONU. Anterior, între 2019 şi 2022, a deţinut funcţia de consilier prezidenţial în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, unde a coordonat Departamentul Educaţie şi Cercetare şi procesul de elaborare a viziunii strategice „România Educată”. Ligia Deca a ocupat, de asemenea, funcţia de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, între 2015 şi 2019, continuând să contribuie activ la dezvoltarea strategiilor educaţionale naţionale. În perioada 2010 – 2012 a coordonat Secretariatul Procesului Bologna, iar în perioada 2008-2010 a fost preşedinta Uniunii Europene a Studenţilor”, a transmis SNSPA.

  • Patronatele din energie: „Taxa pe stâlp” ameninţă investiţiile şi stabilitatea economică. Măsura creează un dezechilibru periculos între actorii publici şi privaţi din sectorul energetic

    Producătorul de electrozi Electrocarbon Slatina SA şi Elsid Titu, în colaborare cu Federaţia Patronatelor din Energie (FPE), critică reintroducerea ”taxei pe stâlp” de către Guvern, aceasta impunând o povară fiscală de 1% asupra valorii construcţiilor industriale.

    Reprezentanţii industriei energetice avertizează că această taxă va genera creşteri semnificative ale preţurilor la energie şi va descuraja investiţiile strategice în infrastructura critică, precum energia regenerabilă şi producţia de gaze naturale.

    Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, directorii generali ai Electrocarbon SA şi Elsid SA, Aurelian Paratu şi Marian Popa, subliniază că taxa va afecta grav competitivitatea sectorului privat şi va provoca scumpiri exponenţiale pentru consumatori odată cu liberalizarea preţurilor.

    „Această măsură reprezintă o repetare a greşelii comise în 2014, când taxa pe stâlp a fost abandonată din cauza impactului economic negativ. Efectele vor fi aceleaşi: reducerea investiţiilor, creşterea şomajului şi perturbarea pieţei energetice într-un moment critic pentru România,” declară Marian Popa, Director General Elsid SA.

    În mesajul trimis, cei doi manageri sustin că măsura este şi discriminatorie, în conditiile în care operatorii publici, care beneficiază de costuri mai mici prin subevaluarea activelor, vor fi avantajaţi, în timp ce operatorii privaţi vor suporta întreaga povară fiscală.

    „Această măsură nu doar că afectează funcţionarea economiei de piaţă, dar creează un dezechilibru periculos între actorii publici şi privaţi din sectorul energetic,” afirmă Aurelian Paratu, Director General Electrocarbon SA.

     În acest context, reprezentantii sectorului energetic cer Guvernului publicarea unui studiu de impact care să justifice această decizie, clarificarea modului în care taxa va influenţa preţurile pentru consumatori după eliminarea plafonărilor şi revizuirea măsurii fiscale şi iniţierea unui dialog transparent cu mediul de afaceri.

    „Fără aceste clarificări, riscul unei crize economice severe şi al pierderii investiţiilor strategice devine iminent,” avertizează reprezentanţii industriei.

     Impozitul pe construcţii pentru companii a fost reintrodus prin ordonanţa-trenuleţ adoptată de Guvern la finele anului 2024 şi reprezintă 1% din valoarea construcţiilor existente în patrimoniul firmelor.  Guvernul Ponta 1 a introdus prima dată ”taxa pe stâlp”, dar ulterior a fost scoasă pe vremea lui Dragnea.

     

  • Avere uriaşă, din secolul al XVII-lea, găsită într-o biserica germană unde a predicat Martin Luther

    Patru saci cu bani ascunşi în jurul anului 1640 şi care valorează „mult mai mult decât ar putea câştiga un meşter într-un an” au fost găsiţi în interiorul unei statui de la o biserică gotică din Germania, potrivit Live Science.

    Restauratorii de la o faimoasă biserică gotică din Germania au descoperit sacii în piciorul statuii. Ei cred că averea a fost ascunsă în timpul Războiului de 30 de ani, când soldaţii suedezi jefuiau frecvent regiunea.

    Descoperirea a fost făcută în urmă cu doi ani, dar a fost anunţată recent, după mai multe verificări. Statuia se află în Biserica Sf. Andrei din Eisleben. În biserica menţionată, Martin Luther şi-a ţinut ultimele patru predici în 1546.

    Aproximativ 100 de ani mai târziu, în jurul anului 1640, cineva a folosit biserica ca un refugiu sigur pentru a-şi ascunde averea. Comoara conţine 816 monede, cele mai multe de aur şi de argint.

    „Nu este nimic altceva decât un miracol că respectiva comoară nu a ieşit la lumină mai devreme. Va fi nevoie de timp pentru ca experţii în monede să evalueze valoarea tezaurului, dar în acest moment, pot doar să spun că este o avere uriaşă. Mult mai mult decât ar putea câştiga un meşter într-un an”, a explicat expertul Ulf Dräger.

    Cercetătorii intenţionează să studieze fiecare monedă în parte. Unele monede vor fi expuse la Muzeul de Artă Moritzburg din Halle şi la Biserica Sf. Andrei.

  • Nou val de ninsori abundente şi temperaturi de până la -16°C în Marea Britanie

    Marea Britanie se pregăteşte pentru cele mai reci nopţi ale anului, cu temperaturi ce ar putea ajunge la -16°C joi seară, conform Met Office.

    O avertizare meteo de cod galben pentru ninsoare este în vigoare miercuri, acoperind sudul Angliei, de la Kent până la Cornwall şi sudul Londrei.

    Se estimează că între 2 şi 5 centimetri de zăpadă vor cădea pe arii extinse, iar în zonele înalte stratul de zăpadă ar putea depăşi 10 centimetri. Drumurile şi liniile de cale ferată ar putea fi afectate, iar porţiunile de drum necurăţate ar putea deveni periculoase din cauza gheţii.

    Avertizările de ninsoare şi gheaţă pentru Midlands, nordul Angliei, Ţara Galilor şi Scoţia rămân valabile până miercuri la prânz. Între timp, Agenţia pentru Mediu a raportat peste 300 de proprietăţi inundate din cauza ploilor abundente şi topirii zăpezii, în special în regiunile North West şi Midlands.

    Peste 100 de alerte de inundaţii sunt în vigoare în Anglia, iar oficialii îndeamnă populaţia să rămână atentă. Mai multe aeroporturi, inclusiv cele din Manchester, Bristol şi Liverpool, au suspendat temporar zborurile din cauza condiţiilor meteo severe.

  • Anul 2025 începe cu surprize pe piaţa imobiliară. Preţurile ating un nou record în cel mai scump oraş din ţară

    Anul 2025 începe cu surprize pe piaţa imobiliară. Preţurile ating un nou record în cel mai scump oraş din ţară, potrivit datelor prezentate miercuri de Imobiliare.ro.

    „Piaţa rezidenţială demarează cu preţuri considerabil mai ridicate decât în urmă cu 12 luni, după un an 2024 care a performat peste aşteptări. Totuşi, avem în faţa noastră un an cu provocări: creşterea preţurilor proprietăţilor nu a fost susţinută de evoluţia chiriilor, mai ales pe segmentul rezidenţial nou; modificările fiscale recent anunţate au şi ele un impact important care îndeamnă la prudenţă; se adaugă instabilitatea politică. Cererea pentru locuinţe rămâne ridicată şi în continuare ne aflăm într-o perioadă optimă pentru achiziţii, cu condiţia să nu ne aruncăm mai mult decât ne permitem şi să ne facem propriile analize financiare temeinic. 2025 are toate ingredientele pentru a fi un an al oportunităţilor de moment, în care va fi important să stăm cu ochii pe piaţă, nu excludem să vedem campanii şi promoţii fulger din partea unor dezvoltatori în dinamică cu evoluţia vânzărilor”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing al companiei.

    Clujenii încep anul cu un nou record de preţ pentru apartamentele scoase la vânzare. Pragul de 3.000 euro/mp util a fost atins chiar mai rapid decât se anticipa. Pentru un apartament cu 2 camere cu o suprafaţă utilă de 52 de metri pătraţi un cumpărător trebuie să achite, în medie, suma de 156.000 de euro, potrivit calculelor realizate pe baza Indicelui Imobiliare.ro. Dacă ar fi făcut pasul spre achiziţie în urmă cu un an ar fi plătit aproape 134.800 de euro, deci cu circa 21.200 de euro mai puţin.

    Braşovul se menţine şi la începutul acestui an al doilea cel mai scump din ţară pentru cumpărători. Preţul mediu solicitat de proprietari şi dezvoltatori pentru apartamente a ajuns la nivelul de 2.083 euro/mp util, cu 22% peste media înregistrată pe plan naţional. În ultimul an apartamentele din Braşov s-au scumpit cu aproape 20%, iar locuinţele noi, finalizate în ultimii cinci ani, se vând cu preţuri semnificativ mai mari. Cumpărătorii trebuie să achite, în medie, suma de 2.458 euro/mp util pentru un apartament.

    Preţurile apartamentelor din Capitală s-au menţinut spre finele anului trecut la un nivel relativ stabil. Cumpărătorii care îşi caută chiar în această perioadă o locuinţă în Bucureşti trebuie să fie pregătiţi să achite, în medie, 1.862 euro/mp util, deci un cost aproximativ de 96.824 de euro pentru un apartament cu 2 camere. În cazul apartamentelor din blocuri noi media înregistrată la nivelul pieţei locale depăşeşte deja pragul de 2.000 de euro/mp.

    Preţurile au explodat pe piaţa rezidenţială din Craiova locală în ultimul an. După un avans cu 20% în doar 12 luni, apartamentele au ajuns să fie scoase la vânzare în medie cu 1.819 euro/mp util.
    Principalul centru economic al Olteniei a reuşit să devanseze astfel oraşe din primul eşalon precum Constanţa, Iaşi sau Timişoara.

    Sibiul a fost un alt oraş secundar care a înregistrat în ultimul an o creştere semnificativă. Proprietarii şi dezvoltatorii au ajuns să-şi scoată la vânzare apartamentele cu un preţ mediu de 1.777 euro/mp util. Locuinţele s-au scumpit cu 18% în doar 12 luni.

    Un cumpărător trebuie să scoată din buzunar în medie 1.766 euro/mp util pentru o achiziţie imobiliară în Constanţa. Pentru un apartament cu 2 camere, cu o suprafaţă utilă de 52 de metri pătraţi, discutăm despre un cost de aproximativ 91.800 de euro. Locuinţele se scumpesc în Constanţa în mod constant. Într-o singură lună s-a putut observa un avans cu circa 1% la nivelul preţurilor, în timp ce într-un an majorările s-au apropiat de 14%.

    Dacă la începutul anului trecut cumpărătorii achitau, în medie, 1.500 euro/mp util pentru un apartament în Iaşi, până la finele lui 2024 pragul de 1.700 euro/mp util a fost depăşit. Anul 2025 începe cu o medie de 1.737 euro/mp util, conform Indicelui Imobiliare.ro. Cei interesaţi de achiziţia unei locuinţe noi trebuie să fie pregătiţi să plătească circa 1.800 euro/mp util.

    Deşi rămâne cel mai accesibil oraş mare în care poţi cumpăra o locuinţă, chiar şi în Timişoara s-au putut observa majorări ale preţurilor. Un cumpărător achita, în medie, în primele zile ale anului trecut mai puţin de 78.400 de euro pentru un apartament cu 2 camere. În prezent are nevoie de 88.400 de euro pentru a deveni proprietarul unei locuinţe similare, în contextul în care preţul mediu solicitat de proprietari şi dezvoltatori a ajuns la 1.700 euro/mp util.

    Preţul mediu solicitat pentru apartamentele din Oradea a ajuns la nivelul de 1.635 euro/mp util. Acesta se menţine sub media înregistrată la nivel naţional, de 1.710 euro/mp util.

    Ploieştiul este unul dintre oraşele secundare din România unde avansul înregistrat la nivelul preţurilor a fost unul destul de lent pe parcursul ultimului an. Sunt scumpiri cu doar 6%, faţă de 20% în Craiova sau de 10% în Oradea. Proprietarii şi dezvoltatorii scot la vânzare apartamente în Ploieşti cu un preţ mediu de 1.155 euro/mp util.

  • De ce vrea Donald Trump să cumpere Groenlanda? Ce mistere ascunde cea mai mare insulă a lumii

    Donald Trump, preşedintele ales al SUA, a revenit recent la o idee care îl fascinează de ani de zile: achiziţionarea Groenlandei de către America. În cea mai recentă conferinţa de presă, Trump a vorbit despre acest obiectiv şi nu a exclus folosirea armatei sau a unor măsuri economice dure pentru a prelua teritoriul de la Danemarca, scrie The Wall Street Journal.

    „Groenlanda este necesară pentru securitatea noastră naţională”, a spus Donald Trump în cadrul conferinţei organizate marţi.

    Pe măsură ce discursul privin Groenlanda a revenit la viaţă şi a început să se intensifice, tot mai multă lume se întreabă un singur lucru: Ce câştigă Donald Trump din această afacere?

    În timpul primului său mandat, Trump şi-a îndemnat consilierii să exploreze noi modalităţi privind achiziţionarea Groenlandei, un teritoriu semiautonom cunoscut pentru resursele sale naturale şi pentru poziţia sa strategică pentru noile rute maritime care se pot deschide odată cu topirea gheţii arctice.

    Stratul imens de gheaţă şi gheţarii Groenlandei au început să se topescă rapid pe fondul încălzirii globale. Această topire a gheţii ar putea deschide calea pentru exploatarea resurselor insulei. Printre acestea se numără petrolul, cuprul, litiul, nichelul şi cobaltul. Aceste resurse minerale sunt esenţiale pentru industriile care cresc rapid şi care produc turbine eoliene, linii de transmisie, baterii şi vehicule electrice.

    În 2023, guvernul danez a publicat un raport care detalia potenţialul Groenlandei ca depozit bogat în minerale valoroase. Insula arctică are „condiţii favorabile pentru formarea şi depunerea minereurilor esenţiale”.

    Topirea gheţii din Arctica deschide, de asemenea, un nou punct strategic în geopolitică: rute de transport maritim mai scurte şi mai eficiente. De exemplu, navigarea prin Marea Arctică din Europa de Vest către Asia de Est este cu aproximativ 40% mai scurtă decât navigarea prin Canalul Suez. Conform unui raport recent al Consiliului Arctic, traficul naval în Arctica a crescut deja cu 37% în ultimul deceniu.

    China este foarte interesată în a accesa o nouă rută prin Arctica, iar în noiembrie, China şi Rusia au convenit să colaboreze pentru a dezvolta rute maritime arctice.

    Donald Trump a numit în mod repetat schimbările climatice o „farsă”. Dar unul dintre foştii săi consilieri pe probleme de securitate naţională, Robert C. O’Brien, a sugerat că efectele acestora sunt unul dintre motivele pentru care Trump este interesat să facă din Groenlanda un teritoriu al SUA.

    „Groenlanda este o autostradă din Arctica până în America de Nord, până în Statele Unite. Este foarte importantă din punct de vedere strategic pentru Arctica, care va fi câmpul de luptă critic al viitorului, deoarece, pe măsură ce clima se încălzeşte, Arctica va fi o cale care poate reduce utilizarea Canalului Panama”, a declarat fostul consilier al lui Trump.

     

     

  • Războiul comercial al lui Trump loveşte în plin Beijingul: Moneda Chinei a scăzut la minimul ultimelor 16 luni, pe fondul temerilor că tarifele comerciale vor creşte puternic sub noua administraţie de la Washington

    Moneda Chinei a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, pe fondul temerilor că posibilele creşteri accentuate ale tarifelor sub noua administraţie Trump ar putea afecta perspectivele de creştere economică pentru a doua cea mai mare economie a lumii, potrivit FT. 

    Renminbi-ul onshore a scăzut miercuri cu 0,1%, la 7,34 yuani pe dolar, cel mai slab nivel din septembrie 2023, în ciuda faptului că Banca Populară a Chinei (PBoC) a menţinut un curs fix stabil înaintea inaugurării lui Donald Trump din această lună.

    Moneda chineză are voie să se tranzacţioneze într-un interval de 2% faţă de rata zilnică stabilită de banca centrală, iar rata de schimb se apropie de limita inferioară a acestui interval de tranzacţionare.

    Presiunea de vânzare reflectă parţial temerile că tarifele abrupte pe produsele chinezeşti, propuse de Trump, ar forţa PBoC să slăbească renminbi-ul pentru a compensa impactul asupra exporturilor, care au ajutat ţara să menţină creşterea economică în ciuda unei cereri interne slabe din partea consumatorilor.

    „Piaţa este nerăbdătoare şi vrea o explozie în cazul renminbi-ului,” a declarat Wee Khoon Chong, strateg principal pe pieţe la BNY.

    Miercuri, PBoC a anunţat un curs fix zilnic de 7,1887 yuani pe dolar, aproape neschimbat faţă de cursul de marţi, de 7,1879 yuani. Cu toate acestea, presiunea asupra ratei de schimb a crescut după ce datele economice puternice din SUA au întărit dolarul marţi.

    Presiunea de vânzare asupra renminbi-ului este „în esenţă o reflectare a politicii comerciale Trump,” a declarat Ju Wang, şeful departamentului de strategie valutară şi rate pentru China extinsă la BNP Paribas. „Piaţa a făcut acest lucru de la alegerile din SUA… simţim că multe sunt deja luate în calcul, dar piaţa nu vrea să cedeze.”

    Wang a spus că PBoC pare să fie „într-un mod de aşteptare şi observare.”

    Banca centrală doreşte să menţină o rată de schimb stabilă, în timp ce aşteaptă mai multă claritate asupra politicilor comerciale ale lui Trump, au spus analiştii, adăugând că orice uşoară relaxare a cursului fix ar putea risca o vânzare masivă a monedei chineze.

    Trump a declarat că ar impune tarife de până la 60% asupra Chinei.

    Acţiunile chinezeşti au scăzut şi ele miercuri, indicele CSI 300 al Chinei continentale pierzând 0,3%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong înregistrând un declin de 1,1%.

     


     

  • Bursă. Premier Energy a finalizat construcţia unei centrale fotovoltaice de 10 MW în Republica Moldova. Investiţie de aproape 4 mil. euro

    Premier Energy (simbol bursier PE), unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale din România, a anunţat miercuri că filiala Navitas a finalizat cu succes dezvoltarea şi construirea unei centrale fotovoltaice de 10 MW în apropierea localităţii Cismichioi din Republica Moldova, la un cost total de aproximativ 380.000 de euro per MW de capacitate.

    Centrala a devenit complet operaţională la sfârşitul lunii decembrie, aducând capacitatea totală de producţie de energie electrică din surse fotovoltaice a companiei în Republica Moldova la finele anului 2024 la 28 MW, potrivit unui raport publicat la BVB.

    Pe parcursul anului trecut, societatea a dezvoltat şi construit cu succes 24 MW de capacitate de producţie fotovoltaică în Republica Moldova, contribuind astfel la creşterea capacităţii interne de producţie de energie electrică la nivelul acestei pieţe.

    Premier a raportat venituri de 4 miliarde de lei în primele nouă luni din 2024, reprezentând o creştere de 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv un profit net de 311 milioane de lei, minus 57,6%.

    Acţiunile PE au scăzut cu 7% în ultimele şase luni, la o capitalizare de 2,4 miliarde de lei. Principalul acţionar este grupul EMMA Alpha Holding, cu 71% din capitalul social.

     

  • O companie aeriană anunţă un asistent AI şi YouTube Premium gratuit la bord, la CES 2025

    Denumit Delta Concierge, asistentul va oferi notificări proactive despre expirarea paşapoartelor, cerinţele de viză, condiţiile meteo locale şi îndrumări pentru check-in, bagaje şi porţile de îmbarcare. Utilizatorii vor putea interacţiona cu acesta prin text sau comandă vocală.

    În plus, Delta va oferi membrilor programului SkyMiles acces gratuit la YouTube Premium şi YouTube Music în timpul zborurilor.

    Beneficiile vin laolaltă cu un sistem modernizat de divertisment la bord, care va fi pus în aplicare începând cu 2026. Acesta include ecrane 4K HDR QLED, conectivitate Bluetooth şi un spaţiu de stocare de 96 TB pentru filme, seriale şi muzică.

    Delta descrie acest sistem drept primul sistem cloud-based de divertisment la bord.

    Compania a anunţat şi o colaborare cu Airbus pentru testarea proiectului fello’fly, care urmăreşte economisirea energiei prin zboruri în formaţie, similară stolurilor de păsări. Deşi promiţător, proiectul are nevoie de schimbări majore de reglementare pentru a deveni viabil.

    Cu toate acestea, unele dintre noile funcţii, precum verificarea paşapoartelor sau localizarea porţilor, sunt considerate mai degrabă standard decât inovaţii majore.

    De altfel, Delta pare să recupereze teren faţă de competitori precum United, care oferă deja ecrane 4K şi conectivitate Bluetooth.