Tudor, olimpic la informatică, a ales să studieze la Cambridge, dar s-a întors în ţară şi reuşeşte astăzi să susţină elevi de liceu în proiecte care dezvoltă roboţi şi cu care aceştia participă la competiţii internaţionale. Teodora a studiat economia în Olanda, dar s-a întors să-şi continue studiile la master în România şi spune astăzi că a fost cea mai bună decizie. România are mii de tineri care pot contribui la schimbare, dar ca politici publice nu face mare lucru să-i păstreze. Şi totuşi, dintre sutele de elevi plecaţi în afară, unii se întorc.
![]()
Încă din liceu suntem încurajaţi să plecăm la studii în afara ţării, să explorăm oportunităţi, să călătorim. Este un lucru foarte bun, pe care îl recomand la rândul meu tinerilor. Învăţământul din România este foarte teoretic, şi asta înseamnă că pune o bază solidă ca să putem construi în viitor. În acelaşi timp, experienţa multiculturală, oferta educaţională, este mai dezvoltată în afară. Sunt motive pentru care am optat să studiez economia în Olanda, însă mi-am dorit să mă întorc acasă”, spune Teodora Tricorache, studentă într-un program de master la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE Bucureşti. „România este o economie emergentă, în creştere.
Există spaţiu pentru tineri, pentru antreprenoriat, pentru companiile independente să crească mai mult şi să se extindă în afara graniţelor. Oportunităţile pe care le are România astăzi nu există în alte ţări din Europa”, crede ea. Teodora s-a întors în România în 2022, după patru ani de studii în Olanda, la Rotterdam School of Management, Universitatea Erasmus, una dintre cele mai bine cotate şcoli de afaceri din Europa, iar astăzi afirmă că a fost cea mai bună decizie. „M-am întors de doi ani în ţară, m-am şi angajat în timpul masterului, şi pot să spun că rata mea de creştere în plan profesional este mult mai mare aici faţă de perioada în care am stat în Olanda.”
Peste 35.000 de studenţii români învaţă în prezent peste hotare şi între 3.000 şi 5.000 de tineri pleacă anual la facultăţile din străinătate, potrivit celor mai recente date furnizate de platforma de consiliere pentru acces la studii în străinatate Youni. Răzvan Rughiniş, profesor de securitate cibernetică la Politehnica Bucureşti, şi care în 2013 a înfiinţat programul Innovation Labs alături de antreprenorul Andrei Pitiş, consideră că decizia tinerilor de a pleca din ţară la 18 ani, pentru a studia în străinătate, este de cele mai multe ori una impulsivă, luată în lipsa unor informaţii concrete cu privire la ce are de oferit sistemul de învăţământ românesc în raport cu cel internaţional. „Principala competiţie a universităţilor locale nu sunt celelalte universităţi din România, ci imaginea adesea exagerată a învăţământului european şi internaţional.
Decizia pe care mulţi dintre tinerii din liceu o iau atunci când pleacă la studii în străinătate se suprapune peste o imagine negativă pe care aceştia o au despre învăţământul local, şi care, de cele mai multe ori, este aşa din lipsă de documentare”, crede el.
Din perspectiva Teodorei însă, parteneriatul public-privat între facultăţi a reprezentat un exemplu de bune practici pe care l-a apreciat foarte mult în timpul petrecut la studii în Olanda. De altfel, apropierea studenţilor de mediul privat, de viitorul angajator, reprezintă un mare plus în curriculum de pregătire din afară spre deosebire de modul în care se desfăşoară lucrurile din acest punct de vedere în majoritatea universităţilor din România.
Tinerii aleg să plece în străinătate şi pentru oportunităţile care apar după ce termină studiile, mai ales în cazul absolvirii unor facultăţi tehnice. „Afară, industria este foarte aproape de mediul economic”, punctează şi Tudor Avram, licenţiat în Computer Science la Universitatea Cambridge din Anglia şi care, în 2018, s-a întors în România în urma unei oferte generoase de angajare care i-a oferit şi posibilitatea de a lucra remote. În paralel, el a început să colaboreze din poziţia de mentor în programul FIRST Tech Challenge, competiţia de robotică cu tradiţie în SUA, adusă în România de asociaţia Naţie prin Educaţie, care se adresează elevilor din clasele 7-12, şi care constă în proiectarea, construirea şi programarea unui robot. „Statistic, 60% dintre elevii care au trecut prin echipa noastră, în ultimii şase ani, au ales să studieze în străinătate. Majoritatea în Olanda, dar avem şi studenţi în SUA, la Harvard şi Yale.”
Şi, totuşi, profesorul Rughiniş susţine că, cel puţin în zona tehnică, învăţământul local oferă perspective valoroase. „Dacă vrei să faci inginerie, ingineria este despre laboratoare, despre experienţă practică. Uită-te câte ore de laborator sunt în curriculum, uită-te care este dimensiunea formaţiilor de lucru. Pe metrici concrete, învăţământul românesc stă extraordinar de bine, mult peste toate ofertele europene, dar din păcate este un lucru pe care nu reuşim să îl transmitem.” De partea cealaltă a baricadei, fabricile din România au început să adopte în ultimii ani o strategie proactivă în pregătirea forţei de muncă tinere, multe dintre ele recunoscând necesitatea de a se implica direct în formarea noilor generaţii de specialişti. Confruntate cu o medie de vârstă a angajaţilor de peste 50 de ani, companiile nu mai stau doar să se plângă de deficitul de tineri în industrie, ci au început să colaboreze activ cu liceele şi universităţile şi să investească în şcoli duale. „Problema lipsei resursei umane o experimentăm toţi.
Avem 2.500 de angajaţi în cadrul grupului, şi este din ce în ce mai greu să recrutăm oameni. A devenit o misiune să investim şi să şcolim potenţialii angajaţi. Deşi am demarat multe programe de învăţământ dual atât la nivel de liceu cât şi la nivel universitar este clar că problema a devenit deja una sistemică”, spune Radu Timiş Jr, CEO al producătorului de mezeluri CrisTim, cu afaceri de 230 mil. euro. Bogdan Cernescu, Head of Corporate Banking la BCR şi membru în Confederaţia Patronală Concordia, organizaţie care aduce împreună aproape 2.200 de firme cu capital românesc şi străin, cu peste 330.000 de angajaţi, consideră că statul ar trebui să înceapă să dezvolte programe de educaţie robuste şi să creeze oportunităţi atrăgătoare pentru generaţiile tinere, ca acestea să îşi construiască viitorul acasă. Un studiu publicat recent de Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă notează că un procent de 23% dintre tinerii români plănuiesc să se mute în altă ţară în următorii trei ani. „Trebuie să să începem să dezvoltăm programe educaţionale astfel încât să cultivăm inteligenţă şi să convingem generaţiile care vin din urmă să rămână în ţară”, spune Bogdan Cernescu.
Statistica consemnează o creştere a numărului de angajaţi în economie, în primele două luni din 2024, până la un număr de 5.140.000 faţă de 5.116.000 în decembrie 2023. În industrie, numărul de angajaţi a ajuns la 1.296.000 în februarie 2024, cu 17.000 de angajaţi în plus faţă de finalul anului 2023. Raportat la 2007, anul aderării Românei la Uniunea Europeană, în industrie există însă o scădere de aproape 250.000 a numărului de angajaţi. Declinul cel mai mare l-a înregistrat industria de îmbrăcăminte şi încălţăminte, un sector de bază pentru economie şi exporturi în anii ’90 şi 2000.
Aici, numărul angajaţilor a scăzut cu 136.000 în ultimii 17 ani, până la 73.300. Şi în industria alimentară, care ar trebui să fie un motor de creştere pentru România luând în considerare producţia agricolă (România se află în top 5 producători de grâu şi porumb din UE, fiind cel mai mare exportator de porumb în sezonul 2022-2023 şi al doilea cel mai mare exportator de grâu, conform datelor Eurostat – n. red.), există o scădere de 8.000 de angajaţi faţă de 2007, până la 177.200 de salariaţi, potrivit datelor INS. „Este important ce face statul şi cum ne poate ajuta în pregătirea angajaţiilor pentru meseriile existente, dar şi ale viitorului. Ca angajator, avem un rol important în a investi în oameni, dar şi statul trebuie să creeze baza solidă de învăţământ care să favorizeze apetenţa tinerilor de a se integra într-un sistem de lucru”, spune Radu Timiş Jr. Liberty Galaţi, cel mai mare producător de oţel integrat din România, este un alt exemplu în felul în care înţelege să se implice în formarea noilor generaţii de specialişti.
„La Galaţi suntem în al doilea an de când am demarat un program de învăţământ dual. Avem un număr important de clase. Am ales să ne focusăm pe meseriile tradiţionale, cum ar fi cea de electrician, de exemplu. Este foarte dificil să găsim astfel de specialişti în piaţă, şi ne batem pentru ei cu companii din industrii foarte variate. Evident că mentalitatea tinerilor de a căuta un viitor mai bun în altă parte există şi probabil că va mai dura câţiva ani până se va schimba, dar trebuie să începem să implementăm programe care să sprijine tinerii în dezvoltarea carierei lor, să le susţină loialitatea faţă de piaţa de muncă de aici”, concluzionează Radu Ionescu, directorul general al companiei. ■
„România este o economie emergentă, în creştere. Există spaţiu pentru tineri, pentru antreprenoriat, pentru companiile independente să crească mai mult şi să se extindă în afara graniţelor. Oportunităţile pe care le are România astăzi nu există în alte ţări din Europa.”
Teodora Tricorache, studentă într-un program de master la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE Bucureşti
„Principala competiţie a universităţilor locale nu sunt celelalte universităţi din România, ci imaginea adesea exagerată a învăţământului european şi internaţional. Decizia pe care mulţi dintre tinerii din liceu o iau atunci când pleacă la studii în străinătate se suprapune peste o imagine negativă pe care aceştia o au despre învăţământul local, şi care, de cele mai multe ori, este aşa din lipsă de documentare.”
Răzvan Rughiniş, profesor de securitate cibernetică la Politehnica Bucureşti
„Trebuie să să începem să dezvoltăm programe educaţionale astfel încât să cultivăm inteligenţă şi să convingem generaţiile care vin din urmă să rămână în ţară.”
Bogdan Cernescu, Head of Corporate Banking, BCR
„Afară, industria este foarte aproape de mediul economic.”
Tudor Avram, licenţiat în Computer Science la Universitatea Cambridge din Anglia
„Avem 2.500 de angajaţi în cadrul grupului, şi este din ce în ce mai greu să recrutăm oameni. A devenit o misiune să investim şi să şcolim potenţialii angajaţi. Deşi am demarat multe programe de învăţământ dual atât la nivel de liceu cât şi la nivel universitar este clar că problema a devenit deja una sistemică.”
Radu Timiş Jr, CEO al producătorului de mezeluri CrisTim
„La Galaţi suntem în al doilea an de când am demarat un program de învăţământ dual. Avem un număr important de clase. Am ales să ne focusăm pe meseriile tradiţionale, cum ar fi cea de electrician, de exemplu. Este foarte dificil să găsim astfel de specialişti în piaţă, şi ne batem pentru ei cu companii din industrii foarte variate. Evident că mentalitatea tinerilor de a căuta un viitor mai bun în altă parte există şi probabil că va mai dura câţiva ani până se va schimba, dar trebuie să începem să implementăm programe care să sprijine tinerii în dezvoltarea carierei lor, să le susţină loialitatea faţă de piaţa de muncă de aici.”
Radu Ionescu, director general, Liberty Galaţi
► Acum două decenii, eram un foarte bun specialist într-o companie internaţională renumită. La acel moment, nu îmi imaginam că voi alege calea antreprenoriatului. Eram concentrată pe excelenţa în domeniul meu, punând un mare accent pe livrarea unei expertize şi de know-how de top, pe măsura clienţilor cu care interacţionam şi de la care învăţăm continuu. Rezilienţa şi adaptabilitatea erau trăsături cheie în munca mea, ajutându-mă să navighez printre provocările şi dinamica unei companii care deşi internaţională, avea un puternic ADN antreprenorial. Probabil chiar şi în acele zile exista un fir de independenţă în abordarea mea, care, fără să-mi dau seama, punea bazele unei viitoare cariere în antreprenoriat.
