Blog

  • Bancherii încep să ieftinească creditele de consum de teamă că rămân fără clienţi. Topul băncilor în funcţie de dobânzile oferite

     Astfel, dacă în urmă cu un an puţine oferte coborau cu dobânzile sub 15% pe an, în prezent multe bănci au coborât cu costurile efective în zona 12-13% pe an, iar cele mai bune oferte au ajuns deja pe palierul de 10% pe an, arată datele agregate de portalul financiar conso.ro. De exemplu, Banca Transilvania îşi tentează clienţii care deţin un cont de salariu cu dobândă efectivă de 10,15% pe an, în timp ce Volksbank are în oferta standard un credit de consum cu un cost efectiv de 10,2% pe an.

    Bancherii au început să promoveze mai agresiv creditele de consum, principala ţintă fiind clienţii cu istoric bun de plată sau cei care îşi încasează salariul într-un cont curent. Jucătorii din piaţă spun că şi clienţii au devenit mai interesaţi să se împrumute, cererea venind în principal de la persoane care au luat credite cu dobânzi mari în trecut şi acum vor să-şi refinanţeze datoria veche la un cost rezonabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi oameni trăiesc ca sclavii în România

    La nivel global, România ocupă poziţia 125, cu aproximativ 25.000 de cetăţeni supuşi sclaviei moderne, notează Global Slavery Index, plasând Republica Moldova pe primul loc pe continent, cu circa 35.000 de persoane..

    Aproape 30 de milioane de oameni trăiesc la nivel mondial în condiţii similare sclavilor, potrivit clasamentului care ia în calcul 162 de ţări de pe toate continentele. Cei mai mulţi sclavi locuiesc în Mauritania, unde 4% din populaţie are parte de condiţii indecente de trai.

    Statistica ţine cont de nivelul de îndatorare a populaţiei, traficul de persoane şi căsătoriile forţate.

    În prezent, 21 de milioane de persoane sunt obligate să muncească împotriva voinţei lor. India, China, Pakistan şi Nigeria ocupă, de asemenea, poziţii fruntaşe în statistica întocmită de Walk Free Foundation.

  • Roşca Stănescu: Modificarea Legii audiovizualului va viza asigurarea independenţei presei

     Sorin Roşca Stănescu a declarat, la finalul dezbaterii cu tema “Să schimbăm împreună Legea audiovizualului”, care a avut loc joi, la Parlament, că, în aproximativ o lună şi jumătate, va sintetiza şi prelucra tot materialul documentar strâns în cele cinci dezbateri organizate pe această temă şi va veni cu o formă finală a legii.

    Senatorul PNL a menţionat că cele mai importante aspecte ale modificării Legii audiovizualului se referă la instrumentele legale, legislative, prin care se poate asigura independenţa totală a grupurilor de presă, prin care se garantează secretul sursei, clauza de conştiinţă şi modalităţile prin care se opreşte orice formă de cenzură.

    “Există şi cenzură indirect, după cum am văzut din dezbatere, prin acte normative, prin legi, prin constrângeri economice”, a mai spus Stănescu, arătând că trebuie făcută o distincţie extrem de importantă între interesul public şi interesul publicului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chevron SUSPENDĂ activitatea de explorare a gazelor de şist în Siliştea. Consilierii locali au decis organizarea unui REFERENDUM

    “Chevron poate confirma astăzi (n.r. – joi) suspendarea activităţii în Siliştea, comuna Pungeşti. Prioritatea este să desfăşurăm activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător în conformitate cu acordurile de mediu pe baza cărora operăm. Chevron îşi reiterează angajamentul de a avea relaţii constructive şi pozitive cu comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea”, se arată în comunicatul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vâlcov: Proiectul de lege privind Roşia Montană, schimbat total. Acordul, scos din proiect

     Vâlcov a spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern.

    “S-au adopt opt amendamente, de la titlul legii, care a fost modificat, şi primele opt articole, care au schimbat total legea. În primul rând Acordul a fost scos. La articolul 1 din proiectul de lege se pomenea de un Acord. Acordul a fost respins”, a spus Vâlcov.

    El a arătat că niciunul dintre amendamentele adoptate nu face referire la proiectul Roşia Montană.

    “Inclusiv legea s-a schimbat, deci nu vorbim de proiectul Roşia Montană, vorbim de o lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argintifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public deosebit”, a spus Vâlcov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis, despre privatizarea CFR Marfă: Găsesc că e păcat că nu s-a realizat procesul

     Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre eşecul privatizării CFR Marfă, el apreciind că “e păcat” că nu s-a realizat.

    “Cred că este vina celor care nu au reuşit să păstreze CFR Marfă într-o stare rezonabilă. Nu m-am implicat şi nu mă intersează foarte tare procedura. Găsesc că e păcat că nu s-a realizat procesul. Se va relua”, a declarat Iohannis.

    Potrivit acestuia, această situaţie este “neplăcută”, dar nu cântăreşte foarte mult pentru actuala guvernare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai ieftină şaorma din România: 20 de oameni stau la coadă în orice minut

    Pe şoseaua Ştefan cel Mare, şaormeria Kebab Mania vinde o şaorma mică, de 180 de grame, cu patru lei. “Aşa e preţul!”, spune vânzătoarea din unitatea deschisa de un an şi jumătate. Preţul iniţial era tot de trei lei. Kebab Mania vinde şi la şaormeriile din piaţa Mihail Kogălniceanu şi piaţa Iancului din Bucureşti o şaorma mică cu patru lei.

    “E ieftină, bună şi are dozator. Veneam mai des când era deschis şi noapte”, spune Marius P., un student care frecventează locul de mai multe ori pe lună.

    Şi şaormeriile din zona pieţei 1 Mai din Bucureşti practicau preţuri de 2-3 lei până de curând, însă după ce şi-au creat o clientelă stabilă au crescut tarifele la nivelul pieţei, în jurul a circa zece lei.

    Comoditatea pare a fi principalul punct forte al saormei, care a transformat acest fel de mancare oriental intr-o afacere de peste 200 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin. Orice saorma include o lipie (paine libaneza), iar aceasta piata este controlata in proportie de 70%-80% de doi mari jucatori, ambii cu actionari libanezi. Cele doua firme produc impreuna mai bine de 40 de milioane de lipii, astfel ca impreuna cu ceilalti mici producatori/importatori regionali sau cu painile realizate direct de catre restaurante sau unele saormerii, volumul anual de lipii vandute pentru saorma in Romania ajunge la aproximativ 50-55 de milioane de unitati. La un pret mediu de 10-13 lei pentru o saorma (2,5-3 euro), aceasta inseamna ca saorma vanduta la lipie aduce comerciantilor peste circa 150 de milioane de euro anual.

    Dar afacerea saorma nu inseamna doar carnea la lipie, ci si ceea ce multi dintre comercianti denumesc kebab. Adica bucatele de carne servite intr-o chifla, segment care ajunge, potrivit comerciantilor chestionati de Business Magazin, intre 10% si 30% din vanzari. Adica alte aproape 50 de milioane de euro, care urca valoarea pietei totale de saorma la peste 200 mil. euro anual.

    Motivul pentru care calculul Business Magazin a plecat de la numarul de lipii vandute este simplu: spre deosebire de alte domenii, comertul cu saorma este foarte putin fiscalizat. “E adevarat ca cei mai multi dintre saormari fac evaziune fiscala, dar exista cateva argumente cat se poate de valabile pentru care se intampla acest lucru”, sustine unul dintre furnizorii saormeriilor, care a dorit insa sa ramana anonim. “Pe de o parte, multi dintre turcii care isi deschid o saormerie abia daca inteleg limba romana. Ei prefera calea mai comoda, sa ocoleasca legislatia, chiar daca asta inseamna in unele cazuri mita.” Furnizorul afirma ca, pe de alta parte, chiar si cei care au toate actele in regula sunt vizati de controale si se vad nevoiti sa dea mita pentru ca activitatea lor sa nu fie blocata de controale mult prea dese, pana la 18 sau 20 pe luna, dupa cum spunea cu jumatate de gura unul dintre saormarii care afirma ca incearca sa faca “un business curat”. Cu alte cuvinte, componenta nefiscalizata din “afacerea” saorma, cum am denumit noi aceasta piata de peste 200 de milioane de euro, depaseste, potrivit estimarilor, 70%-75%.

    Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, Kebab Mania, firma care vinde probabil cea mai ieftină şaorma din Capitală, nu înregistra profit şi avea datorii de circa 13.000 de euro în 2011, anul în care au fost publicate ultimele date financiare despre firmă. În acelaşi an, şaormeria avea o cifră de afaceri de circa 50.000 de euro şi un număr mediu de patru angajaţi. În prezent, în fiecare dintre cele trei şaormerii descrise la începutul materialului am putut să identificăm câte trei angajaţi.

  • Chevron SUSPENDĂ activitatea privind explorarea gazelor de şist în Siliştea

     “Chevron poate confirma astăzi (n.r. – joi) suspendarea activităţii în Siliştea, comuna Pungeşti. Prioritatea este să desfăşurăm activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător în conformitate cu acordurile de mediu pe baza cărora operăm. Chevron îşi reiterează angajamentul de a avea relaţii constructive şi pozitive cu comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea”, se arată în comunicatul citat.

    Peste o sută de persoane din Siliştea (Vaslui) protestează, joi, pentru a patra zi consecutiv, în perimetrul unde Chevron ar urma să amplaseze o sondă de explorare a gazelor de şist.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florian Kubinschi, vicepreşedinte Volksbank România, a fost numit preşedinte CA la CFR

     “Echipa managerială a Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA va continua programul de eficientizare a activităţii companiei, prin aplicarea de măsuri legislative şi administrative, astfel încât să fie respectate angajamentele asumate de Guvern în faţa instituţiilor internaţionale. În perioada următoare AGA va numi un nou membru pe postul rămas vacant prin demisia domnului Sorin Mîndruţescu, din lista persoanelor propuse de consultantul PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & Accountants, D&B David şi Baias şi George Butunoiu Group”, se arată într-un comunicat al CFR.

    Kubinschi are 53 de ani, activează de peste 16 ani în domeniul finanţelor şi ocupă de la începutul lunii octombrie funcţia de vicepreşedinte Volksbank, responsabil cu controlul operaţiunilor financiare ale băncii. Anterior, Kubinschi a fost deputy CEO la MKB Romexterra Bank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro