BusinessMagazin

Blog

  • Acţiunile Conpet vor fi transferate la bursă

    Transferul vine la aproape un an de la decizia AGA în acest sens. Compania a înregistrat în primul semestru un profit net de 25,8 milioane lei (5,8 milioane euro), în creştere cu 25,7% faţă de câştigul din aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, cifra de afaceri a crescut cu 5,7%, de la 162,4 milioane lei la 171,8 milioane lei (39,1 milioane euro).

    Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care deţine 58,72% din acţiuni. Fondul Proprietatea are 29,7% din titluri, iar restul acţiunilor sunt la alţi investitori.

  • Probleme în PNL? Băsescu e de vină

    Pentru el, şirul de dosare recente ale liberalilor la DNA şi ANI, culminând cu cele ale lui Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi şi cu anchetarea lui Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, pe motiv că ar fi direcţionat milioane de euro spre firme apropiate PNL, ar fi dovada unei persecuţii politice din partea respectivelor instituţii. În spiritul unităţii USL, Antonescu atribuie această persecuţie elementelor “băsiste” din DNA şi ANI, însă unii suporteri PNL sau PC cu prea multă aplecare spre teoriile consolatoare ale conspiraţiei tind s-o atribuie inclusiv coabitării între palatele Victoria şi Cotroceni, coabitare manifestată în urmă cu câteva luni prin îndelung comentatul transfer al Codruţei Kovesi la DNA la propunerea lui Victor Ponta.

    Frica de o concentrare a DNA şi a ANI asupra liberalilor s-a soldat, mai nou, cu o întărire a poziţiei PSD în USL până acolo încât, aşa cum au demonstrat-o penibilele aventuri ale numirii unui nou ministru la Transporturi după condamnarea penală a lui Relu Fenechiu, PSD a ajuns să decidă în locul liberalilor cine va fi ministrul care ar trebui să reprezinte PNL la portofoliul respectiv.

    Evident, nu se pune problema ca astfel de interpretări în cheia persecuţiei politice pure să admită vreodată lipsa evidentă de oameni din PNL care să fie şi profesionişti şi să aibă şi trecutul curat. Această lipsă a făcut posibilă ironia unui Traian Băsescu, care îi felicita pe liderii USL, zilele trecute, că imediat după ce s-au întors din concediu “au reuşit, după 45 de zile, să dea şi o nominalizare pentru ministrul Transporturilor” – în persoana juristei Ramona Mănescu, care, vorba lui Vasile Blaga, urmează acum să se califice la locul de muncă.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum văd băncile şansele de creştere a creditării în toamnă

    Pe termen scurt (trimestrul al treilea), băncile preconizează revenirea în teritoriu pozitiv a cererii de credite imobiliare şi stabilizarea cererii de credite de consum, în paralel cu “o reducere marginală” a cererii de credit din partea companiilor nefinanciare, cu excepţia creditelor pe termen scurt pentru companiile mari.

    În ceea ce priveşte dobânzile, ultimele date ale BNR arată că rata medie a dobânzii la creditele noi a coborât în luna iunie atât în segmentul populaţiei (-0,20%, până la 11,64%), cât şi în cel al societăţilor nefinanciare (-0,25%, până la 9,21%). La rândul său, randamentul mediu al depozitelor noi la termen s-a redus în cazul populaţiei (-0,22%, până la 4,92%), dar s-a majorat în cel al societăţilor nefinanciare (+0,18%, până la 4,04%).

  • Al treilea pachet de salvare pentru Grecia?

    Declaraţia lui Schaeuble, neaşteptată în condiţiile în care alegerile din Germania de la 22 septembrie au eliminat orice discuţie despre banii germani daţi pentru salvarea altor economii, a fost îndulcită rapid de precizarea aceluiaşi, cum că dacă echipa Angelei Merkel va câştiga alegerile, nu vor mai exista alte salvări de ţări după model grecesc.

    Ministrul a adăugat însă că a vorbit despre un viitor pachet de credite pentru Grecia pentru a nu da loc speculaţiilor că va avea loc o nouă restructurare a datoriei greceşti de natură să-i afecteze pe creditorii privaţi – o temă redevenită brusc sensibilă după ce ministrul grec de finanţe, Iannis Stournaras, a declarat pentru un ziar elen că dacă ţara lui reuşeşte să ajungă la excedent bugetar, va obţine mai mult timp şi dobânzi mai avantajoase pentru datoria care trebuie rambursată.

    Grecia a beneficiat până acum de două pachete de salvare din partea “troicii” UE-FMI-BCE – primul aprobat în mai 2010, în valoare de 110 mld. euro, al doilea aprobat în octombrie 2011, în valoare de 130 mld. euro.

  • Şapte din zece români folosesc internetul în decizia de a cumpăra un produs

    “Accesarea site-urilor de comparare a preţurilor, consultarea online a descrierilor detaliate ale produselor şi a recenziilor altor cumpărători, schimbul de informaţii din reţelele sociale, toate acestea sunt activităţi desfăşurate din ce în ce mai mult în vederea luării celei mai bune decizii de cumpărare, care să aducă cea mai mare valoare cumpărătorului”, a declarat, într-un comunicat, Raluca Răschip, consumer goods & retail director la GfK România.

    În afară de mediul online, treptat se dezvoltă şi alte medii de interacţiune, cum ar fi cel prin intermediul smartphone-urilor. Potrivit GfK, în prezent smartphone-ul este folosit cu precădere pentru a compara preţuri (44% dintre deţinătorii care s-au informat online sau au cumpărat online în ultimele şase luni), pentru a căuta informaţii şi recenzii (42%) şi pentru a localiza magazine (42%), dar a început să fie utilizat şi pentru verificarea disponibilităţii unui produs (31%) sau scanarea de coduri QR (22%).

    “Dacă până nu de mult magazinele şi mediile tradiţionale de comunicare erau principalele surse de informare în vederea luării deciziei de cumpărare, în prezent internetul este utilizat pe scară largă. (…) în acest mediu în care cumpărătorul este mult mai conştient de instrumentele pe care le are la îndemână şi mai implicat în procesul de cumpărare, utilizând tot mai multe pârghii pentru a maximiza valoarea pe care o obţine, devine tot mai dificil pentru producători şi pentru retaileri să păstreze un nivel de loialitate ridicat”, se menţionează în studiu.

    În România, penetrarea internetului a crescut constant în ultimii ani, atingând 53% la nivel naţional şi 63% la nivel urban în rândul persoanelor cu vârsta de peste 15 ani în aprilie 2013. În acelaşi timp, apetitul românilor pentru tablete şi smartphone-uri este în continuă creştere, smartphone-urile ajungând la o pondere de 25% din totalul pieţei de telefoane mobile în unităţi în 2012, iar numărul de tablete vândute a crescut de aproape cinci ori, arată GfK.

    Studiul GfK FutureBuy este reprezentativ pentru populaţia utilizatoare de Internet din mediul urban, cu vârste între 15 şi 45 de ani. Cercetarea a fost desfăşurată online pe un eşantion de 600 de respondenţi.
     

  • Prima ieftinire a creditelor după reducerea dobânzii de către BNR

    La creditele de consum garantate cu ipotecă, reducerea ajunge până la 3,4%, noile dobânzi pornind de la 7% pe an, a informat banca. Pentru creditele de nevoi personale fără garanţii, reducerea este de până la 1%, astfel că noile dobânzi pornesc de la 12% pe an. La depozitele la termen în lei, dobânda va fi redusă cu valori între 0,25% şi 0,5%, astfel încât dobânzile oferite clienţilor vor fi cuprinse între 3% şi 4,25% pe an, în funcţie de maturităţi.

    “Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditării şi economia în ansamblu prin credite atât negarantate, cât şi garantate”, a declarat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR. “Având în vedere resursele masive de depozite în lei ale BCR şi oportunităţile de a plasa aceste lichidităţi, decizia noastră reflectă condiţiile actuale ale pieţei. Preconizăm că piaţa se va alinia la acest nivel”, a adăugat Gerber.

    La 5 august, BNR a redus dobânda de politică monetară de la 5% la 4,5%, surprinzând piaţa, care se aşteptase la o scădere de numai 0,25%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că estimarea de inflaţie a fost redusă de la 3,2% la 3,1% pentru luna decembrie. Eugen Şinca, economist în cadrul BCR, a interpretat tăierea dobânzii drept o indicaţie clară că BNR vrea să determine băncile să ieftinească împrumuturile şi consideră că această politică va continua, astfel încât la nivelul lui decembrie va fi posibilă o dobândă de 4%, iar la anul şi o reducere a rezervelor minime în lei ale băncilor la BNR.

    BCR, cea mai mare bancă din România după active, a terminat prima jumătate a anului cu un profit de aproape 557 mil. lei, faţă de o pierdere de 125 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor (înainte de provizionare) a scăzut cu 4,3%, până la 50,9 mld. lei. Banca a anunţat că intenţionează să se concentreze asupra creditării în lei, astfel încât să inverseze combinaţia de monede în portofoliului de credite pe termen mediu şi lung si să-şi exploateze capacitatea de autofinanţare în lei.

  • Vrei să ai succes la femei? Ocupă-te de podoaba lor capilară

    Acestea încearcă să-i determine pe clienţi să includă pe lista de cumpărături şampoane, balsamuri sau tratamente care să lupte cu efectele vârstei asupra părului, bazându-se pe studii care arată că podoaba capilară are de suferit odată cu trecerea timpului.

    Astfel, Pantene a creat o gamă de produse cu vitamina B şi cafeină, Expert Collection Age Defy, Kerastase a lansat Initialiste, un ser cu celule suşă de măr, ceai verde şi ceramide, iar Alterna o gamă cu extract de vitamina C, mătase de scoici şi caviar, dar nu numai.

  • Ieşirea la rampă a preşedintelui contra USL dă startul campaniei electorale

    Comunicatorii opoziţiei au preluat, într-adevăr, tema “şomajul creşte fiindcă guvernul USL nu investeşte”, în ciuda faptului că statistica şomajului a avut puţină legătură cu investiţiile publice inclusiv în vremea guvernului de dreapta Boc, care îşi făcuse un titlu de mândrie din sumele mari alocate de la buget pentru investiţii, chit că eficienţa lor era discutabilă.

    În acelaşi timp însă, guvernul USL şi-a creat singur perspectiva unor critici electorale consistente din partea opoziţiei, încă de când a promis cu pompă, în luna iulie, că ţintele pentru 2013 sunt investiţii de minim 10 mld. euro şi crearea a 50.000 de locuri de muncă – cifre incompatibile atât cu actuala conjunctură externă, cât şi cu un plan de investiţii publice care să permită menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Toate iniţiativele fiscale ale USL – reducerea TVA la pâine şi, mai nou, reducerea CAS – au fost fie prost primite de FMI, fie

    “Eu aş face un apel la Guvern şi vă pot spune că voi avea tot mai des intervenţii care să arate realităţile. Nu o să le expun pe toate într-o zi, pentru că, dacă le expun pe toate într-o zi, se poate crea confuzie, dar voi umbla în ţară şi voi vorbi despre realităţile din ţară”, a promis preşedintele Băsescu, ca în debutul unei campanii electorale, nu însă fără a avea grijă să precizeze: “Dragii mei, oricâte procente aş avea, multe sau puţine, în scădere sau în creştere, este adevărat sunt cam în creştere, dar ele nu mă mai ajută la nimic. Nu mai candidez la nimic, nu mai sunt dădaca unui partid parlamentar, nu-mi mai folosesc la nimic”.

    O campanie de critici la adresa Guvernului este însă, evident, folositoare opoziţiei, în special partidului care se revendică a fi principalul purtător de drapel al dreptei, noul partid Mişcarea Populară, al cărui părinte spiritual a devenit preşedintele după despărţirea de PDL. În această lumină trebuie înţeleasă postarea de pe blog a Elenei Udrea despre declaraţiile şefului statului: “Traian Băsescu a reuşit, într-o singură ieşire publică, să facă mai mult decât întreaga Opoziţie în 16 luni de la instalarea în funcţie a Guvernului USL. I-a demascat pe Victor Ponta şi Crin Antonescu drept nişte impostori politici, care parazitează spaţiul public românesc”. Exact acesta este reproşul susţinătorilor dreptei la adresa PDL – că nu a făcut destul ca să lupte contra actualei puteri.

    Pe frontul opoziţiei însă, în ciuda chemărilor Elenei Udrea la unitate în jurul lui Traian Băsescu şi la desemnarea unui candidat unic al dreptei la prezidenţiale, ciondănelile şi lupta surdă continuă.

    Fruntaşa PDL Sulfina Barbu s-a întrebat – corect, de altfel – cum de partiduleţul Mişcarea Populară poate avea deja pretenţia că e principala forţă de opoziţie, prilejuindu-i oratorului Mişcării Populare, Adrian Papahagi, o tiradă comică pe tema “ubi sunt” (în cazul de faţă, unde sunt pedeliştii care au înfrânt hidra comunistă etc.). Cealaltă fruntaşă a PDL, Raluca Turcan, l-a criticat pe însuşi preşedintele Traian Băsescu pentru “inexactitatea de discurs” prin care i-a îndemnat la grămadă pe şefii de partide, inclusiv pe Vasile Blaga, să “aibă grijă de infractorii din partidele lor” şi să nu se mai lege de instituţiile justiţiei care încearcă să-i apere pe cetăţeni de infractori.

  • Ce vedem la cinema: “Noi suntem familia Miller” (GALERIE FOTO, GALERIE VIDEO)

    David Clark (Jason Sudeikis) este un mărunt traficant de droguri care îşi câştigă existenţa vânzând iarbă unor oameni de afaceri şi casnice plictisite, dar niciodată copiilor. Deci, ce ar putea merge rău? Multe. Învaţă cum nu se poate mai greu că nicio faptă bună nu trece nepedepsită. Atunci când încearcă să ajute câţiva adolescenţi, acesta este jefuit de trei tipi care îi fură toţi banii şi toată marfa, lăsându-l cu mari datorii la distribuitorul său, Brad (Ed Helms).

    Pentru a scăpa de datorii şi a-şi salva viaţa, David trebuie acum să introducă în ţară, din Mexic, o cantitate foarte mare de marijuana. De aceea, se gândeşte la un plan infailibil şi îşi forţează ciudaţii vecini să intre în joc. Astfel, cinica stripteuză Rose (Jennifer Aniston), rebela Casey (Emma Roberts) şi timidul Kenny (Will Poulter) devin falsa familie a lui David. Cu o soţie, doi copii şi o rulotă imensă, noua familie Miller, în frunte cu David, se îndreaptă spre graniţă pentru a sărbători Ziua Naţională într-un voiaj imprevizibil peste hotare.

    Ce vedem la cinema: “Noi suntem familia Miller” (GALERIE FOTO)

    Filmul “Noi suntem familia Miller” este regizat de Thurber după un scenariu de Bob Fisher & Steve Faber (Spărgătorii de nunţi) şi Sean Anders & John Morris (“Teleporta]i în adolescenţă”). Distribuţia este completată de Emma Roberta, Nick Offerman, Kathryn Hahn, Will Poulter şi Ed Helms.

    Vincent Newman, Tucker Tooley, Happy Walters şi Chris Bender sunt producătorii filmului, împreună cu David Heyman, J.C. Spink, Marcus Viscidi, Toby Emmerich, Richard Brenner şi David Neustadter, în calitate de producători executivi.

    Din echipa de creaţie prezentă pe platourile de filmare mai fac parte directorul de imagine Barry Petersob, scenograful Clayton Hartley, editorul Mike Sale şi designerul de costume Shay Cunliffe.

    Ce vedem la cinema: “Noi suntem familia Miller” (GALERIE VIDEO)

    Comedia “Noi suntem familia Miller” este o producţie Newman/Tooley Films, Slap Happy Productions/Heyday Films şi Benderspink. Filmul este distribuit internaţional de Warner Bros. Pictures, Warner Bros. Entertainment Company.

    Adus în România de MediaPro Distribution, “Noi suntem familia Miller” a avut premiera pe 30 august, în cinematografele: Hollywood Multiplex, CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Băneasa, Cityplex (Constanţa, Tulcea şi Braşov), reţeaua Cinema City, Cinema Arta (Târgu-Mureş), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj), Premiera (Ploieşti), Patria (Bucureşti), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu-Jiu), Cinema Capitol (Oneşti), Cinema Colors 3D (Craiova), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Twins (Ploieşti), Cortina (Oradea), Cinema Glendale (Bucureşti), Cinema Ostroveni (Ostroveni), Cinema Marcom (Buzău), Palace (Oradea), Cine Grand (Botoşani), Cinema Grand Mall (Satu-Mare).

  • Faţa nevăzută a crizei în Irlanda: oameni care îşi iau lumea-n cap

    Ultimele date statistice oficiale, preluate de presa irlandeză, arată că 397.000 de persoane au emigrat în ultimii şapte ani, majoritatea în Marea Britanie, Australia şi Canada, în timp ce 277.400 s-au întors ori s-au mutat în Irlanda.

    Anul acesta, soldul net al migraţiei a fost de minus 33.100 persoane, comparativ cu un sold de plus 104.800 persoane în 2007, ultimul an dinaintea începutului crizei. Din aprilie 2012 până în aprilie 2013, 10 persoane pe oră au plecat definitiv din Irlanda, spre a-şi găsi de lucru.

    Rata şomajului se situează la 13,7%, circa o treime dintre tinerii între 15 şi 24 de ani nu au de lucru, ţara a intrat din nou în recesiune în T1, iar datoria publică este aşteptată să treacă de 120% din PIB la finele anului.