BusinessMagazin

Blog

  • Comisia juridică a Camerei discută marţi cererea DNA privind reţinerea deputatului Ion Diniţă

    Biroul Permanent al Camerei reunit sămbătă a decis ca în termen de trei zile Comisia juridică să întocmească raportul în acest caz, iar plenul Camerei să se pronunţe în 20 octombrie.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a precizat, după şedinţa Biroul Permanent, că deputatul Ion Diniţă îşi poate prezenta în Comisia juridică punctul de vedere, inclusiv însoţit de un avocat.

    Potrivit Regulamentului, membrii Comisiei juridice au termen trei zile pentru raportul în cazul Diniţă, iar plenul se va pronunţa după încă cinci zile.

    În plen, votul va fi secret, cu bile.

  • Soprana Mariana Nicolesco, în juriul Concursului Internaţional de Canto al Chinei

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, la numai câteva zile după succesul Concertului Extraordinar – Master Class dedicat Liedului Românesc în context european, Mariana Nicolesco este pe punctul de a finaliza ultima emisiune din ciclul celor patru dedicate cursurilor sale de măiestrie artistică din vara anului trecut, din cadrul Festivalului şi Concursului Internaţional de Canto “Hariclea Darclée”, emisiuni ce vor fi transmise în luna noiembrie de Televiziunea Română.

    Soprana se pregăteşte în acelaşi timp să plece la Shanghai şi Ningbo, oraş de veche tradiţie culturală, unde este invitata de onoare a celei de-a şasea ediţii a Concursului Internaţional de Canto al Chinei, din juriul căruia face parte. “Ea e salutată ca «una dintre marile voci ale timpului nostru», dar şi ca personalitate artistică de o incomparabilă generozitate, care, prin manifestările de prestigiu create în ţara natală, a devenit un reper major pentru tinerii artişti lirici din lume, arătându-se că, pentru transmiterea prestigioaselor tradiţii ale artei cântului tinerelor talente din zeci şi zeci de ţări, sopranei Marianei Nicolesco i-a fost acordat înaltul titlu de artist UNESCO pentru pace, «în semn de recunoaştere a angajamentului său în favoarea moştenirii muzicale, a creaţiei artistice, a dialogului între culturi şi a contribuţiei sale la promovarea idealurilor Organizaţiei»”, se spune în comunicat.

    La această competiţie, care va avea loc între 20 şi 31 octombrie, au fost admişi trei tineri artişti români: soprana Silvia Micu, mezzosoprana Emanuela Pascu şi tenorul Adrian Dumitru.

  • Vicepreşedintele Comisiei Juridice din Senat: Dosarele Andronescu – Mihăilescu vor putea fi completate în sediul Senatului

    Senatorul PSD de Suceava Donţu a spus că se impunea retrimiterea dosarelor, dar că pentru că nu se doreşte tergiversarea procedurii a fost informat Ministerul Justiţiei că acestea pot fi refăcute conform chiar în sediul Senatului.

    “Am informat Ministerul Justiţiei că se pot complini dosarele chiar în sediul Senatului. Noi am sigilat dosarele la loc, iar comisia tehnică la va desigila în prezenţa celor două părţi, Ministerul Justiţiei şi DNA”, a afirmat Donţu, care a menţionat că astfel se evită tergiversarea luării unei decizii.

    Vicepreşedintele Comisiei Juridice din Senat a explicat că urmează să fie îndeplinită cerinţa de refacere conformă a trimiterii către Comisia juridică a dosarelor cu paginile numerotate astfel încât comisia tehnică să-şi poată îndeplini sarcina de a pune documentele la dispoziţia membrilor comisiei.

    “Ministerul Justiţiei şi DNA să complinească acest viciu de formă. Numerotarea dosarelor să fie făcută cu menţiunea «conform cu originalul» şi ştampila de control pe sigiliul dosarului”, a explicat senatorul Ovidiu Donţu.

    El a arătat că după ce această procedură va fi realizată, membrii comisiei vor fi informaţi de îndată, urmând să studieze dosarele, iar la termenul de peste două săptămâni membrii comisiei juridice vor asculta punctele de vedere ale celor doi senatori şi ale avocaţilor acestora.

    Ovidiu Donţu a subliniat că membrii comisiei juridice nu discută dosarul întocmit de DNA, ci, în baza art. 20, al. 4 al Regulamentului comisiei, doar verifică dacă cererea făcută de procurori are sau nu ca scop de “a-l abate pe senator de la exerciţiul funcţiei sale”.

    Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a declarat, luni, la ieşirea de la Comisia juridică a Senatului, că s-au resigilat dosarele primite de la Parchet, deoarece membrii comisiei au constatat că documentele nu erau numerotate.

    ”S-au desigilat dosarele, cutiile, erau trei cutii, şi s-a constatat că documentele nu erau numerotate şi înregistrate, motiv pentru care s-au resigilat, să se întâmple lucrurile în deplină legalitate”, a spus Andronescu, declarându-se ”revoltată pentru că trăieşte un asemenea moment”.

    Senatorul PDL Alin Tişe, membru al Comisiei juridice, a anunţat că s-a amânat cu două săptămâni studierea dosarelor.

    Potrivit membrilor Comisiei juridice, dosarele au fost resigilate şi se aşteaptă ca o persoană de la Ministerul Justiţiei sau de la DNA să vină şi să numeroteze documentele.

    Senatorii PSD Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu au fost prezenţi, luni, la şedinţa Comisiei juridice, care a început studierea dosarului Microsoft, în care Parchetul cere ridicarea imunităţii celor doi senatori.

    DNA solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani şi senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, în urmă cu două săptămâni, după şedinţa Biroului Permanent, că referatul DNA şi copiile materialului probator în cazul Microsoft au fost trimise la Comisia juridică, care ar termen 15 zile calendaristice să facă raport.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, săptămâna trecută, că procurorul general Tiberiu Niţu a transmis ministrului Justiţiei referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

  • O nouă înregistrare video a grupării Stat Islamic: Ostaticul britanic John Cantlie avertizează privind noi atacuri – VIDEO

    În cea de-a patra înregistrare difuzată de gruparea Stat Islamic în care apare jurnalistul britanic, acesta afirmă, cel mai probabil folosind un discurs pregătit anterior, că opinia publică occidentală este atrasă într-un război pe care nu-l poate câştiga, împotriva a mii de militanţi înarmaţi, relatează The Guardian.

    Purtând o salopetă asemănătoare cu cele ale deţinuţilor de la Guantanamo Bay, Cantlie, în vârstă de 43 de ani, avertizează că “cei care speră într-o operaţiune chirurgicală curată fără a-şi murdări mâinile vor avea parte de o surpriză oribilă”.

    De asemenea, John Cantlie descrie difuzarea înregistrărilor video cu uciderea altor prizonieri, printre care jurnalistul american Steven Sotloff şi lucrătorul umanitar Alan Henning, ca fiind câştigătoare în orice situaţie pentru gruparea teroristă sunnită Stat Islamic. “Dacă aceste execuţii provoacă nemulţumire publică sau o schimbare politică, aceasta este o victorie uriaşă. Iar dacă nu fac decât să îndemne guvernele noastre să lanseze mai multe bombe şi să cheltuiască mai multe milioane de dolari, slăbind ţările noastre, aceasta este, de asemenea, o victorie”, afirmă jurnalistul britanic.

    Înregistrarea apare după publicarea unei reviste color în limba engleză, Dabiq, editată de gruparea Stat Islamic, în care Cantlie ar prezenta detalii despre viaţa sa în captivitate. Autorul susţine că a fost lăsat într-o “cameră întunecată, cu o saltea pe podea”, într-un vid absolut de informaţii. “Încerc să fiu foarte calm, tolerant şi să-mi accept situaţia… Sunt recunoscător pentru orice confort şi pentru orice farfurie de mâncare”, adaugă articolul.

    Jurnalistul britanic John Cantlie a fost răpit de două ori în Siria, prima dată în iulie 2012, când a fost încătuşat şi legat la ochi pentru o săptămână, reuşind să scape cu ajutorul Armatei Siriene Libere. El a revenit în Siria în noiembrie 2012, când a fost luat ostatic pentru a doua oară.

    Gruparea Stat Islamic a ucis prin decapitare până acum patru ostatici occidentali – jurnaliştii americani James Foley şi Steven Sotloff şi lucrătorul umanitar britanic David Haines, iar cea de-a patra victimă a fost voluntarul britanic Alan Henning.

  • Vintilă şi-a reziliat contractul cu FC Viitorul, Hagi va colabora cu Ştefan Iovan şi Cristian Sava

    “Am încheiat colaborarea cu Viitorul considerând, în momentul acesta, că aşa este cel mai bine, atât pentru mine, cât şi pentru club. Îi mulţumesc lui Gică Hagi pentru tot ce a facut pentru mine şi îi urez mult succes în continuare“, a spus Vintilă pentru Academia Hagi TV.

    Totodată, gruparea FC Viitorul a anunţat că staff-ul tehnic al echipei a fost completat după despărţirea de Bogdan Vintilă, cu Ştefan Iovan şi Cristian Sava, care începând de luni sunt antrenori secunzi ai echipei pregătite de Gheorghe Hagi.

    Din echipa tehnică mai fac parte Cristian Bălaşa (antrenor secund), Mihai Nădăban (antrenor de portari), Roberto Berruero (preparator fizic) şi Paul Ciocănescu (kinetoterapeut).

    Căpitan al formaţiei Steaua când a cucerit Cupa Campionilor Europeni (1986), tehnicianul Ştefan Iovan (54 de ani) a fost secundul lui Victor Piţurcă la naţionala României, iar ulterior a devenit selecţionerul echipei naţionale Under 19. Iovan a fost înlocuit de curând din acestă ultimă funcţie de noua conducere a FRF.

    Cristian Sava, în vârstă de 46 de ani, a fost jucător la Dinamo şi Rapid, în perioada 1985-1995, şi a antrenat ulterior cele cinci loturi de juniori ale naţionalei României (U15, U16, U17, U18, U19 în perioada 2005-2010).

  • Mihăilescu, despre acuzaţiile în dosarul Microsoft: E o situaţie perfectă, pentru toată lumea

    Senatorul UNPR Şerban Mihăilescu a declarat la ieşirea din Comisia juridică că nu doreşte să facă declaraţii.

    ”Dumneavoastră, toată ziua mă comentaţi, aşa că nu mai are rost să vin eu la cadru. Nu am ce să spun, deocamdată”, le-a spus Mihăilescu jurnaliştilor.

    El nu a dorit să comenteze nici acuzaţiile care i se aduc în dosar. ”Dacă aş fi luat la cunoştinţă de o filă, aş fi putut să vă spun. Eu nu ştiu nimic, decât ce comentaţi dumneavoastră”, a mai spus Mihăilescu.

    Şerban Mihăilescu a spus că va fi chemat, ca şi Ecaterina Andronescu, să studieze acest dosar în comisie.

    Întrebat când va veni la comisie, Şerban Mihăilescu a răspuns: ”Când mă sună dânşii”. El a adăugat că va veni cu avocat, pentru că aceasta este procedura.

    Despre situaţia în care se află, Mihălescu a răspuns: ”E perfectă. E o situaţie perfectă, pentru toată lumea. Nu e niciun fel de problemă”.

    La rândul său, senatorul PDL Alin Tişe, membru al Comisiei juridice, a declarat că reprezentanţii opoziţiei au votat pentru respectarea termenului decis de Biroul Permanrnt, ca până joi să se dea votul final în cazul începerii urmăririi penale, dar majoritatea a propus amânarea cu două săptămâni.

    Votul în Comisia juridică a fost de şase la cinci, potrivit senatorului PDL.

    Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc (PNL), a declarat, luni, că doi senatori PSD au propus amânarea cu două săptămâni a dezbaterii privind ridicarea imunităţii foştilor miniştri Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, propunerea fiind aprobată din vot.

    Preşedintele comisiei a precizat că motivaţia pentru solicitarea acestei amânări a fost numărul mare de documente de studiat.

  • ANALIZĂ Mediafax Monitorizare: Ponta şi Kelemen Hunor, singurii candidaţi care cresc ca prezenţă în media

    Analiza, realizată în perioada 6-12 octombrie, a vizat 149 de titluri din presa centrală, jurnalele de ştiri a 13 posturi TV şi a opt posturi de radio şi 1.295 de site-uri şi pe cei 14 candidaţi înscrişi în cursa prezidenţială – Victor Ponta, Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei, Teodor Meleşcanu, Dan Diaconescu, Kelemen Hunor, Gheorghe Funar, Corneliu Vadim Tudor, William Brânză, Szilagy Zsolt, Constantin Rotaru şi Mirel Mircea Amariţei.

    Premierul Victor Ponta se menţine pe primul loc în topul apariţiilor media, la mare distanţă de ceilalţi candidaţi, înregistrând şi o creştere a numărului de apariţii, după o săptămână în care a scăzut. El a crescut de la un total de 12.332 de menţiuni în săptămâna 6-12 octombrie la 12.945 în săptămâna care s-a încheiat – 11.748 pe site-uri, 699 la TV, 199 la radio, 299 în presa centrală.

    Pe locul al doilea rămâne Klaus Iohannis, care scade pentru a doua săptămână consecutiv, de la 5.698 la 4.632 de apariţii: pe site-uri (4.170), la TV (294), la radio (57) şi în titluri din presa scrisă centrală (111).

    Elena Udrea scade cu aproximativ 1.000 de apariţii, ajungând la 2.931, cele mai multe, 2.257, pe site-uri, 264 la TV, 36 la radio şi 104 în titluri din presa scrisă centrală.

    Şi Călin Popescu Tăriceanu scade de la 2.244 de apariţii la 1.973 , scăderea fiind proporţională pe site-uri (1.690), la TV (172), la radio (38) şi în presa scrisă centrală (73).

    Monica Macovei scade uşor, dar se menţine pe poziţia a cincea în top, cu 1.517 apariţii în media – 1.317 pe site-uri, 103 – la TV, 28 la radio, 69 în tituluri din presa scrisă.

    Kelemen Hunor a crescut ca număr de apariţii şi menţiuni, revenind pe locul al şaselea în top, pierdut cu o săptămână în urmă în favoarea lui Teodor Meleşcanu. Kelemen Hunor creşte de la 1.109 la 1.423 de apariţii, creştere datorată în principal site-urilor (1.277 faţă de 954). La TV a avut 85 de apariţii, la radio 35 şi în presa scrisă 26.

    Teodor Meleşcanu trece pe poziţia a şaptea, după ce în prima săptămână de monitorizare după intrarea sa în cursa prezidenţială s-a situat pe poziţia a cincea în top, iar în următoarea pe poziţia a şasea. Meleşcanu şi-a înjumătăţit numărul de apariţii, scăzând de la 1.475 la 794 – 670 pe site-uri, 69 la TV, 18 la radio, 37 în presa scrisă.

    Meleşcanu este urmat de Dan Diaconescu, care ocupă locul opt în top, deşi a scăzut şi el faţă de precedenta monitorizare. El are 590 de apariţii – 489 pe site-uri, 76 la TV, 6 la radio şi 19 în presa scrisă centrală.

    Pe locul 9 se situează Corneliu Vadim Tudor, care scade, de la 762 la 391 de apariţii în media 321 pe site-uri, 50 la TV, 5 la radio, 15 în titluri din presa scrisă.

    Gheorghe Funar este pe locul 10, el înjumătăţindu-şi numărul de apariţii de la 651 la 314 – 257 pe site-uri, 32 la TV, 17 la radio, 8 în presa centrală.

    Şi candidatul William Bânză a înregistrat o scădere, de la 599 de menţiuni în media, la 300 – 239 pe site-uri, 49 la TV, 4 la radio, 8 în titluri din presa scrisă centrală.

    Ca număr de apariţii a scăzut considerabil şi Szilagy Zsolt, de la 533 la 195 – 157 pe site-uri, 10 la TV, 24 la radio, 4 în presa scrisă.

    Şi candidaţii la Preşedinţie de pe ultimele poziţii în topul apariţiilor în media au scăzut, dar au făcut şi schimb de locuri, fiind la diferenţă de o menţiune. Constantin Rotaru, cu o săptămână în urmă pe penultimul loc, a trecut pe ultimul, scăzând de la 504 apariţii la 184 (172 pe site-uri, 7 la TV, 2 la radio, 3 în presa scrisă). Mirel Mircea Amariţei a urcat o poziţie, deşi a scăzut de la 493 de menţiuni în media la 185 (172 pe site-uri, 9 la TV, 1 la radio, 3 în presa scrisă).

    Mediafax Monitorizare va realiza săptămânal astfel de analize, până la primul tur al scrutinului prezidenţial.

  • Lucrările la Canalul Bucureşti-Dunăre, lansate de Ceauşescu înainte de 1989, vor fi reluate după 2030. Cât va costa proiectul

    “O investiţie care a ieşit sustenabilă din punct de vedere al testării în Master Plan este vechiul canal Bucureşti-Dunăre, unde lucrările au ieşit, ca perioadă de implementare, după 2030. Încă mai avem de aşteptat pentru realizarea acestei investiţii. Din discuţiile pe care le-am purtat cu Comisia Europeană se pare că aici rezerva ar fi determinată de partea aceasta de costuri de mentenanţă care sunt destul de mari, însă sustenabilitatea economică a acestuia se pare că este confirmată prin regulile pe care le-am avut în cadrul modelului naţional de transport”, a declarat Boloş la o dezbatere publică organizată luni, la sediul Ministerului Transporturilor, cu privire la proiectele din domeniul naval incluse în Master Plan.

    Master Planul General de Transport este un document strategic care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi până în 2030 şi necesar pentru atragerea fondurilor europene în sectorul de profil în intervalul 2014-2020.

    Lucrările la Canalul Bucureşti-Dunăre au început în 1986 şi au fost oprite după 1989.

    “Ne-am ocupat de acest proiect o foarte lungă perioadă de timp şi discuţiile au fost destul de ample. De fapt, când vorbim de Canalul Dunăre – Bucureşti, vorbim de amenajarea complexă a râurilor Dâmboviţa şi Argeş pentru navigaţie, producţia energiei electrice, irigaţii şi protecţia împotriva inundaţiilor”, a afirmat, prezent la eveniment, Cornel Marţincu, manager al companiei de proiectare IPTANA.

    El a afirmat că proiectul ar putea fi inclus în Master Plan, într-o formă etapizată şi reanalizată, începând cu investiţia pe Argeş şi continuată cu lucrările pe Dâmboviţa.

    Costurile acestui proiect s-au ridicat până în prezent la 1 miliard de dolari, a punctat Marţincu.

    “Reluarea acestui proiect de o asemenea anvergură pentru România nu este joacă. Ca dimensiune financiară, cei 1,5 miliarde euro sunt echivalentul alocărilor pentru autostrăzi pe şapte ani destinate României. Pornind la drum cu un asemenea proiect, vor fi susţinători pro, adică cei vor spune că este o investiţie care trebuie să prindă contur, sau contra, care o să spună că sunt bani aruncaţi pe geam. Dacă dumneavoastră, în calitate de proiectant, veniţi cu aceste soluţii şi propuneri, care mi se par de bun simţ, noi putem să facem această testare cu ajutorul modelului naţional de transport şi să vedem ce reiese”, a spus, în replică, Boloş.

    Şeful AM POST a arătat că dacă proiectantul vine cu soluţii şi explicaţii, discuţiile ar putea fi redeschise cu Comisia Europeană, iar după o reanalizarea proiectului, o decizie va putea fi luată “împreună cu clasa politică”.

    Prezent la eveniment, reprezentantul organizaţiei patronale “Operatorul Portuar” Constanţa a afirmat că transportul pe apă este mai ieftin decât cel rutier doar de la 450 de kilometri în sus.

    Potrivit informaţiilor din Master Plan, proiectul pentru continuarea lucrărilor la canalul Dunăre – Bucureşti, pe o lungime de 104 kilometri, au un cost estimat de 1,501 miliarde euro, fără TVA.

    Sectorul naval are nevoi de finanţare totale de 2,27 miliarde euro în perioada 2014 – 2030, resursele financiare disponibile fiind însă de doar 1,15 miliarde euro, adică jumătate din necesar.

  • NOBEL 2014: Un profesor de la Universitatea din Toulouse a primit premiul pentru economie

    Jean Tirole este unul dintre cei mai influenţi economişti din lume, lucrările sale vizând mai multe domenii. Cele mai importante studii ale sale explică modul în care trebuie înţelese şi reglementate industriile în care operează doar câteva companii puternice.

    Multe industrii sunt dominate de un număr mic de companii importante sau doar de una singură, care deţine monopolul pe o anumită piaţă. În lipsa unor reglementări, aceste pieţe pot provoca efecte sociale nedorite, cum ar fi preţuri mai mari decât cele justificate de costuri sau companii neproductive care supravieţuiesc prin blocarea intrării pe piaţă a unor noi competitori.

    De la jumătatea anilor 1980 şi până în prezent, Tirole a cercetat astfel de eşecuri ale pieţei. Analizele lui despre companiile cu putere mare pe o anume piaţă furnizează o teorie unitară care se bazează pe întrebări legate de politicile de stat, şi anume: cum ar trebui guvernele să gestioneze fuziunile dintre companiile mari şi cum ar trebui autorităţile centrale să reglementeze monopolurile.

    Înainte de Tirole, cercetătorii şi autorităţile au căutat principii generale după care se conduc toate industriile. Tirole, în schimb, a dovedit din punct de vedere teoretic faptul că anumite reguli dau rezultate bune doar în anumite condiţii.

    De exemplu, menţinerea unui anumit plafon al preţurilor ar putea determina companiile puternice să scadă costurile, ceea ce reprezintă un lucru benefic pentru societate. Totuşi, această plafonare a preţurilor permite companiei să obţină profituri excesive, ceea ce este negativ pentru societate.

    Cooperarea pentru stabilirea unor preţeuri pe o anumită piaţă este, de obicei, dăunătoare, dar cooperarea pentru acordarea patentelor poate avea efecte pozitive pentru toţi actorii dintr-o industrie.

    În acelaşi sens, fuziunea unei companii cu furnizorul său poate încuraja inovaţia, dar, în acelaşi timp, poate avea consecinţe negative în ceea ce priveşte competiţia.

    Astfel, reglementarea unei industrii trebuie să fie atent adaptată specificului fiecărei pieţe în parte. Tirole a scris mai multe cărţi şi articole în care a prezentat un cadru general ce trebuie urmat pentru a implementa astfel de politici adaptate. De asemenea, în articolele sale, cercetătorul francez a aplicat aceste politici în domenii diverse, cum ar fi telecomunicaţiile şi sectorul bancar.

    Urmând aceste îndrumări prezentate de Tirole, guvernele pot să încurajeze companiile mari să devină mai productive şi, în acelaşi timp, să evite ca acestea să afecteze competitorii şi clienţii.

    Jean Tirole s-a născut în 1953, în Troyes, Franţa, iar în 1981 şi-a luat doctoratul în cadrul Institutului de Tehnologie din Massachusetts, Statele Unite. În prezent, Tirole este director al Institutului de Economie Industrială în cadrul Universităţii din Toulouse.

    Este prima oară din 2009 până în prezent când premiul Nobel pentru economie se acordă unei singure persoane. Anul trecut, distincţia a fost acordată profesorilor americani Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen (Universitatea din Chicago) şi Robert J. Shiller (Universitatea Yale), pentru contribuţii importante la mai buna înţelegere a variaţiilor preţurilor activelor pe pieţe.

    Premiul Nobel pentru economie se acordă anual începând din 1968. Câştigătorii premiului Nobel sunt recompensaţi cu suma de 8 milioane coroane suedeze (echivalentul a 1,2 milioane dolari americani), o medalie din aur şi o diplomă, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Stockholm în 10 decembrie.

  • Prima ţară din lume care ar putea renunţa complet la banii lichizi

    Potrivit publicaţiei The Local, fiecare cetăţean al Suediei foloseşte plata electronică de 260 de ori pe an. Sistemele de plată electronică, precum Swish, substituie nevoia de a folosi bancomate pentru bani, în timp ce, la nivel stradal, mai toţi retailerii acceptă plata cu cardul.

    Trecerea la plata electronică îi lasă pe hoţi fără ocupaţie. Potrivit Asociaţiei de bancheri a Suediei, doar cinci furturi din bănci au fost reclamate în 2012, cea mai mică rată a Suediei din ultimii 30 de ani la acest capitol, scrie Business Insider.

    În acelaşi timp, doi din trei suedezi consideră că deţinerea de bani lichizi este un drept fundamental al omului, iar până în anul 2030 nu vor putea dispărea complet din sistemul suedez, a declarat profesorul asociat de dinamici industriale Niklas Arvidsson pentru The Local.

    Totuşi, modelul suedez nu este deocamdată o tendinţă la nivel european. În Italia plata în numerar conduce în topul preferinţelor, fiind metoda folosită pentru trei sferturi din totalul de achiziţii.