BLUE AIR: singura companie low-cost romaneasca are zboruri catre MY AIR: companie low-cost italiana, intrata pe piata imediat dupa falimentul VolareWeb, zboara de pe Bucuresti Baneasa catre Venetia, Milano si SKY EUROPE: companie slovaca venita in WIZZAIR: compania ungara va inaugura din 14 iulie zborurile din Romania cu o cursa pe ruta Targu Mures-Budapesta, iar din 15 ianuarie va inaugura zborurile de pe Bucuresti Baneasa (spre Dortmund – 3 zboruri pe saptamana, Budapesta – 3, Barcelona – 3, Londra Luton – 3, Roma – 4), din Arad (Milano Bergamo – 3) si din Targu Mures (Barcelona – 3 si Roma – 3). RYANAIR: compania britanica domina piata europeana de low-cost alaturi de principalul sau rival EasyJet (au impreuna peste 58%) si a obtinut autorizatie pentru a zbura din 2007 din
Blog
-
Rute low cost
-
Micile mari afaceri
Dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii din
A spune ca dezvoltarea IMM-urilor reprezinta o sansa pentru cresterea economiei romanesti in ansamblu ar putea parea o simpla platitudine. Dincolo de exercitiile de retorica, interesul tot mai sporit al diversilor furnizori de servicii pentru sectorul intreprinderilor mici si mijlocii este o realitate.
Companii din sectorul bancar, telecomunicatii, industria software sau chiar fonduri de investitii simt ca IMM-urile ar putea reprezenta o mina de aur prea putin exploatata pana acum. Dupa ce au fost obisnuite sa crediteze fie companii mari (cu un grad de risc mai scazut), fie persoane fizice (cu o nevoie imensa de finantare), tot mai multe banci isi canalizeaza energiile inspre sectorul IMM. Aceasta este o oportunitate, insa exploatarea sa presupune costuri mai mari din partea finantatorilor, intrucat a intelege business planul unei companii de dimensiuni medii (pentru a finanta afacerea respectiva) este un serviciu mai putin standardizat decat in cazul finantarii unei corporatii sau acordarii unui credit de nevoi personale catre o persoana fizica.
Bancile incep de-abia acum sa ofere produse specifice pentru segmentul IMM, marturiseste Aurel Ilin, director de analiza credite la BRD Groupe Société Générale. Motivul? Pana acum, bancile nu au fost pregatite pentru astfel de oferte. Totodata, oficialul BRD – a doua banca din sistem dupa valoarea activelor – mai spune ca bancile inca au probleme in privinta personalului specializat pe acest gen de finantare. Clivajul existent pana acum intre banci si intreprinderile mici si mijlocii se explica si prin aceea ca rezultatele financiare ale majoritatii IMM-urilor nu au putut reprezenta o garantie suficient de solida in ochii finantatorilor. Lucian Miess, directorul general al companiei Ingo Trade International, care detine saloanele de coafura si servicii de infrumusetare Getts Hair Studio si Getts Color Bar, a explicat la seminarul BUSINESS Magazin ca nivelul redus al profitului inregistrat de companiile mici si mijlocii diminueaza sansele acestora in contractarea unui credit.
Lucian Miess explica nivelul redus al profitabilitatii prin decalajul enorm intre business-urile din Uniunea Europeana si
Pe de alta parte, Lucian Miess marturiseste ca a incercat sa atraga finantare atat de la banci, cat si din alte surse, insa pana acum nu a reusit. In aceste conditii, compania pe care o conduce s-a dezvoltat din resurse proprii, imediat dupa infiintare afacerea fiind sustinuta dintr-o alta activitate. Totodata, Ingo Trade a creat si primul sistem de franciza in domeniul serviciilor de infrumusetare. Creditul bancar nu este insa singura solutie de finantare pentru dezvoltarea unei intreprinderi mici si mijlocii. Ionut Patrahau, director general adjunct la Banca Transilvania – cea de-a noua banca din sistem dupa nivelul activelor -, este de parere ca in cazul anumitor IMM-uri cresterea fara credite bancare este cea mai buna solutie. Flexibilitatea si protectia fata de risc oferita de un bilant prudent este mai importanta decat reducerea costului capitalului.
Cea mai buna alternativa la creditul bancar ar reprezenta-o banii atrasi de la un fond de investitii. Aceasta varianta este recomandata mai ales in cazul companiilor din sectorul serviciilor care nu detin active tangibile (posibile garantii). Spre deosebire de banci, fondurile nu castiga din dobanda, ci din vanzarea actiunilor pe care le cumpara intr-o anumita companie, afirma Musata Miron, director de investitii al fondului Gemisa. Pana acum, Gemisa a investit circa 3,5-3,7 milioane de euro in peste zece companii din sectorul serviciilor (IMM-uri), aflate in faza de start-up si care exploateaza o nisa de piata. Investitiile Gemisa au un grad ridicat de risc (aceasta apropo de volatilitatea rezultatelor companiilor IMM), insa plasamentele de pana acum s-au dovedit inspirate, motiv pentru care valoarea fondului ar putea fi majorata de la sase milioane de euro la aproximativ 15 milioane de euro pana la sfarsitul anului.
Pentru a arata bine in fata finantatorilor, intreprinderile mici si mijlocii trebuie sa aiba o activitate bine organizata. Dincolo de aptitudinile managementului, o mai buna organizare poate fi obtinuta si prin implementarea unui software de gestiune interna a afacerii (ERP). Iar nevoia de organizare a IMM-urilor i-a determinat pe marii furnizori de software sa se orienteze, in ultimul timp, si catre acest segment. De exemplu, SAP – cel mai mare furnizor de software de business din lume – dezvolta acum solutii si pentru companiile mai mici, dupa ce ani la rand si-a orientat oferta exclusiv inspre companiile mari si foarte mari.
Pe de alta parte, aceasta reorientare catre business-urile mici este si rezultatul unei saturari a pietei pe segmentul corporatiilor, explica Ioana Pana, responsabil pentru relatia cu partenerii in cadrul SAP Romania, aratand ca solutiile software folosite de corporatii pot fi scalate (aplicat acelasi model) pentru clientii mici. Valoarea unei solutii de tip ERP pentru clientii intreprinderilor mici si mijlocii se cifreaza la cateva zeci de mii de euro.
Vasile Voicu, directorul diviziei de servicii de date si Internet in cadrul RomTelecom, este de parere ca intreprinderile mici si mijlocii sunt o piata ideala si pentru furnizorii de telecomunicatii. Este vorba mai ales de acele companii care au mai multe puncte de lucru, detaliaza Voicu, in opinia caruia companiile in cauza reprezinta clientii perfecti pentru pachete integrate de servicii de voce si date.
Este evident ca furnizorii de servicii au nevoie de piata intreprinderilor mici si mijlocii pentru a-si asigura cresterea viitoare, insa si reciproca este la fel de valabila. Daca vor sa supravietuiasca dupa integrarea in Uniunea Europeana, intreprinderile mici si mijlocii au nevoie acuta de finantare si dezvoltare. O dovada in acest sens: o declaratie din luna mai a directorului pentru Romania al Bancii Mondiale, Owaise Saadat, conform careia sectorul intreprinderilor mici si mijlocii are nevoie de o infuzie mare de capital pentru a deveni un domeniu important, asa cum este in statele Uniunii Europene.
-
Cum se fac bani din software gratuit
O cifra de afaceri de cateva milioane bune de euro. Asta asteapta Claudiu Borsan, directorul general al recent infiintatei Novell
In 1994, Microsoft taia panglica inaugurala a primului birou local din
Zilele trecute, un alt producator american de software anunta deschiderea unei reprezentante la Bucuresti. De data asta, anuntul venea de la unul dintre cei mai cunoscuti sustinatori ai conceptului open-source – compania Novell, sinonima pentru multi cu SUSE Linux. Tinta sa: o cota cat mai mare din piata romaneasca a sistemelor de operare pentru servere.
De ce aceasta alaturare? Inainte de orice pentru ca sistemul prin care Novell intentioneaza sa vanda Linux este asemanator celui practicat de Microsoft. Compania va avea un distribuitor local (Omnilogic) si o retea de parteneri – ierarhizati in functie de competente in Gold, Silver sau Bronze – care vand si asigura suportul tehnic. Pe de alta parte, la fel ca si in cazul Microsoft, Novell isi deschide un birou local pe fondul cresterii cotelor de piata. Reprezentantii companiei vorbesc de o majorare de 300% a vanzarilor proprii in ultimii doi ani, procent pe care estimeaza ca il vor mentine si anul acesta.
Din acest punct, insa, se poate vorbi mai degraba doar despre diferente. Daca sistemul Windows este dezvoltat exclusiv de tehnicienii Microsoft si nu poate fi modificat sau adaptat de programatorii din afara, Novell in schimb vinde solutii bazate pe kernelul Linux, un open-source care nu doar ca poate fi remodelat de orice programator talentat, dar este si oferit gratuit. Sesizati o posibila contradictie in termeni? Prin 1991, un oarecare Linus Torvalds, student in anul doi la Informatica la Universitatea din
In doar cinci luni a scris versiunea 0.001 (10.239 de linii de cod) a unui sistem de operare pe care l-a denumit Linux si al carui cod sursa l-a postat pe Internet, oferindu-l gratuit celor care voiau sa se foloseasca de el sau sa-l imbunatateasca. Tehnic vorbind, Linux este doar un kernel, dar numele nucleului elaborat de Torvalds este adesea utilizat pentru a face referire la intregul sistem de operare construit in jurul acestuia. Iar acest kernel a fost si continua sa fie gratuit. Revenind la exercitiul retoric de mai sus, Arpad Bandy, directorul de dezvoltare al Novell
Practic, comerciantii nu au facut decat sa compileze si sa dezvolte diferite programe si sa le adune intr-un format distribuibil, asemanator celorlalte sisteme de operare, asigurand si suport tehnic, training, consultanta, certificari si service. Distribuitorii de Linux cum ar fi Novell sau Red Hat folosesc propriile lor variatii ale kernelului lansat de Torvalds pe kernel.org, dar, in general, evita sa se indeparteze prea mult de standard.
Cu toate ca Linux a pornit de la premisa de a fi o alternativa la Windows, creatia lui Torvalds ramane totusi un sistem de operare a carui utilizare necesita un grad mai mare de cunostinte tehnice. Nu intamplator, clientii Novell au provenit pana acum exclusiv din zona companiilor foarte mari din sectorul public, bancar sau al asigurarilor, iar sistemul de operare SUSE Novell a fost implementat in principal pe servere, calculatoarele angajatilor ruland in continuare Windows.
Companiile au testat si au vazut ca Linux este de incredere. Acum cativa ani problema era ca nu beneficiau de suport, dar noi vrem sa le oferim tot suportul si consultanta de care au nevoie, explica directorul general al Novell
Anul trecut, vanzarile de servere care ruleaza Linux au crescut la nivel mondial cu 45% fata de anul 2004, depas
Principalele avantaje oferite sunt flexibilitatea sporita, siguranta mai mare a datelor si investitiile mici necesare. In cazul Romaniei, spun reprezentantii Novell, reducerile de costuri pot ajunge la 70% din pretul pe care il au produsele software cu specificatii asemanatoare lansate de Microsoft. Daca versiunea SUSE Linux pentru servere costa 200-300 de euro, o licenta Windows Server 2003 poate trece de 1.100 de euro.
La aceasta ora, estimeaza Valentin Negoita, presedintele Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatii, Microsoft detine aproximativ 70% din piata autohtona a serverelor. Lumea cauta sa ia un brand, explica el. Este Novell un brand?
La nivel international, Novell trece printr-o perioada de criza, care a culminat luna trecuta cu demiterea fostului CEO, Jack Messman, ca urmare a rezultatelor financiare nesatisfacatoare ale companiei. Novell a avut anul trecut vanzari de 1,16 miliarde de dolari si un profit de 2,4 milioane de dolari. (1,9 milioane de euro). Daca la nivel international o alta distributie Linux, Red Hat, inregistreaza cele mai mari vanzari, in cazul pietei autohtone, Claudiu Borsan spune ca am intrecut de mult Red Hat.
Cifrele IDC arata ca, anul trecut, in Romania s-au vandut 12.777 de servere, pe lista principalilor producatori in functie de numarul de unitati vandute disputandu-si un loc HP, IBM, Sistec, Fujitsu Siemens si Dell. Afacerea IBM bazata pe Linux, bunaoara, a fost evaluata la 16 miliarde de dolari in 2005, compania estimand pentru anul in curs vanzari de 50 de miliarde de dolari.
Guvernele investesc anual peste 3 miliarde de dolari in hardware, software si servicii Linux, ceea ce duce la o crestere anuala a acestei piete cu 35 de procente, declara la inceputul lui 2006 seful diviziei de vanzari Linux a IBM, Mary Ann Fisher.
Intamplator sau nu, anul trecut, cea mai mare achizitie de servere pe Linux din
In conditiile in care Linux se vinde mai ales preinstalat, prin intemediul producatorilor de hardware, care ar fi logica dupa care cei de la Novell au decis deschiderea unui birou local? Claudiu Borsan spune ca focus-ul va fi nu atat pe segmentul enterprise, al marilor companii, unde Novell are deja o prezenta bine definita, cat pe cel al companiilor mici si medii. Cat despre utilizatorii pentru care Linux este cel mult o insiruire de comenzi lipsite de orice inteles, lor nu le ramane decat sa astepte lansarea noului
-
Marea familie Linux
Cele mai recente versiuni lansate ale surselor kernelului Linux pot fi descarcate de la adresa ftp.kernel.org. Piata Linux este extrem de dinamica, iar versiuni noi ale distributiilor apar la intervale de cateva luni.
DEBIAN: este cea mai populara distributie non-comerciala. Are cel mai bun sistem de management al pachetelor software (apt/ dpkg), ceea ce o face extrem de usor de folosit si administrat.
UBUNTU: datorita caracteristicilor de instalare rapida, a managerului desktop Kubuntu – derivat al KDE – si a interfetei prietenoase este foarte popular printre utilizatorii de desktop-uri Linux.
RED HAT: este cea mai raspandita distributie comerciala. Initial a fost o distributie non-comerciala, dar si-a schimbat in timp modelul de licentiere, lasand in urma Fedora ca proiect open-source free.
SUSE NOVELL LINUX: integreaza pe langa aplicatiile destinate task-urilor office, de e-mail, internet, procesare video sau multimedia si pachete pentru utilizatorii avansati, incluzand software de networking si dezvoltare software (Samba, Apache Web Server, KDevelop, Mono etc.).
MANDRIVA: ca organizatie, Mandriva a rezultat prin fuziunea Mandrakesoft cu Lycoris Inc. (SUA) si Conectiva (Brazilia), devenind al treilea distribuitor Linux. Ca sistem de operare, se adreseaza atat utilizatorilor avansati, cat si incepatorilor, dispunand de pachete office, internet, multimedia si dezvoltare software.
-
Teme de discutie
La seminarul IMM-urile – potential subexploatat de furnizorii de servicii, organizat de BUSINESS Magazin impreuna cu Banca Transilvania si BRD, au participat:
Ionut Patrahau – director general adjunct Banca Transilvania; a facut o analiza a structurii capitalului (propriu sau atras) al companiilor mici si mijlocii
Ioana Pana – responsabil pentru relatia cu clientii in cadrul SAP; a vorbit despre reorientarea marilor companii software catre clientii mici
Aurel Ilin – director de analiza credite la BRD Groupe Société Générale; a abordat problema dialogului dintre banci si IMM-uri
Vasile Voicu – directorul Diviziei de servicii de date si Internet a RomTelecom; a detaliat tipurile de servicii pe care furnizorii de telecomunicatii le pot oferi sectorului IMM
Musata Miron – director de investitii la fondul Gemisa; in interventia sa a vorbit despre implicarea fondurilor de investitii in companiile mici si mijlocii
Lucian Miess – director general al saloanelor de infrumusetare Getts Hair Studio si Getts Color Bar; a tinut un discurs despre dificultatile pe care le intampina o companie mica in procesul de dezvoltare
-
IMM-urile in cifre
500.000 numarul total al intreprinderilor mici si mijlocii din
16,9% procentul IMM-urilor din servicii; in Uniunea Europeana acesta este de 3%
50% procentul IMM-urile din
4,8 media numarului de angajati din intreprinderile mici si mijlocii din
0,8% procentul IMM-urilor din turism; este cea mai mica rata pe ramurile de activitate. In statele europene, media este de 6%.
14,4% procentul IMM-urilor din industrie, comparabil cu cel inregistrat in UE – 10%
Sursa: Strategia guvernamentala pentru sustinerea IMM in perioada 2004-2008
-
Case cu IQ ridicat
In goana dupa confort, nu putini sunt cei care opteaza pentru sisteme tot mai performante, capabile sa gestioneze cele mai aparent neinsemnate detalii ale traiului domestic, de la intensitatea luminii sau temperatura pardoselii pana la fundalul muzical din living. Romanii nu puteau sa faca exceptie. Fie ei utilizatori finali sau dezvoltatori.
O anecdota despre poetul Vasile Alecsandri spune ca acesta, foarte friguros din fire, folosea pe timp de iarna o casa stil vagon, cu camere incalzite diferit, de la cea mai fierbinte pana la una in care nu se facea deloc focul. Alecsandri trecea dintr-o camera in alta si statea in fiecare pana se obisnuia cu temperatura incaperii, inainte de a iesi din casa.
Mai aproape in timp, mai celebra a devenit Ecology House, casa ticsita de gadgeturi a fondatorului Microsoft, Bill Gates. Cu o valoare estimata la peste 125 de milioane de dolari, resedinta magnatului american este intesata cu peste 75 de kilometri de fibra optica pe cei 4.600 de metri patrati. Cablurile leaga mai multe servere care urmaresc vizitatorul – caruia i se monteaza un cip la intrare -, astfel incat acesta sa poata fi monitorizat in fiecare secunda.
Luminile, muzica, temperatura aerului se ajusteaza automat in orice camera, cada se umple cu apa la temperatura potrivita cand casa simte ca Gates se apropie. Iar un artar pe care proprietarul a dorit sa-l pastreze in gradina este monitorizat 24 de ore din 24, pentru a fi udat ori de cate ori computerul apreciaza ca este prea uscat.
Chiar daca la o alta scara, astfel de sisteme incep sa aiba cautare si in
El a povestit despre propria placere de a uda singur copacii, desi avea instalat un sistem de irigatii automatizat complet, marturisind ca a decis sa-l programeze astfel incat gradina sa fie stropita automat doar dimineata, rezervandu-si pentru el serile.
In definitiv, rolul sistemelor tehnologice este cresterea confortului, spune Andi Segal, IT & Systems Integration Manager la furnizorul de solutii IT Avitech. Iar un sistem de ultima ora destinat securitatii, controlului utilitatilor si entertainmentului in resedinte pare a fi cel mai nou curent in constructiile de resedinte pentru oamenii cu bani.
Am implementat cateva zeci de asemenea solutii de casa inteligenta, cu valori de la cateva mii de euro pana la peste 100.000 de euro, spune Andi Segal, adaugand ca, in general, clientii sunt oameni de afaceri care prefera sa-si pastreze anonimatul. Reprezentantul Avitech remarca faptul ca, pe langa utilizatorii finali, si dezvoltatorii proiectelor rezidentiale sunt tot mai interesati de implementarea unor solutii integrate de control al casei.
Developerii tind sa se alinieze pentru ca vor sa faca oferta atractiva. Din cate spune Segal, Avitech are deja parteneriate cu mai multi dezvoltatori de proiecte imobiliare pentru a realiza infrastructura necesara pentru implementarea ulterioara a unor solutii de casa inteligenta. Investitiile in realizarea infrastructurii sunt minime, dar pot creste semnificativ valoarea constructiilor.
Si arhitectii afirma ca oamenii care isi construiesc case sunt tot mai interesati de diverse gadgeturi care sa le faca viata mai usoara. De cealalta parte, cei care cumpara locuinte sau inchiriaza nu par momentan prea atrasi de casele inteligente. Probabil ca prefera sa isi monteze ulterior un sistem ales de ei, nu impus de constructor, spune Luciana Petrescu de la compania imobiliara Regatta.
La fel crede si Andi Segal, in opinia caruia ideal ar fi ca proiectarea sistemului de casa inteligenta sa inceapa de pe planseta arhitectului. Iar pe langa avantajele tehnice, proiectarea din timp ar mai avea si avantajul unei estimari mai bune a costului final.
Pretul unui sistem de casa inteligenta poate porni de la 3-5% din valoarea constructiei, spune Segal, explicand ca este greu de estimat o valoare medie, intrucat proiectele pot fi foarte complicate, iar casele extrem de complexe.
In termeni absoluti, preturile pleaca de la cateva zeci de euro si pot ajunge pana la peste un milion de euro, in functie de complexitate, numarul de camere si spatiul monitorizat din jurul casei, spune si Dana Hagivreta, directorul de marketing al Avitech.
Dar boom-ul pentru vanzarea sistemelor de casa inteligenta de-abia acum se pregateste. Anul viitor va fi o cotitura, dupa intrarea in UE, va fi cel putin o dublare, estimeaza Andi Segal. Iar cresterea nu va veni numai din majorarea numarului de clienti, ci si din valoarea medie a contractelor. Avitech estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de peste noua milioane de euro, in crestere cu 50% fata de anul trecut. Insa, potrivit oficialilor companiei, afacerile cu solutii de case inteligente aduc mai putin de 50% din vanzarile companiei, restul venind din distributia de echipamente IT, sisteme integrate, inchirierea de echipamente audio-video etc.
Sisteme de genul frigiderului care isi comanda singur de pe Internet produsele ale caror stocuri sunt pe sfarsite sau piscina care stie ce temperatura trebuie sa aiba apa pentru a fi pe placul proprietarilor, sau sistemul audio care alege concomitent muzica preferata a parintilor, in living, si pe cea a odraslelor, in dormitorul copiilor, nu mai sunt de mult doar o poveste SF. Iar amatorii de astfel de gadgeturi nu lipsesc si nici nu sunt putini.
-
Cat costa inteligenta?
Conceptul de casa inteligenta presupune existenta unui sistem digital centralizat de control al tuturor echipamentelor electronice si electrocasnice ale unei resedinte, de la televizoare, sisteme audio si jaluzele electrice pana la sisteme de irigatii programabile sau garduri de protectie cu senzori anti-efractie. Ce ar mai putea contine o casa inteligenta?
OGLINZI CU TV INCORPORAT: Ecranul poate deveni invizibil cand este oprit; optional, au si sistem de sunet, iar telecomanda este rezistenta la umiditate. Pret: 2.800-3.500 euro.
SERVER AUDIO: Are un hard disk de 160 GB, care poate ingloba pana la 2.800 de ore de muzica in format mp3 si poate gestiona pana la patru zone audio independente. Pret: 5.000 euro.
TV PENTRU BAIE: Au ecran LCD, rezistent la condens si aburi, fiind astfel potrivit nu doar pentru baie ci si pentru sauna sau spa. Evident, telecomanda este rezistenta la apa. Pret: 3.000-4.000 euro.
LIFT PENTRU PLASMA: Integreaza ecranul de plasma in mobilier. Mai mult, spre deosebire de plasma fixata pe perete, are avantajul ca se poate roti, pentru o vizualizare mai buna. Pret: 3.000-6.000 euro.
GARDURI INTELIGENTE: Sistem decorativ, dar care asigura protectia locuintei, pe baza unui senzor de presiune. Pret: 300-350 euro pe metru lungime.
-
PROFIL: Numele caritatii sau despre donatii cu noua zerouri
Faptul ca Warren Buffett, al doilea cel mai bogat om al lumii, va dona cea mai mare parte a averii sale de 42 mld. $ catre Bill & Melinda Gates Foundation nu mai e o stire. Buffett stabileste insa un record greu de egalat, iar gestul sau ar putea fi urmat de alte personalitati din lumea afacerilor.
Anuntul lui Buffett (nascut pe 30 august 1930) vine la scurt timp dupa cel al lui Bill Gates, care se va retrage din functiile executive detinute la Microsoft si se va dedica, de la jumatatea anului 2008, actiunilor caritabile. Cele 31 de miliarde de dolari din averea lui Buffett care vor merge la Fundatia Gates va dubla fondurile acesteia, rezultatul fiind un Microsoft al caritatii, de peste cinci ori mai mare decat Ford Foundation, aflata pe locul doi in ierarhia institutiilor de acest gen si care controleaza active de circa 12 miliarde de dolari.
Iar cunoscatorii spun ca acesta ar putea fi abia inceputul si ca exemplul dat de cei mai bogati oameni ai lumii va fi urmat si de altii. Vom vedea si alte transferuri semnificative de averi personale in zona filantropica, spune Susan Berresford, presedinta Ford Foundation, iar Jon Huntsman, presedintele companiei chimice Huntsman, care controleaza in jur de 500 de milioane de dolari in fonduri destinate luptei impotriva cancerului, saraciei si pentru educatie este de aceeasi parere.
Miscarea lui Buffett se inscrie in filozofia sa de afaceri: ofera-ti activele managerilor de incredere si lasa-le acestora libertatea de a lua decizii. Si ce decizii!, pentru ca fundatia va controla echivalentul PIB-ului a aproape 40 de state ale lumii.
Gates Foundation va avea astfel posibilitatea de a oferi anual, incepand cu 2009, fonduri ce insumeaza trei miliarde de dolari, o suma mai mare decat bugetul UNICEF (2,7 miliarde dolari in 2005). Thomas Springer de la WK Kellogg Foundation, organizatie de sapte miliarde de dolari, crede ca in spatele acestor bani s-ar putea ascunde si unele capcane: … provocarea va fi, pentru Gates Foundation, sa reziste incercarilor de a face prea mult. Trei miliarde de dolari sunt o multime de bani de cheltuit intr-un an.
Intre Buffett si Gates s-a dezvoltat, in timp, o relatie extrem de stransa. Joaca bridge online si isi petrec vacantele impreuna. Si Buffett, si Gates si-au anuntat intentia de a dona o mare parte din averile acumulate (in cazul fondatorului Microsoft 95% dintr-o avere de 50 de miliarde de dolari). O persoana bogata trebuie sa lase copiilor destul pentru a face orice, dar nu suficient pentru a nu mai face nimic, a spus Buffett, care a mai oferit sume substantiale si fundatiei intemeiate de sotia sa decedata, precum si celor trei copii ai sai, valoarea totala a donatiei ridicandu-se la 37 mld. dolari.
In primavara acestui an oracolul din
In ultimul deceniu valoarea actiunilor
-
Clubul filantropilor
Andrew Carnegie (1835 – 1919)
Scotian emigrat in SUA la 12 ani, si-a strans averea din cai ferate si metalurgie. A detinut prima companie de peste un miliard de dolari a lumii. S-a retras din afaceri la 65 de ani, dedicandu-se operelor de caritate si concentrandu-se pe proiecte de imbunatatire a educatiei. A construit peste 3.000 de biblioteci in
J. Paul Getty (1892 – 1976)
Nascut intr-o familie de bogati petrolisti din Minesotta, a intrat in afaceri sub aripa tatalui sau. Strange primul milion de dolari la 24 de ani. O vreme se dedica placerilor lumesti, dar apoi se intoarce la companiile familiei si devine unul din primii miliardari ai lumii. Investeste in opere de arta si antichitati si deschide J. Paul Getty Museum in
John D. Rockefeller (1839 – 1937)
Este personajul cu care este comparat, cel mai adesea, Bill Gates, din cauza evolutiei asemanatoare: intreprinzator deschizator de drumuri, apoi monopolist rapace si, in final, filantrop. Infiinteaza in
Henry Ford (1863 – 1947)
Fondatorul companiei de automobile Ford este creatorul conceptului de companie moderna si a liniei de asamblare. Impreuna cu fiul sau a infiintat Ford Foundation in 1936, pentru a sprijini proiecte de genul
W.K. Kellogg (1860 – 1951)
Will Keith Kellogg a facut avere din cereale pentru micul dejun; a fondat in 1906
William Hewlett (1913 – 2001)
L-a intalnit pe David Packard la Universitatea Stanford si a cheltuit 538 de dolari pentru infiintarea companiei Hewlett-Packard intr-un garaj din
Gordon Moore (n. 1929)
In 2001 fondatorul Intel face cea mai mare unica donatie catre o universitate, California Institute of Technology, in valoare de 600 mil. $. Averea lui