BusinessMagazin

Blog

  • Războiul face noi milionari: Acţiunile unei companii de tehnologie pentru drone, susţinută de contractorul privat de securitate Erik Prince, au crescut cu peste 500% la debutul pe bursa din SUA

    Acţiunile unei companii de tehnologie pentru drone, susţinută de contractorul privat de securitate Erik Prince, au crescut cu peste 500% la debutul pe piaţa bursieră din SUA, scrie FT. 

    Swarmer, al cărei software este utilizat de armata ucraineană din 2024, a urcat cu 520% în prima zi de tranzacţionare pe Nasdaq, marţi.

    Creşterea marchează cel mai mare avans din prima zi de tranzacţionare de la momentul în care grupul media de dreapta Newsmax a crescut cu peste 700% după listarea sa iniţială din martie anul trecut, potrivit firmei de analiză Renaissance Capital.

    Swarmer şi-a stabilit preţul acţiunilor la 5 dolari şi a deschis la 12,50 dolari. Acţiunile au închis sesiunea la 31 de dolari, oferind companiei din Austin, Texas, o valoare de piaţă de aproximativ 380 de milioane de dolari.

    „Departamentul Apărării a fost adormit timp de zeci de ani şi a permis unei industrii de apărare aproape de tip cartel să vândă echipamente masiv supraevaluate”, a declarat Prince, care s-a alăturat Swarmer ca preşedinte în decembrie 2025, într-un interviu pentru Fox Business.

    Companiile americane de drone s-au grăbit să umple un gol apărut după ce Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC) din SUA a decis, la sfârşitul anului trecut, să includă toate dronele şi componentele critice fabricate în străinătate pe lista echipamentelor considerate o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

    Această măsură a interzis practic importurile de la DJI din China, cel mai mare producător de drone din lume. Dronele au devenit arme ieftine şi letale în războaiele din Ucraina şi Iran.

    Swarmer susţine că soluţiile sale bazate pe inteligenţă artificială permit unui singur operator să controleze până la 690 de drone simultan.

    „Ucraina are nevoie de sute de mii de drone în aer, dar nu are sute de mii de piloţi”, a spus Prince.

    „Ajungi acolo folosind un ‘creier Swarmer’, care permite unui pilot să controleze zeci sau sute de drone pentru a ataca ţinte. Omul stabileşte parametrii şi ţintele, iar dronele îşi dau seama singure cum să acţioneze”, a adăugat el.

    Fost membru al trupelor Navy SEAL din SUA, Prince a atras controverse în perioada în care a activat ca contractor militar privat în Irak prin compania sa Blackwater USA. A vândut Blackwater în 2010 şi ulterior a fondat Frontier Services Group, o companie de securitate şi logistică activă în Africa şi Orientul Mijlociu.

    Prince a fost un susţinător important al lui Donald Trump în timpul primului său mandat, dar a criticat recent războiul SUA cu Iranul, într-o apariţie pe podcastul fostului consilier al lui Trump, Steve Bannon.

    Războiul „va deschide o cutie serioasă de probleme, haos şi distrugere în Iran. Cine preia controlul?”, a spus Prince. „Nu văd cum acest lucru se aliniază cu angajamentul MAGA al preşedintelui.”

  • Ţările din Golf încearcă să repare daunele: Autorităţile din Emiratele Arabe Unite au indicat că vor permite expaţilor să petreacă mai mult timp în afara ţării fără a-şi pierde statutul fiscal avantajos

    Autorităţile din Emiratele Arabe Unite au indicat în mod privat că vor permite expatriaţilor să petreacă mai mult timp în afara ţării fără a-şi pierde statutul fiscal avantajos, pe măsură ce încearcă să încurajeze revenirea rezidenţilor care au plecat după izbucnirea conflictului cu Iranul, potrivit Financial Times. 

    Persoanele care au părăsit statul din Golf de la începutul războiului vor beneficia probabil de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte regulile care impun prezenţa în EAU pentru un număr minim de zile pe an, pentru a se califica drept rezidenţi fiscali, potrivit unor surse informate despre planurile autorităţilor.

    Această măsură este deosebit de importantă pentru Dubai, care a devenit centrul financiar al regiunii, atrăgând persoane înstărite datorită impozitului pe venit zero, reputaţiei de siguranţă şi disponibilităţii de capital.

    „Dubai a văzut deja cum avantajul său legat de siguranţă şi securitate a fost afectat de evenimentele recente. Este foarte important pentru economia şi imaginea sa să păstreze aceşti expatriaţi”, a declarat Elsa Littlewood, partener fiscal la BDO, care consiliază persoane cu averi mari.

    EAU aplică două criterii pentru expatriaţii care doresc să beneficieze de rezidenţa fiscală. De regulă, aceştia trebuie să petreacă 183 de zile într-o perioadă consecutivă de 12 luni sau 90 de zile dacă au legături semnificative cu ţara, cum ar fi un loc de muncă sau o locuinţă permanentă.

    Oficialii de rang înalt din cadrul Autorităţii Federale Fiscale din EAU sunt reticenţi în a acorda scutiri generale, dar au indicat că cererile vor fi analizate individual după încheierea conflictului, potrivit a doi avocaţi informaţi de instituţie. Autoritatea lucrează la relaxarea regulilor împreună cu Autoritatea Federală pentru Identitate, Cetăţenie, Vămi şi Securitatea Porturilor.

    Pe lângă numărul de zile, EAU aplică şi o clauză privind „centrul vieţii”, care permite obţinerea rezidenţei fiscale dacă „locuinţa obişnuită sau principală şi centrul intereselor financiare şi personale” ale unei persoane se află în EAU. De asemenea, situaţiile de forţă majoră pot fi luate în considerare de autorităţi la stabilirea rezidenţei.

    „Guvernul EAU va reacţiona în funcţie de situaţie, luând în considerare perturbările de călătorie de la caz la caz”, a declarat Michael Kortbawi, partener senior la firma de avocatură BSA din Dubai.

    Unii rezidenţi înstăriţi au părăsit EAU în această lună, pe măsură ce Iranul a început să atace aliaţi ai SUA din regiune, revenind ulterior rapid pentru a nu-şi pierde statutul fiscal. Totuşi, determinarea unora dintre aceşti expatriaţi a slăbit pe măsură ce războiul a intrat în a treia săptămână şi infrastructuri esenţiale au fost vizate, inclusiv districtul financiar din Dubai, unde mulţi dintre ei lucrează.

  • One United Properties cumpără un teren de 9.000 mp pe Barbu Văcărescu de la o firmă din Panama care ar avea conexiuni cu omul de afaceri Dragoş Dobrescu şi pregăteşte un proiect rezidenţial de 135 mil. euro

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties (BVB: ONE) a achiziţionat un teren de aproximativ 9.045 mp pe strada Barbu Văcărescu nr. 241-273, într-una dintre cele mai fierbinţi zone imobiliare ale Capitalei, între Lacul Floreasca şi Lacul Tei, pe care intenţionează să ridice ansamblul rezidenţial One Floreasca Sunset, cu o valoare brută de dezvoltare (GDV) de 135 de milioane de euro.

    Terenul a fost cumpărat de la firma Sunset Lake Investiţii SRL, administrată de Lucian Tutunică, un personaj cunoscut drept omul de încredere al lui Dragoş Dobrescu, „miliardarul fără chip” al Bucureştiului, membru al aşa-numitului „Grup de la Monaco”.

    Conform datelor din cartea funciară a imobilului, terenul situat pe strada Barbu Văcărescu nr. 241-273, sector 2, cu o suprafaţă măsurată de 9.045 mp, a fost înregistrat în proprietatea Sunset Lake Investiţii SRL încă din iulie 2011, dreptul de proprietate fiind dobândit prin aport. Firma, cu sediul în Bucureşti şi cod unic de înregistrare 26638267, are ca obiect de activitate administrarea imobilelor şi este coordonată de Lucian Tutunică.

    Lucian Tutunică este cunoscut în mediul de afaceri drept unul dintre principalii colaboratori ai miliardarului Dragoş Dobrescu, un personaj extrem de discret, supranumit „miliardarul fără chip”, care a construit de-a lungul anilor un portofoliu imobiliar vast în Bucureşti, în special prin achiziţia de drepturi litigioase legate de retrocedări. Dragoş Dobrescu face parte din aşa-numitul „Grup de la Monaco”, o asociere informală de oameni de afaceri şi politicieni, alături de nume precum Radu Budeanu, Elan Schwartzenberg, Gabriel „Puiu” Popovici, fraţii Buzăianu sau Bobby Păunescu.

    Dragoş Dobrescu a anunţat lansarea DraculaLand, un proiect de divertisment estimat la peste un miliard de euro, în apropierea Bucureştiului.

    One United Properties nu a comunicat public preţul plătit pentru terenul de pe Barbu Văcărescu. Potrivit extrasului de carte funciară consultat de ZF, imobilul nu are nicio sarcină înscrisă, iar autorizaţia de construire pentru proiect a fost emisă de Primăria Sectorului 2 încă din martie 2023 (AC nr. 117/20.03.2023), cu o modificare de temă autorizată în octombrie 2024.

    Noul proiect One Floreasca Sunset va include o clădire cu două corpuri, cu regim de înălţime 3SĂPĂ13EĂ14E în regim duplex, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 29.138 mp. Componenta rezidenţială cuprinde 221 de unităţi locative, de la studiouri la apartamente cu patru camere şi penthouse-uri cu privelişti panoramice, fiecare unitate beneficiind de terase sau balcoane. La nivelurile inferioare sunt prevăzute spaţii comerciale (1.172 mp), birouri (981 mp) şi spaţii administrative (156 mp), precum şi o zonă de sport pentru rezidenţi. Parcarea asigură 361 de locuri, inclusiv infrastructură pentru vehicule electrice.

    „One Floreasca Sunset se înscrie în strategia noastră de a investi în terenuri cu o poziţionare excepţională, în zone urbane mature, unde cererea este susţinută de fundamente economice solide şi de o infrastructură deja funcţională. Cartierul Floreasca rămâne probabil una dintre cele mai dorite adrese rezidenţiale exclusiviste, unul dintre cele mai stabile segmente de piaţă din Bucureşti”, a declarat Victor Căpitanu, cofondator şi co-CEO One United Properties.

    Dezvoltarea este adresată segmentului superior al pieţei, iar lucrările de construcţie şi procesul de vânzare urmează să înceapă în cursul acestui an, cu finalizare estimată pentru 2028.

    Proiectul consolidează prezenţa One United Properties în zona Floreasca, unde dezvoltatorul a construit deja One Floreasca Lake (finalizat 2013-2015), One Floreasca City (finalizat 2021, pe fosta platformă Automatica) şi One Floreasca Towers (finalizare estimată 2026). În vecinătate, ONE a dezvoltat şi One Verdi Park şi a achiziţionat în 2022 un alt teren de 10.710 mp pentru proiectul One City Club, o dezvoltare rezidenţială de mică înălţime.

    Zona Barbu Văcărescu – Floreasca – Pipera a devenit în ultimul deceniu cel mai dinamic perimetru imobiliar din România, concentrând investiţii de sute de milioane de euro în clădiri de birouri, proiecte rezidenţiale şi centre comerciale, cu o rată de neocupare sub 2% pentru spaţiile de birouri.

     

  • Prima companie aeriană europeană care anulează zboruri din cauza creşterii preţurilor la combustibil

    Războiul din Iran a făcut „prima victimă” importantă în aviaţia europeană, potrivit Express. Scandinavian Airlines (SAS) a devenit prima companie aeriană importantă din Europa care a anulat zboruri ca răspuns la creşterea vertiginoasă a preţurilor la combustibil.

    SAS, care operează ca transportator naţional pentru Danemarca, Norvegia şi Suedia, a anunţat marţi că renunţă la un număr substanţial de curse, dând vina pe piaţa combustibililor, afectată de conflictul din Orientul Mijlociu.

    „Având în vedere situaţia actuală din Orientul Mijlociu, inclusiv creşterea bruscă şi accentuată a preţurilor globale la combustibil, luăm măsuri pentru a ne consolida rezistenţa. O astfel de măsură este un număr limitat de anulări pe termen scurt de zboruri”, a declarat un purtător de cuvânt.

    Sute de zboruri au fost deja anulate săptămâna aceasta, în special curse interne unde există servicii alternative. SAS este unul dintre cei mai aglomeraţi operatori de pe continent, transportând că aproximativ 25 de milioane de pasageri către destinaţii din întreaga lume în fiecare an.

    Decizia a amplificat temerile că războiul din Orientul Mijlociu şi blocada din Strâmtoarea Ormuz ar putea provoca o stare de urgenţă în domeniul aviatic. Aproximativ jumătate din combustibilul folosit de companiile aeriene europene trece prin strâmtoarea menţionată.

    Air New Zealand, care transportă aproximativ 16 milioane de pasageri anual, a luat aceeaşi măsură săptămâna trecută.

  • Ţara din UE cu cei mai scumpi carburanţi: de ce plătesc şoferii preţuri record la pompă

    Escaladarea conflictului din Iran a determinat creşterea preţurilor la combustibili în toată Europa, dar Germania a resimţit acest lucru mai acut decât majoritatea ţărilor: benzina a crescut cu aproape 5% în ultimele săptămâni, cu mult peste media UE, scrie Euronews.

    Contrastul cu ţările vecine este izbitor. Franţa şi Austria au înregistrat creşteri de aproximativ 2%, Estonia 3,6%, Luxemburg 3,5%, în timp ce Slovacia şi Ungaria au înregistrat creşteri de doar 0,1%.

    Comisia Europeană, care publică date săptămânale în Buletinul său petrolier, a semnalat creşterile deosebit de abrupte din Germania, Ţările de Jos, Danemarca şi Finlanda.

    Şoferii olandezi plătesc în prezent cele mai mari preţuri la benzină din Europa, cu o medie de 2,17 euro pe litru săptămâna trecută.

    Germania se află la mică distanţă, cu 2,08 euro, iar Finlanda se situează, de asemenea, în partea superioară a clasamentului, remarcându-se atât prin preţul ridicat al motorinei, cât şi al benzinei.

    Cea mai mare diferenţă se datorează structurilor naţionale de impozite şi taxe.

    Germania percepe în mod tradiţional taxe energetice mai mari asupra combustibililor fosili, atât din motive de mediu, cât şi pentru a finanţa infrastructura, în timp ce taxează şi consumul de CO2, ceea ce se reflectă în costurile totale.

    Rezultatul este că germanii plătesc automat mai mult atunci când preţurile cresc.

    În multe alte ţări europene, TVA-ul, taxele pe petrol şi pe CO2 sunt structural mai mici.

    Cu toate acestea, recentul val de creşteri a fost considerat disproporţionat de guvernul german, care a înfiinţat un grup de lucru al coaliţiei pentru a analiza ce se poate învăţa de la partenerii din UE.

    Unele ţări au luat deja măsuri. Croaţia şi Ungaria au introdus ambele plafoane de preţ la benzinării.

    În Croaţia, preţurile au crescut iniţial cu aproximativ patru cenţi pe litru, dar plafonul va limita creşterile ulterioare şi va fixa preţurile la 1,50 euro pe litru începând cu 23 martie.

    În Ungaria, benzina este plafonată la 1,51 euro, iar motorina la 1,59 euro, deşi măsura se aplică doar rezidenţilor, ceea ce înseamnă că turiştii cu plăcuţe de înmatriculare străine vor plăti mai mult.

    În Austria se aplică o regulă diferită privind preţurile: benzinăriile au voie să-şi majoreze preţurile doar o dată pe zi, la prânz. Pe de altă parte, reducerile sunt posibile în orice moment.

    Acest lucru face situaţia mai clară şi mai transparentă, dar rămâne de discutat dacă acest lucru duce într-adevăr la preţuri mai mici la benzină.

    Ministrul economiei, Katherina Reiche, a criticat preţurile combustibililor pentru că au crescut rapid pe fondul costurilor ridicate ale materiilor prime şi apoi au scăzut doar lent, afirmând că guvernul doreşte să „spargă acest mecanism”.

    Ea a propus limitarea staţiilor de benzină la o singură majorare de preţ pe zi.

    Conducerea maşinii face parte din viaţa de zi cu zi a majorităţii germanilor, atunci când se deplasează la serviciu, fac cumpărături sau duc copiii la şcoală, astfel încât presiunea asupra guvernului de a acţiona a crescut.

    Un grup de lucru convocat ca răspuns la această situaţie s-a reunit luni sub preşedinţia lui Sepp Müller, care a acuzat ulterior companiile petroliere de „speculaţii cu preţurile”.

  • Audienţa premiilor Oscar a scăzut cu 9% în cel de-al doilea an în care Conan O’Brien prezintă gala

    Compania Walt Disney a anunţat marţi că puţin sub 17,9 milioane de telespectatori au urmărit emisiunea de duminică, difuzată în direct pe ABC şi transmisă în streaming pe Hulu, potrivit AP.

    Audienţa a scăzut cu 9% faţă de maximul post-pandemic de anul trecut, de 19,7 milioane de telespectatori care au urmărit gala în primul an al lui O’Brien ca prezentator, când „Anora” a câştigat toate premiile.

    Gala a înregistrat, de asemenea, o scădere mai semnificativă, de 14%, faţă de anul trecut, în ceea ce priveşte audienţa adulţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani.

    La Oscarurile de duminică a avut loc o confruntare între două filme ale Warner Bros., „One Battle After Another” şi „Sinners”, primul câştigând premiile pentru cel mai bun film şi cel mai bun regizor.

    Şi totuşi, în ciuda scăderii audienţei, Oscarurile rămân emisiunea de divertisment numărul 1 din prime time al sezonului 2025-2026.

    Globurile de Aur, difuzate pe CBS în ianuarie, au atras o audienţă de 8,7 milioane de telespectatori, ceea ce reprezintă o scădere de 7% faţă de anul precedent.

    Totuşi, implicarea publicului în Oscaruri a crescut conform altor indicatori. Impresiile pe reţelele sociale în prime time au crescut cu peste 42% anul acesta.

    Şi au fost peste 129 de milioane de vizionări video pe platformele sociale ale Academiei pe parcursul nopţii.

    Oscarurile, la fel ca multe alte gale de premii, au înregistrat un minim istoric în 2021, în timpul pandemiei, cu doar 10,4 milioane de telespectatori.

    La apogeul său, în anii 1990, gala atrăgea adesea aproximativ 45 de milioane de telespectatori. Vârful a fost atins în 1998, când „Titanic” a câştigat premiul pentru cel mai bun film şi 57,2 milioane de oameni au urmărit gala.

  • Cea mai importantă demisie din Casa Albă ar putea dezvălui probleme legate de războiul din Iran

    Kent a invocat dezinformarea deliberată făcută de Israel şi minciunile care i s-au servit lui Donald Trump despre o „cale rapidă spre victorie”. Însă demisia lui Kent ar putea arăta că sunt probleme mai mari în Casa Albă, pe fondul ostilităţilor din Iran, arată Washington Post.

    Cel mai înalt oficial pe antiterorism din comunitatea de informaţii a anunţat marţi că pleacă din funcţie din cauza războiului SUA şi Israelului împotriva Iranului. Joe Kent este primul oficial de rang înalt care rupe rândurile şi vorbeşte deschis faţă de ceea ce se întâmplă.

    „După îndelungi reflecţii, am decis să demisionez”, a scris Joe Kent, şeful Centrului Naţional Antiterorist, pe X, într-o scrisoare adresată preşedintelui Donald Trump. „Nu pot susţine, în deplină conştiinţă, războiul în curs de desfăşurare din Iran.”

    Kent a continuat: „Iranul nu a reprezentat nicio ameninţare iminentă pentru naţiunea noastră şi este clar că am început acest război din cauza presiunilor din partea Israelului şi a puternicului său lobby american.”

    Numai că Joe Kent a fost mereu un susţinător ferm al lui Trump. A rămas la fel, de când a fost confirmat în funcţia de director al NCTC în iulie.

    Însă de fapt demisia lui Kent scoate la iveală problemele din cadrul coaliţiei Trump, unde există două tabere. O parte din oficiali sunt sceptici faţă de intervenţiile militare americane în străinătate iar alţii cred în exercitarea puterii militare americane pentru a promova interesele Americii în întreaga lume.

    Întrebat de demisia lui Kent, Trump a declarat: „Întotdeauna am crezut că este un tip de treabă, dar întotdeauna am crezut că este slab în ceea ce priveşte securitatea – foarte slab în ceea ce priveşte securitatea”.

    Numai că acum treisprezece luni, Trump l-a lăudat pe Kent când l-a nominalizat să se alăture administraţiei. „Kent a vânat terorişti şi criminali toată viaţa sa de adult” şi „va menţine America în siguranţă prin eradicarea întregului terorism, de la jihadişti din întreaga lume, până la cartelurile din curtea noastră”, scria Trump când l-a pus pe Kent în funcţie.

    Kent, la fel ca şefa sa, directoarea Serviciilor Naţionale de Informaţii, Tulsi Gabbard, se află de mult timp în tabăra anti-intervenţie. Gabbard a militat împotriva războaielor şi a implicării SUA în conflicte în străinătate încă din perioada în care era congresmenă democrată. Până astăzi, ea nu a postat pe reţelele de socializare niciun mesaj. De obicei postează mult, dar de când a început războiul, Gabbard a fost reţinută.

    Însă după demisia apropiatului său, Gabbard a reacţionat: „După ce a analizat cu atenţie toate informaţiile de care dispunea, preşedintele Trump a concluzionat că regimul terorist islamist din Iran reprezintă o ameninţare iminentă şi a luat măsuri pe baza acestei concluzii.”

    Dezvăluirile Washington Post arată însă că Joe Kent şi Tulsi Gabbard s-au întâlnit luni la Casa Albă cu vicepreşedintele JD Vance. În timpul întâlnirii, Kent i-a prezentat vicepreşedintelui scrisoarea sa de demisie.

    „Vicepreşedintele l-a încurajat să vorbească cu şeful de cabinet al Casei Albe şi cu preşedintele preşedintelui înainte de a lua orice decizie finală”, au declarat surse pentru ziar. „Vicepreşedintele l-a încurajat să fie respectuos faţă de preşedinte.”

    Purtătorul de cuvânt al lui JD Vance spune că vicepreşedintele SUA, şi el reţinut în această perioadă de la începutului războiului, crede că administraţia ar trebui să evite să vorbească în public despre discuţiile interne.

    Kent, un veteran al războiului din Irak ( a fost trimis acolo de 11 ori), a vorbit în demisie şi soţia sa, Shannon, criptolog în Marina SUA. Soţia i-a fost a fost ucisă în 2019 împreună cu alţi trei americani de un atentator sinucigaş care şi-a detonat vesta în faţa unui restaurant din nordul Siriei.

    Kent a acuzat „înalţi oficiali israelieni şi membri influenţi ai mass-media americane” că au desfăşurat o „campanie de dezinformare care a subminat complet platforma America First a lui Trump şi a semănat sentimente pro-război pentru a încuraja un război cu Iranul”.

    Demisia lui Kent a agitat spiritele în administraţia americană. Marjorie Taylor Greene a spus că Joe Kent este un erou, în timp ce Laura Loomer, o activistă controversată ascultată de Donald Trump l-a atacat dur pe Kent.

    „Realitatea este că ODNI, sub Tulsi Gabbard, a fost practic transformat într-un focar de sentimente anti-Israel, plin de democraţi, stângişti progresişti ​care îl urăsc pe Trump”, a scris Loomer. Ea a negat că ar fi avut vreun rol în convingerea preşedintelui să intre în război.

    Şi senatorul Lindsey Graham, care în trecut a fost criticat de Trump pentru obsesiile privind Iranul, a fost deranjat de demisia lui Kent.

    Democraţii, aşa cum era de aşteptat, au aplaudat şi ei demisia lui Kent, Senatorul Mark R. Warner (D-Virginia), vicepreşedinte al Comisiei de Informaţii a Senatului, a declarat că nu este de acord cu multe dintre opiniile lui Kent. „Dar în această privinţă, are dreptate: nu au existat dovezi credibile ale unei ameninţări iminente din partea Iranului care să justifice grăbirea Statelor Unite într-un alt război ales în Orientul Mijlociu.”

    Kent s-a concentrat în ultimele luni pe retragerea militară americană din Siria. Mişcarea a redus numărul de baze pe care Pentagonul trebuie să le apere, în timp ce Iranul şi forţele împuternicite lansează acum atacuri în regiune.

    Demisia sa vine pe fondul unor întrebări tot mai mari cu privire la motivul pentru care SUA au intrat în război cu Iranul.

    Două persoane familiarizate cu procesul decizional au declarat pentru Washington Post, că Israelul a început un efort coordonat pentru a presa SUA să atace chiar în primele săptămâni de la preluarea mandatului noii administraţii Trump.

    Membrii personalului secretarului Apărării, Pete Hegseth, au fost informaţi despre opţiunile pentru un atac asupra Iranului încă din ianuarie 2025. Sursele descriu o „campanie de presiune” extremă din partea Israelului.

    Oficialii israelieni au susţinut că Iranul era foarte aproape de a avea o armă nucleară iar Israelul urma să atace Iranul cu sau fără SUA. Iar în orice caz, SUA ar trebui să fie pregătite.

    Demisia lui Kent a urmat luni seară ştirii că Dan Caldwell, un alt consilier care a recomandat reţinerea acţiunilor militare americane în străinătate, s-a realăturat administraţiei Trump la ODNI ca consilier senior.

    Mutarea, relatată iniţial de New York Times, a venit după ce Hegseth i-a concediat pe Caldwell şi pe alţi doi funcţionari numiţi în fruntea Pentagonului în aprilie şi i-a acuzat de scurgerea de informaţii clasificate către mass-media.

    Gabbard urmează să depună mărturie miercuri şi joi la conferinţele anuale privind ameninţările la nivel mondial adresate Congresului, alături de alţi oficiali de rang înalt din serviciile de informaţii americane.

    Iar Kent urmează să înregistreze miercuri un episod în direct al emisiunii „The Tucker Carlson Show”, în care va detalia opoziţia sa faţă de războiul din Iran.

  • Primul job devine o raritate. Inteligenţa artificială şi încetinirea recrutării închid uşa tinerilor?

    Piaţa muncii pentru tinerii absolvenţi devine tot mai dificilă, pe măsură ce companiile reduc rolurile entry-level – poziţii care reprezentau, până recent, principalul punct de intrare în carieră. Fenomenul este vizibil mai ales în marile centre economice, precum New York, şi reflectă schimbări mai profunde din economie, semnalate şi de o analiză recentă Bloomberg.

    Piaţa muncii pentru tineri devine tot mai dificilă şi în România. Statisticile oficiale confirmă tendinţa: rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) se menţine la un nivel ridicat, de peste 20% în ultimii ani, semnificativ peste media generală a şomajului, care trece rareori de 6%. În acelaşi timp, angajatorii au redus ritmul recrutărilor pentru poziţii de junior, iar o parte dintre rolurile de început au fost fie eliminate, fie transformate în poziţii care cer deja experienţă sau competenţe tehnice mai avansate.

    Unul dintre factorii-cheie este adoptarea accelerată a inteligenţei artificiale. Tot mai multe dintre sarcinile de bază – analiză de date, documentare sau activităţi repetitive – sunt preluate de AI, ceea ce reduce nevoia de angajaţi juniori. „Pe măsură ce inteligenţa artificială transformă piaţa muncii, absolvenţilor le este mai greu să obţină roluri entry-level”, notează Bloomberg. 

    În paralel, şi contextul economic contribuie la această schimbare. Companiile sunt mai prudente cu costurile şi prioritizează angajările cu impact imediat în productivitate. Astfel, preferă candidaţi cu experienţă sau specializări clare, în detrimentul celor aflaţi la început de drum.

    Se creează astfel un blocaj: tinerii au nevoie de experienţă pentru a se angaja, dar nu au de unde să o obţină fără un prim job. În România, acest fenomen este vizibil mai ales în domenii precum IT, marketing sau servicii, unde competiţia pentru rolurile entry-level a crescut semnificativ, iar procesele de recrutare sunt mai lungi şi mai selective.

    Potrivit Bloomberg, combinaţia dintre adoptarea AI şi temperarea recrutărilor face ca „tot mai multe uşi să fie închise pentru noile generaţii de absolvenţi.” 

    În paralel, competiţia creşte, iar numărul mare de candidaţi pentru puţinele poziţii disponibile face procesul de recrutare mai dificil şi mai lung. În plus, modelul clasic de carieră, cel  în care tinerii învăţau treptat, pornind de la sarcini simple, începe să se schimbe.

    Per total, dificultăţile întâmpinate de tinerii absolvenţi nu sunt doar conjuncturale, ci ţin de o transformare mai amplă a pieţei muncii, în care tehnologia şi noile modele de eficienţă schimbă fundamental modul în care începe o carieră profesională.

     

  • Ce folos avem că Hidroelectrica, OMV sau Romgaz fac profituri istorice, dacă industria şi-a redus aportul la PIB cu 30% în doar zece ani?

    ♦ Hitul la modă al planificatorilor guvernamentali, în ultimul an: schimbăm complet paradigma dezvoltării; creşterea economică viitoare se va axa pe investiţii şi nu pe consum ♦ Dar cum se va petrece minunea când producţia se restrânge, când industria a intrat în al cincilea an de scădere, iar aportul ei la PIB s-a redus cu aproape o treime în doar zece ani?

    Datele Statisticii arată că, în 2025, investiţiile (formarea brută de capital fix) au contribuit cu 1% la creşterea economică de 0,7%, în vreme ce contribuţia consumului efectiv total a fost de doar 0,1%. Privind din acest unghi, se poate spune că investiţiile au luat locul consumului ca principal motor de creştere. Dar investiţiile majore au fost cele ale statului, cu contribuţia decisivă a UE, în principal pentru proiectele mari de infrastructură – 138 mld. lei în total, plus 16%, an/an, (79 mld. lei de la UE şi 59 mld. lei din buget).

    În aceeaşi vreme, producţia industrială a scăzut, în 2025, cu 0,9% faţă de 2024. O scădere pe care a înregistrat-o pentru al patrulea an consecutiv. Iar 2026 nu a început bine deloc: în ianuarie, producţia industrială a scăzut cu 3,8% faţă de ianuarie 2024. Este adevărat că dificultăţile din UE, din ultimii ani, au redus cererea pentru piaţa internă şi au lovit industria. Dar Europa nu o ţine într-o criză de zece ani. Or, în ultimii zece ani, contribuţia industriei româneşti la formarea PIB a scăzut an de an. În 2016, industria însemna un sfert din PIB. Anul trecut a contribuit la produsul intern brut cu doar 16,8% – un minus de 30% în doar zece ani.

    Este adevărat că industria europeană are o participare de aproximativ 14% la PIB, dar UE şi-a propus majorarea acestui procent la 20%, până în 2035, prin iniţiative de tip „Fabricat în Europa”. Adică, în mare, prin subvenţii.

    Ca să treci de la o creştere economică bazată pe consum la una sprijinită pe investiţii, ai nevoie de timp şi de bani, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oa­menilor de Afaceri din România (AOAR).

    „Un astfel de demers va lua timp, în primul rând. În al doilea rând, este nevoie de stimulente pentru a încuraja anumite industrii. Şi trebuie şi ca administraţia să inoculeze multă încredere pentru că nimeni nu investeşte, dacă nu se simte sprijinit în demersul său”, spune Florin Pogonaru.

    El dă exemplu sectorului agricol. Agricultura noastră a mers bine, în ultimii ani. Dar se reduce, în mare parte, la producţia agricolă. De ce nu apar industrii adiacente marilor exploataţii agricole?

    „Pentru că celor care ar putea face aceste lucruri le este teamă. Ca să învingă această teamă trebuie să simtă că sunt sprijiniţi, că nu sunt singuri. Trebuie să fie stimulaţi să facă export. Cuvântul de ordine ar trebui să fie: «Export, export, export!». Trebuie să sprijini dezvoltarea industriilor locale. Trebuie sprijinită puternic industria pentru că ţara nu mai poate continua fără industrie. Şi, da, pentru asta este nevoie de subvenţii – fie că vorbim de ajutoare de stat sau de ajutorul primit de la UE. O investiţie înseamnă un risc. Iar oamenilor le este frică de risc. Dar, dacă se simt sprijiniţi, este mai uşor să surmonteze riscul. Este o politică pe termen lung. În plus, fără astfel de politici de susţinere a investiţiilor, de susţinere a exporturilor, a industriei locale, nu poţi echilibra nici bugetul”, spune preşedintele AOAR. Un buget dezechilibrat, în ultimii ani, de deficitul comercial ajuns la 33 mld. euro în 2024 şi 2025 care a crescut puternic tocmai pentru că stimulentele fiscale ale guvernului s-au dus spre consum, consum care a majorat cererea ce şi-a găsit astâmpăr în importuri, în lipsa unei oferte pe piaţa internă.

    Vorbind de încurajarea exporturilor, datele statistice arată că 73% din exporturile de bunuri au fost făcute, în ultimii ani, de aşa numitele companii ISD, adică de acele companii care sunt susţinute de investiţiile străine directe. Restul de un sfert din exporturi sunt ale companiilor locale.

    Este de înţeles, pentru că multinaţionalele şi-au păstrat conexiunile externe, în anii grei din urmă. Pentru că industria a trecut prin momente grele în toată Europa, nu doar la noi, spune economistul Laurian Lungu.

    „Cât despre sloganul <investiţii versus consum>, am văzut investiţiile crescând anul trecut. Dar acestea au fost stimulate, în bună măsură, de PNRR şi au fost concentrare pe infrastructură, nu spre capacităţi industriale. Şi anul acesta motorul de creştere va fi tot sectorul infrastructurii”, comentează Lungu. Nu este rău, pentru că investiţiile în infrastructură sunt tot capital lucrativ, cu efect de multiplicare în economie, dar asta se va vedea în timp.

    Laurian Lungu spune că evoluţia industriei noastre – dincolo de ce politici vor fi adoptate pe plan intern – depinde de evoluţia economică a UE, în ansamblu. Dar când ai perspective de creştere reduse, şi perspectivele industriei sunt reduse.

    Tocmai pentru a limpezi aceste perspective, administraţia trebuie să caute soluţii de susţinere. „Fără industrie nu putem continua”, spune Pogonaru.

  • Lupta cu preţurile la pompă continuă în regiune: benzinăriile din Cehia trebuie să raporteze preţurile şi marjele la carburanţi

    Benzinăriilor din Cehia li se cere acum să raporteze preţurile şi marjele la carburanţi guvernului, o mişcare menită să preîntâmpine scumpiri excesive la pompă, potrivit Czech Radio.

    Măsura vine pe fondul volatili­tăţii de pe pieţele petroliere legate de tensiunile din Golful Persic. Jana Matesova, economist şi reprezentant al Cehiei la Banca Mondială, spune că monitorizarea ar putea ajuta la preîntâmpinarea unor scumpiri prea drastice a carburanţilor.

    Potrivit acesteia, în general guvernele au la dispoziţie trei opţiuni principale când se confruntă cu pre­ţuri în creştere la pompă: monitoriza­rea pieţei, plafonarea preţurilor sau reducerea accizelor. Dintre acestea, susţine Matesova, monitorizarea pro­duce cele mai puţine perturbări.

    Matesova a avertizat ferm împo­triva unor măsuri mai radicale, cum ar fi plafonarea preţurilor, remar­când că politici similare adoptate de alte ţări au provocat probleme eco­no­mice serioase. Încercările de a menţine în mod artificial preţurile carburanţilor la un nivel scăzut pot duce la penurii, perturbări ale pieţei şi presiuni puternice asupra finan­ţelor publice, a indicat aceasta.

    O altă opţiune discutată în dez­ba­terile politice priveşte reducerea acci­zelor, în special la motorină. Însă în opinia Matesovei, un astfel de pas ar avea doar un impact limitat asupra pre­ţurilor, reducând în acelaşi timp semnificativ veniturile guvernamen­tale. În Cehia, accizele sunt deja doar uşor peste minimul cerut de UE. Re­ducerea acestora ar aduce doar o mică scădere a preţurilor, dar ar costa bugetul de stat miliarde de coroane.

    În pofida temerilor actuale privi­toare la scumpirea petrolului, costu­rile legate de carburanţi sunt mult mai puţin împovărătoare pentru gospodăriile cehe decât în trecut, a subliniat oficialul ceh. Graţie venitu­rilor mai mari, cu un salariu mediu se pot cumpăra peste 900 de litri de motorină.

    Din acest motiv, ar fi prematur ca guvernul ceh să vină cu intervenţii mai agresive, a indicat Matesova.

    Guvernul interimar al Bulgariei pregăteşte asistenţă financiară pentru cetăţenii cu venituri scăzute în condiţiile scumpirii continue a carburanţilor, notează Novinite.

    Premierul interimar Andrei Gyurov a anunţat că cei cu venituri de până la dublul pragului sărăciei, de aproximativ 781 de euro, vor primi compensaţii lunare menite să diminueze presiunea provocată de costul în creştere al carburanţilor.

    Se preconizează că sprijinul se va ridica la aproximativ 20 de euro de persoană pe lună şi se va aplica persoanelor care îndeplinesc mai multe condiţii. Compensaţiile vor fi transferate direct în conturile bancare ale beneficiarilor în lunile în care preţurile carburanţilor rămân ridicate. Guvernul vrea ca plăţile să înceapă chiar din această lună.

    Autorităţile estimează că programul va costa între 20 şi 30 de milioane de euro, în funcţie de numărul celor care se vor califica pentru asistenţă. Banii vor veni de la bugetul de stat, iar plăţile vor continua atâta timp cât preţurile carburanţilor vor rămâne ridicate.

    Guvernul interimar a început de asemenea să analizeze măsuri mai ample pentru atenuarea impactului scumpirilor la pompă, atât pentru gospodării, cât şi pentru companii.

    Pentru coordonarea măsurilor a fost creat un grup de lucru interdepartamental pe 10 martie sub conducerea premierului.

    În Slovacia, unele benzinării au început să limiteze achiziţiile de carburanţi în urma unei creşteri vertiginoase a cererii, în condiţiile în care şoferii îşi umplu canistrele şi fac stocuri pe fondul creşterii preţurilor, scrie Slovak Spectator.

    Reţeaua Dalioil, care operează 45 de benzinării la nivel naţional, a înregistrat o creştere dramatică a cererii în ultimele zile, în special pentru motorină.

    Dalioil a introdus limite temporare legate de volumul de carburanţi pe care un client îl poate achiziţiona la anumite locaţii, măsura fiind menită să asigure o distribuţie mai echitabilă a carburanţilor în rândul şoferilor.

    Guvernul Republicii Srpska a anunţat plafonarea marjelor la produsele petroliere şi o serie de bunuri esenţiale în încercarea de diminuare a costurilor de trai şi protejare a gospodăriilor pe fondul volatilităţii de pe pieţe create de conflictul din Orientul Mijlociu, conform Seenews.