BusinessMagazin

Blog

  • Mărcile exclusiviste o duc bine, dar piaţa auto, în ansamblu, nu prea

    De la deschiderea din luna mai şi până în octombrie, de la Porsche Pipera au fost livrate către clienţii Porsche Inter Auto România aproximativ 500 de automobile.  Printre modelele exclusiviste aflate în portofoliul Porsche Pipera se numără Porsche 911 Turbo, Porsche Panamera SE Hybrid, Audi A8 şi noua limuzină A3, Lamborghini Gallardo Spyder Performante sau Bentley Continental GTC Speed.

    Porsche Inter Auto România, care mai include alte patru centre auto, se aşteaptă ca până la finele anului să vândă 5.300 de maşini noi şi să înregistreze o cifră de afaceri de 131 de milioane de euro în 2013. În 2012, vânzările totale Porsche Inter Auto România au totalizat 5.460 de maşini noi, iar cifra de afaceri s-a ridicat la 159 milioane de euro.

    În ansamblu, piaţa auto a crescut în fiecare lună din trimestrul al treilea, încheiat cu un avans de 3,1% faţă de intervalul similar din 2012, însă la nouă luni înregistrează o scădere de 11,4%, cu un minus de 9,8% la autoturisme, potrivit datelor APIA.

    “În continuare, vânzările pe piaţa din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (73% din total la nouă luni). În ceea ce priveşte situaţia pe luna septembrie, raportul este şi de această dată favorabil achiziţiilor realizate de către persoanele juridice, care reprezintă 68% din total (în creştere faţă de luna august, când ponderea a fost de 65%). Oricum, pe fondul demarării Programului Rabla, în ultimele trei luni (iulie-septembrie), situaţia s-a mai echilibrat faţă de primele luni ale anului, când acest raport era net în favoarea persoanelor juridice (peste 80%)”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

  • Care sunt cele mai riscante destinaţii de investiţii

    Topul celor mai riscante zece ţări din lume, după costul CDS, include Argentina, Cipru, Ucraina, Venezuela, Pakistan, Grecia, Egipt, Portugalia, Irak şi Liban, potrivit S&P Capital IQ (fosta CMA Datavision).

    În cazul Europei de Vest, costul CDS s-a redus cu 12% faţă de trimestrul al doilea, inclusiv graţie ameliorării cu 4% a percepţiei de risc pentru Grecia, iar în cazul Europei de Est, costul CDS a scăzut cu 7%, singura ţară unde percepţia de risc a crescut fiind Ucraina.

    România se află pe locul 31, mult în urma unor ţări ca Slovenia, Italia, Islanda, Spania sau Ungaria, cu un cost al CDS de 195,07 puncte de bază la finele trimestrului al treilea, faţă de 316 puncte de bază la sfârşitul aceluiaşi trimestru din 2012.

    Cea mai sigură zonă pentru investiţii din Europa continuă să fie considerată cea nordică, respectiv ţările scandinave, unde costul CDS s-a redus cu 14% faţă de trimestrul anterior. Pentru Norvegia, cea mai sigură ţară dintre cele 73 inventariate de S&P Capital IQ, costul CDS este de numai 15,53 puncte de bază, comparativ cu 2.608,03 puncte de bază în cazul Argentinei, ţara din fruntea clasamentului.

  • Ultima modă pentru femei: atac la garderoba masculină (GALERIE FOTO)

    Astfel, la Barneys New York cineva alege ceea ce consideră interesant pentru femei şi cere caselor producătoare să trimită şi măsuri mai mici, potrivite lor. Magazinul Isetan din Tokyo vinde cămăşi de la casa londoneză de modă masculină E. Tautz, care au însă gulerele ceva mai moi, dat fiind că clientele nu poartă cravată.

    Ultima modă pentru femei: atac la garderoba masculină (GALERIE FOTO)

    La rândul său, J.Crew, după ce a constatat că avea cerere mare din partea femeilor pentru pulovere bărbăteşti de caşmir, a decis să introducă în ofertă culori mai vii.

  • Să nu dea Dumnezeu cel sfânt / Să vrem noi sânge, nu pământ!

    Anul trecut, în iarnă, a fost o ştire TV cum că dacă românii nu ies în stradă, noua lege a sănătăţii (pe atunci în fază de proiect) ar fi urmat să fie aprobată şi să intre în vigoare în aceeaşi zi; ulterior, tiranul criminal de la Cotroceni era descris ca gata să deschidă focul contra manifestanţilor. Acum a fost o ştire că guvernul criminal Ponta a omorât doi protestatari la Pungeşti şi i-a rănit grav pe alţii, încălcându-şi în sfârşit tactica de a nu interveni contra protestatarilor.

    Împreună cu filme educative despre Horea, Cloşca şi Crişan prezentate la mini-televiziuni, desene pe net cu răscoala de la 1907, scene de la mineriada din 1991 ori versuri din Coşbuc (de preferinţă cele din titlul de aici) invocate sau postate pe Facebook, protestul de la Pungeşti a relansat mobilizarea insistentă pentru dărâmarea actualului guvern, fie în folosul unora care combat mineritul cu cianuri şi fracturarea hidraulică doar dacă sunt făcute de RMGC şi Chevron, fie în folosul altora care le combat doar dacă de pe urma lor câştigă actualul guvern. Numărul celor care îşi exprimă pe net sau offline regretul că ministrul Daniel Barbu n-a fost bătut ori ucis, care vorbesc de linşarea altor miniştri, dacă se poate a întregii clase politice, a devenit neaşteptat de mare.

    Fără îndoială, mulţi dintre cei ce se exprimă pe net îşi varsă doar năduful şi nu au intenţia să bată pe nimeni în viaţa reală, iar mimetismul inerent în comunicarea pe net îi face pe cei mai tineri dintre ei să repete rapid ceea ce văd la alţii, cu uşurinţa cu care dai “share”. Există însă inclusiv aspiranţi la statutul de formatori de opinie care îşi folosesc site-urile ori conturile de Facebook ca să îndemne la violenţă sau doar să anunţe “revoluţia”, fără a fi mânaţi deloc de furie, ci doar de calcule şi de o mare iresponsabilitate. “Vine haosul. Vine revoluţia. Vin luptele de stradă. Trădarea de ţară se pedepseşte cu moartea”, Libia, Siria sau Egiptul date drept exemple de urmat pentru noi şi acelaşi gen de comparaţii deplasate între puterea actuală şi dictatura ceauşistă, identice cu cele pe care le-am văzut anul trecut făcute între fosta putere şi dictatura ceauşistă.

    În unele cazuri, mesajele exploatează ca la carte nu doar frica oamenilor de viitor, ci şi filonul xenofob pe care orice om îl are undeva ascuns în fundul minţii, dar pe care foarte puţini aleg să-l cultive şi să-şi facă din el o filozofie de acţiune. “E ultima şansă a acestui neam înainte de lagărul de exterminare naţională!” tună un mare formator de opinie care a descoperit brusc că “Silberstein, Stenimetz şi Gitenstein” pregătesc “un experiment de tip nazist” menit să permită exproprierea a 80% dintre români. Aici trebuie subliniată însă lipsa de inteligenţă a actualilor guvernanţi, care s-au repezit să eticheteze în bloc sau să vorbească la modul general despre extremism, legionari, neofascişti, anii ’30 sau anarhie, fără a explica ce vor să spună prin asta, la ce sau la cine se referă şi fără a se obosi să remarce că majoritatea oamenilor care ies în stradă n-au nimic de-a face cu acest gen de mesaje.

    Deocamdată, partidele tradiţionale n-au pierdut cine ştie ce, dar nici n-au câştigat nimic din punct de vedere electoral: foştii guvernanţi de la PDL-MP-FC-etc nu pot să meargă până la capăt cu demagogia şi să combată deschis mineritul cu cianuri şi fracturarea hidraulică, atâta vreme cât ei le-au promovat intens anii trecuţi; actualii guvernanţi de la USL nu pot să meargă până la capăt cu demagogia şi să combată deschis furia populară, atâta vreme cât ei au promovat-o intens anul trecut ca armă de luptă contra “dictatorului” care pe atunci ne vindea pe nimic resursele minerale către străini.

    De pierdut pare să fi pierdut însă, cel puţin deocamdată, simţul realităţii istorice. Faptul că şi în 2012, şi acum, o bună parte a celor ieşiţi în stradă sunt convinşi că Ceauşescu n-a fost nimic pe lângă Ponta sau Băsescu şi că Revoluţia din 1989 n-a fost nimic pe lângă ceea ce făceau sau fac ei tinde să ajungă, din punctul de vedere al dezvoltării durabile a ţării, comparabil ca pericol cu cianurile şi fracturarea hidraulică.
     

  • Banca Transilvania ieftineşte creditul de nevoi personale

    În cazul unui credit de 20.000 lei, contractat pe 5 ani, rata lunară este de 422 lei, iar DAE (Dobânda Anuală Efectivă) este de 10,14%. În oferta standard, Practic BT are o dobândă fixă, de 10,7%. Suma maximă acordată este de 20.000 de euro în echivalent în lei, pe o perioadă de până la 5 ani.

    Alte elemente ale Practic BT: avans – zero; comision de analiză a dosarului şi de gestiune a creditului – zero; destinaţia banilor nu trebuie justificată; asigurare de viaţă oferită gratuit de către bancă, respectiv dobândă fixă pe întreaga perioadă a împrumutului.

    Clienţii pot solicita online creditul, prin site-ul băncii, şi pot afla care este rata lunară în funcţie de împrumutul de care sunt interesaţi, cu ajutorul simulatorului de credite.

    Conform rezultatelor financiare pe primul semestru al acestui an, portofoliul de credite al băncii era preponderent în lei, iar soldul, de 17.724,78 milioane lei, dintre care 64% reprezintă împrumuturi acordate companiilor – în cea mai mare parte IMM, iar 36% sunt credite acordate persoanelor fizice.

    Banca Transilvania, a treia bancă de pe piaţa românească după valoarea activelor (29,6 mld. lei la finele anului trecut) are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi aproape 1,68 milioane de clienţi activi.

    În această săptămână, banca a anunţat că în luna noiembrie va deschide o sucursală în Roma care va deservi comunitatea românească din zonă (aproximativ 200.000 de români, respectiv circa 10.000 de companii ale reprezentanţilor comunităţii româneşti), iar din 1 decembrie îşi va  închide activitatea din Cipru, ca rezultat al contextului economic cipriot, nefavorabil pe termen mediu.
     

  • Ce vedem la cinema: “Prizonieri” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Cât de departe ai merge pentru a-ţi proteja familia? Keller Dover (Hugh Jackman) trăieşte cele mai cumplite momente prin care poate trece un părinte. Fiica lui în vârstă de doar 6 ani a fost răpită, iar singura pistă despre identitatea vinovaţilor nu pare să ducă nicăieri. Detectivul Loki (Jake Gyllenhaal) arestează un suspect, însă, din lipsă de probe, acesta este eliberat.

    În timp ce timpul trece, şansele de supravieţuire ale micuţei scad, iar poliţia nu are o pistă clară. Aşadar, Dover decide să acţioneze de unul singur. Până unde este dispus să ajungă un tată disperat să-şi salveze copilul, rămâne să descoperiţi urmărind filmul “Prizonieri”, din 18 octombrie pe marile ecrane.

    Ce vedem la cinema: “Prizonieri” (GALERIE FOTO)

    “Pentru personajul meu, nu există nimic mai important decât familia. S-a pregătit să o ocrotească cu un devotement ieşit din comun. E un bărbat credincios, dar e pus în cea mai dificilă şi frustrantă situaţie imaginată vreodată. Să surprind întreaga avalanşă de trăiri, dar şi puterea de caracter cu care acesta luptă şi cu care trece peste problemele obscure din viaţa sa, a fost pentru mine o provocare imensă, de care nu m-am mai lovit până acum.”, recunoaşte actorul Hugh Jackman, când vine vorba despre rolul interpretat în “Prizonieri”.

    Ce vedem la cinema: “Prizonieri” (GALERIE VIDEO)

    Nici pentru Jake Gyllenhaal lucrurile nu au fost mai simple. “Personajul meu ascunde o întreagă istorie. Vestimentaţia, tatuajele şi singurătatea preferată sugerează asta. E dispus să intre în mintea criminalului şi să nu ţină cont de consecinţe pentru a descoperi adevărul. Mi s-a părut absolut fascinant încă de când am citit scenariul”, mărturiseşte actorul.

    “Prizonieri” este distribuit de MediaPro Distribution şi poate fi văzut din 18 octombrie în cinematografele: Hollywood Multiplex, CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Băneasa, Cityplex (Constanţa, Tulcea şi Braşov), Cinema City (Cotroceni, Arad, Arad Galeria, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Cluj Polus, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Sun Plaza, Timişoara, Târgu-Mureş, Ploieşti), Cinema Arta (Târgu-Mureş), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj), Premiera (Ploieşti), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu-Jiu), Cinema Colors 3D (Craiova), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Twins (Ploieşti), Cortina (Oradea), Cinema Glendale (Bucureşti), Cine Grand (Botoşani), Cinema Ostroveni (Ostroveni), Cinema Marcom (Buzău), Palace (Oradea), Cinema Grand Mall (Satu-Mare).

  • Sociologia moaştelor şi defularea civismului refulat. Perlele politice ale săptămânii

    “E o defulare a civismului refulat până acum” – Teodor Baconschi, vicepreşedintele partidului Mişcarea Populară, despre manifestaţia din 16 oct. din Bucureşti contra exploatării gazelor de şist

    “Este populism! Dacă s-ar putea, oprim tot – energie atomică şi tot -, stingem lumina şi eventual ne mutăm în cort” – europarlamentarul PDL Marian-Jean Marinescu despre propunerea PE de înăsprire a legislaţiei UE privind fracturarea hidraulică

    “Cred că toţi ştiţi, în momentul în care aţi intrat în Guvern, că sunteţi ţinte, aşa încât ne asumăm aceste riscuri. Uneori, ele se îndreaptă şi în mod greşit asupra celor care desfăşoară activităţi” – premierul Victor Ponta la investitura noului ministru al economiei

    “Victoraş <le formidable> are beretă şi belet de la mama mare şi tata socru… La bulivar, Victoraş, la bulivar!” – Mihail Neamţu, liderul partidului Noua Republică

    “Mâine-poimâine mă trezesc cu unul că vine în pielea goală în faţa Parlamentului şi ne spune că aşa vrea să facă el un protest” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, despre Codul de conduită al parlamentarului
     

  • Formula matematică a pizzei perfecte, descoperită de un matematician

    Eugenia Cheng, matematician la universităţile din Sheffield (Marea Britanie) şi Chicago (SUA), a ajuns la concluzia că o pizza de dimensiuni mai reduse are o cantitate mai mare de ingrediente, pe când pe o pizza mai mare toppingul este distribuit într-un mod mai echilibrat.

    Totul a pornit de la descoperirea că o pizza cu diametrul de 30 de centimetri are cu 10% mai mult topping decât o pizza cu diametrul de 35 de centimetri.

    Matematicianul a arătat că distribuirea ingredientelor variază în funcţie de dimensiunea blatului şi că o pizza mai mică are mai mult topping decât o pizza mare, chiar dacă se folosesc aceleaşi cantităţi de topping şi aluat.

    Cantitatea de topping la fiecare îmbucătură nu este influenţată de grosimea blatului, ci de echilibrul care se formează între ingrediente şi aluat.

    Matematicianul a folosit variabilele “a” pentru volumul constant de aluat şi “t” pentru volumul constant de topping pentru a stabili formula matematică a raportului dintre topping şi blat, pentru o îmbucătură medie de pizza, constatând că, pentru o pizza cu diametrul mai mic, cantitatea de topping la fiecare îmbucătură este mai mare.

    Eugenia Cheng a avut ideea acestei formule după ce lanţul de restaurante PizzaExpress a rugat-o să cerceteze de ce pizza Romana cu diametrul de 35 de centimetri, cu blat subţire şi crocant, are un succes mai mare decât pizza clasică cu diametrul de 30 de centimetri.

    Aceasta a descoperit că secretul constă în proporţia dintre diametrul aluatului şi cantitatea de ingrediente distribuite – dat fiind că, pe o suprafaţă mai mare, toppingul este distribuit până spre marginile aluatului.

    Cei care preferă mai mult topping ar trebui să aleagă însă pizza clasică cu diametrul mai mic.

    “Îmi place să arăt că matematica se află pretutindeni în jurul nostru şi că putem folosi matematica pentru a oferi o explicaţie pentru ceea ce am descoperit prin intuiţie, cum ar fi faptul că blatul unei pizza mai mici are un risc mai mare să rămână crud la mijloc”, a afirmat Eugenia Chang.


     

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 18 octombrie 2013 – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 18 octombrie 2013

  • Ponta: Am decis prelungirea cu 30 de zile a mandatului Comisiei pentru Roşia Montană

     “Am decis că săptămâna viitoare să mai prelungim mandatul Comisiei ca să poată finaliza audieri, să citească materiale. Decizia Comisiei este suverană asupra Guvernului. Eu nu am chestiuni de orgoliu, dacă în Parlament găsesc soluţii mai bune, nu pentru Roşia Montană în mod special. (…) Nu e nicio supărare dacă în Comisie se schimbă tot, în parte, un titlul. Ce decide Parlamentul asta va respecta şi aplica Guvernul”, a spus Ponta.

    Întrebat dacă Guvernul va da o Hotărâre în care va stabili condiţiile contractuale cu RMGC, în situaţia în care Comisia a scos Acordul dintre Guvern şi RMGC din proiectul de lege, Ponta a precizat că nu nu ştie ce va decide Parlamentul în final.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro