Niculescu şi Lepşenko au fost învinse, în sferturile de finală, cu scorul de 6-2, 6-1, după 53 de minute, de cuplul german Antonia Lottner/Laura Siegemund.
Pentru performanţa la Luxembourg, Monica Niculescu şi Varvara Lepşenko vor primi 60 de puncte în clasamentul de dublu şi un cec în valoare de 1.468 de dolari.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 56 de percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sedii de firme şi de fundaţii, dar şi la locuinţele unor persoane, în dosarul Microsoft, în care se fac cercetări pentru corupţie în legătură cu încheierea unor contracte de licenţiere IT.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre locuinţele percheziţionate sunt cele ale fostului şef al SIE Cătălin Harnagea şi ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoş, Remus Truică şi Nicolae Dumitru.
DNA a precizat că acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
În acest dosar, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.
Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.
“Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.
Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.
Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.
În 3 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a avizat începerea urmăririi penale faţă de foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu în dosarul Microsoft.
Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări, că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane.
Şeful statului a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. “Cea mai complexă informaţie am avut-o în 2009, legată de o posibilă fraudare, şi acea informaţie, într-o manieră mult mai în detaliu, a fost transmisă DNA şi de acolo a început uşor, uşor”, a afirmat preşedintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile româneşti.
Numele lui Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri.
Unul dintre martori le-a declarat anchetatorilor că omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, au primit “opt-nouă” milioane de euro, respectiv “circa trei milioane de euro”, pe durata derulării contractelor.
În declaraţia unui martor, redată de procurori în documentele menţionate, se arată:
“În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României şi Microsoft, Florică Claudiu (fostul şef al Fujitsu în România, n.r.) a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş pentru a-l susţine în cadrul licitaţiei ce urma a se realiza.
Ştiu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu şi Dorin Cocoş. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu şi Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicaţiilor, fie în alte locaţii. Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoş. La unele dintre întâlniri a participat şi Gheorghe Ştefan, despre care se discuta că avea o oarecare autoritate asupra lui Gabriel Sandu.
Ulterior adjudecării licitaţiei de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoş a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd. Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Ştiu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menţionate, la fel şi persoanele de contact.
Din discuţiile purtate am înţeles că plata efectuată către Nicolae Dumitru (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanţie absolut necesară contractului.
Tot din discuţiile purtate am înţeles că sumele remise lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retraşi numerar din Elveţia de Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş.
Din câte am auzit, Dorin Cocoş a primit aproximativ 8-9 milioane euro, iar Gheorghe Ştefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit şi Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost viraţi în off-shore.
Din cunoştinţele mele Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi Gheorghe Ştefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privinţa lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro”
Un alt martor le-a spus procurorilor, la rândul său, despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan. Iată declaraţia dată de acesta anchetatorilor:
“În decembrie 2008 la conducerea MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiilor) a venit Gabriel Sandu, un apropiat al lui Claudiu Florică, prin intermediul relaţiilor pe care Claudiu Florică le avea cu Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan, zis Pinalti.
În 2009 expira contractul cadru pe 5 ani pentru închirierea licenţelor Microsoft, iar Claudiu Florică căuta un nou mecanism şi o nouă firmă prin care să continue acest contract atât de profitabil pentru Claudiu Florică şi persoanele cărora le plătea mită. Întrucât în FSC nu mai lucra nici Viktor Malinowski, nici Dragoş Nicolaescu, Claudiu Florică nu mai avea nici un mod de a controla şi a impune lui FSC subcontractarea unor servicii fictive.
Ca urmare, şi-a creat propriul consorţiu folosind firme pe care le deţinea deja, direct sau prin interpuşi, de asemenea achiziţionând firma Dim Soft care avea statutul de large account resseler local, acest consorţiu urmând să câştige o licitaţie trucată pentru reînnoirea contractului de licenţiere pe perioada 2009 – 2013.
Licitaţia a fost organizată pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi întrucât Claudiu Florică nu a reuşit să determine primul-ministru de la acea vreme să aprobe încredinţarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net.
Pentru a se asigura că niciuna dintre firmele care ar fi putut participa la licitaţia organizată în 2009, de către MCSI, Claudiu Florică s-a întâlnit personal cu patronii firmelor concurente şi le-a promis acestora fie sume de bani în conturile personale, fie servicii în valoare de sute de mii de euro din viitorul contract pe care D.Con.Net urma să-l câştige.
Ca urmare, la licitaţie s-a prezentat o singură firmă şi deşi acesta ar fi fost un motiv clar pentru a reorganiza licitaţia, ministrul Gabriel Sandu a luat decizia de a acorda contractul de 96 milioane de euro, consorţiului D.Con-Net, întrucât urma să primească un comision procentual din acest contract din partea lui Claudiu Florică.
Contractul a mai fost extins prin achiziţionarea de licenţe educaţionale, la fel cum s-a întâmplat şi în Contractul din 2004 şi Actul Adiţional nr. 1, în aceleaşi condiţii de ilegalitate pe care le-am precizat când am vorbit de actual adiţional nr. 1, precum şi o extensie de 33 milioane euro, în 2013 ca opţiune de buy-out.
Precizez aşa cum am mai spus şi mai devreme că în 2009, Guvernul României avea posibilitatea de a înlocui produsele Microsoft din administraţia publică, produse similare care aveau fie un cost de 10%, Corel Office, fie erau gratuite – Open Office.
Aceste noi produse ar fi presupus o instruire minimală, instruire care se putea realiza prin intermediul unor programe de calculator de tipul Computer Based Traning sau pur şi simplu filme video, aşa cum se întâmplă în mod curent, cu alte programe.
Oricum serviciile de instalare şi instruire ar fi fost o sumă infimă faţă de valoarea de peste 200 milioane de euro plătită de Guvernul României, în perioada 2004-2013. Dar aceste contracte cadru de tip închiriere de licenţe, au constituit şi constituie mijlocul prin care diferitele guvernări şi persoanele de decizie puteau să obţină sume mari cu titlu de mită, artizanul în toată această perioadă fiind Claudiu Florică, prin diferite firme off-shore şi diferiţi intermediari”.
Referitor la fostul şef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi până la acest moment, că acesta, în 2003, “a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.
Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declaraţia sa, că “Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi”.
“Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potenţial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) şi ca o persoană influentă prin relaţionarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari şi lăsa de înţeles că e nevoie de susţinere financiară”, se mai arată în declaraţia martorului DNA.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Poliţia Judeţeană Cluj, joi dimineaţă au loc 14 percheziţii la locuinţe şi sedii ale unor firme din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, în acţiuni fiind angrenaţi 70 de poliţişti.
“70 de poliţişti de investigare a fraudelor, criminalişti, de investigaţii criminale şi luptători ai structurilor de acţiuni speciale din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Cluj şi Bistriţa-Năsăud fac 14 percheziţii la mai multe locuinţe şi sedii ale unor societăţi comerciale. Activităţile vizează mai multe persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani, prin efectuarea unor tranzacţii comerciale cu materiale de construcţii“, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, prejudiciul în această cauză se ridică la aproximativ 40 de milioane de lei, iar acţiunea poliţiştilor beneficiază de sprijinul informativ şi tehnic al SRI.
Michael Jackson, care a murit în 2009, a câştigat în ultimul an 140 de milioane de dolari şi s-a clasat pe locul întâi în topul Forbes al celor mai profitabile celebrităţi decedate, transmite Reuters.
“Puţine celebrităţi dovedesc mai bine decât Michael Jackson faptul că există viaţă (financiară) după moarte”, potrivit revistei Forbes.
Michael Jackson ocupă locul întâi al acestui top pentru al doilea an la rând, după ce şi în 2013 s-a situat pe prima poziţie a acestui clasament. În 2012, cântăreţul s-a clasat pe locul al doilea, fiind întrecut de actriţa şi prietena sa Elizabeth Taylor.
Cel de-al doilea album lansat după decesul lui Michael Jackson,, “Xscape”, a intrat direct pe locul al doilea în topurile muzicale, iar artistul a apărut chiar sub forma unei holograme în cadrul galei Billboard Music Awards. Două spectacole ale Cirque du Soleil, “Immortal” şi “One”, se numără printre cele mai importante surse de venit în cazul regretatului artist, alături de câştigurile din drepturile asupra pieselor muzicale din catalogul său.
Pe locul al doilea al topului Forbes se află cântăreţul Elvis Presley, decedat în 1977, care în ultimul an a generat venituri de 55 de milioane de dolari.
Charles Schulz, creatorul benzii desenate “Peanuts” şi un cunoscut caricaturist, se află pe locul al treilea în topul Forbes, cu venituri generate în ultimul an de 40 de milioane de dolari, la 14 ani de la moartea sa.
Topul de anul acesta este completat de Elizabeth Taylor, care a murit în 2011, şi se află pe locul al patrulea al clasamentului, cu venituri de 25 de milioane de dolari în ultimul an.
Cântăreţul reggae Bob Marley, care a decedat în 1981, se află pe poziţia a cincea, cu 20 de milioane de dolari.
Actriţa Marilyn Monroe, care a murit în 1962 în urma unei supradoze de droguri, se află pe poziţia a şasea a topului, cu venituri de 17 milioane de dolari, fiind urmată de John Lennon, asasinat în 1980, cuare a avut în ultimul an venituri de 12 milioane de dolari.
Pe locul al optulea se află Albert Einstein, cu venituri generate în valoare de 11 milioane de dolari. Savantul a murit în 1955, din cauze naturale.
Scriitorul Theodor Geisel se află pe locul al nouălea, cu venituri de 9 milioane de dolari, iar locul al zecelea este ocupat de actorul Bruce Lee, care a murit în 1973, la vârsta de 32 de ani. Lee a avut venituri de 9 milioane de dolari în ultimul an.
Topul Forbes continuă cu alte trei nume, actorul Steve McQueen şi modelul Bettie Page, cu câte 9 milioane de dolari venituri, şi actorul James Dean, clasat pe locul al 13-lea, cu 7 milioane de dolari venituri generate în ultimul an, la 59 de ani de la moartea sa într-un accident de maşină.
Cele treisprezece celebrităţi incluse de Forbes în acest top au generat, împreună, venituri totale de 363,5 milioane de dolari în ultimul an.
Editorii Forbes au realizat topul în urma discuţiilor cu administratorii moştenirilor lăsate de vedete, cu avocaţi şi administratori ai licenţelor deţinute de celebrităţi, şi a analizării veniturilor obţinute în perioada octombrie 2013 – octombrie 2014.
BUSINESS MAGAZIN: Care sunt principalele tendinţe în materie de securitate online?
MIHAI GURAN, BITDEFENDER: Există o creştere de circa 45% în prima jumătate a anului în ceea ce priveşte vânzările de soluţii de securitate în România. Ca şi target, ne propunem la nivel global o creştere de 75-80%. Evident, acest lucru nu se poate realiza de la sine, este vorba şi de foarte multe resurse pe care Bitdefender le investeşte. În decursul ultimelor 7-8 luni, de când se derulează această iniţiativă, dezvoltarea s-a dublat şi chiar mai mult, forţa de muncă de asemenea; avem în desfăşurare în România cât şi în alte ţări un program de înrolare şi training al partenerilor, pentru că în mediul enterprise vânzările se fac business to business şi este foarte important ca cei care cumpără servicii să aibă încredere în furnizori. Astfel, de cele mai multe ori vânzările se fac de către parteneri care pot instala soluţiile Bitdefender atât în cloudul lor, cât şi la nivel global. O altă statistică interesantă pe care pot să v-o spun este legată de cloudul Bitdefender, care serveşte cei peste 500 de milioane de clienţi pe care îi avem şi care răspunde la peste un miliard de request-uri pe zi.
În piaţa din România, în ceea ce priveşte zona de consumer security, avem nişte date în principal de la Gartner, conform cărora există o creştere de 10% pentru perioada 2011-2014 şi în prezent se previzionează o valoare a pieţei de circa 4,8 milioane de euro. Piaţa de enterprise security, şi aici ne referim la end-points, fie că e vorba de servere sau de alte dispozitive instalate, e ceva mai mică, este vorba de 3,4 milioane de euro. Pentru România ne propunem o creştere de minimum 50% în acest an şi ne propunem să avem o poziţie semnificativă în fiecare segment, fie că e vorba de cel al consumatorilor individuali, fie că e vorba de segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii, fie că e vorba de segmentul întreprinderilor mari sau sectorul public. Foarte multe companii şi persoane din România au nevoie de soluţii de securitate şi din momentul în care noi avem o prezenţă semnificativă pe pieţe mondiale, credem că şi în Romania, cu atât mai mult ar trebui să avem o cotă de piaţă care să reflecte atât faptul că suntem o companie românească, cât şi faptul că suntem o companie de top.
În România, putem aprecia că există o creştere semnificativă care reflectă faptul că foarte multă lume, pe măsură ce se mută în cloud şi este mai conectată, are nevoie de soluţii de securitate. Nu cred că cineva poate sta conectat 24 de ore fără măcar o soluţie de securitate.
CĂTĂLIN COŞOI, BITDEFENDER: Putem spune că noi aveam un cloud înainte să existe conceptul de cloud. De exemplu, îmi aduc aminte în 2007, când lansam o tehnologie anti-phishing, care era o chestie destul de simplă la momentul respectiv, aşa cum implementase toată lumea; era nevoie urgent de tehnologie, aşa că cea mai simplă tehnologie la care ne-am gândit atunci a fost ca de fiecare dată când un client accesează un link, acel link să fie interogat într-un server de-al nostru. Serverul spunea: ”Da, îl am în baza de date, e un site de phishing sau de fraudă„ şi pagina era blocată, sau nu cunoştea acel link şi pagina era lăsată să se încarce. La momentul respectiv, spuneam: ”Browserul dumneavoastră va interoga serverele Bitdefender pentru a afla dacă acest link este maliţios sau nu„. Câţiva ani mai încolo, a apărut conceptul de cloud şi marketingul a zis: ”OK, deci linkul este interogat în cloudul Bitdefender, şi nu în serverele Bitdefender„. Şi de multe ori vorbim de foarte multe tipuri de cloud.
Vorbim de software as a service, infrastructure as a service, database, elastic computing, sunt foarte multe subconcepte ale conceptului de cloud. Un consumator sau un client ar trebui să se gândească foarte bine înainte de a spune că vrea să se mute în cloud. Ce înseamnă asta? Ce fel de servicii necesită? Ce fel de software sau infrastructură e necesară? Şi, cel mai important, unde se află acel cloud? Pe ce continent şi pe teritoriul cărei ţări se află acel cloud? De exemplu, dacă ne-am gândi că de azi toate serviciile secrete din România ar dori să ţină toate documentele pe cloud, cum ar fi ca acel cloud să fie de fapt în Statele Unite? Ar fi o greşeală, pentru că acolo există The Patriot Act, care dă dreptul guvernului american să acceseze acele documente în orice moment al zilei.
Un regiment va fi dizolvat – al Artileriei Marine (RAMa) de la Châlons-en-Champagne (nord-est) -, cinci nave de luptă ale Marinei vor fi dezarmate, iar Baza Navală Adour de la Anglet (sud-vest) va fi închisă, a precizat ministrul Apărării Jean-Yves Le Drian, citat într-un comunicat.
De asemenea, celebrul Spital Militar Val-de-Grâce de la Paris, în care au fost internaţi numeroşi lideri francezi şi străini, inclusiv preşedintele alegerian Abdelaziz Bouteflika, va renunţa la activităţile de îngrijire şi se va recentra asupra formării şi cercetării.
“Responsabilă, Apărarea ia parte la eforturile Naţiunii de a-şi redresa situaţia bugetară”, a declarat Le Drian. “Suveranitatea ţării noastre depinde atât de Apărarea sa, cât şi de controlul asupra conturilor sale publice”, a subliniat el.
Aceste restructurări, impuse prin legea de programare militară pentru perioada 2014-2019 (în total, 23.000 de posturi urmează să fie suprimate în această perioadă), au fost decise astfel încât să fie “păstrate capacităţile operaţionale” ale armatei franceze, a dat asigurări Le Drian.
Aceste opţiuni sunt în concordanţă cu “responsabilităţile internaţionale ale Franţei, angajamentul său actual în mai multe teatre de operaţiuni şi menţinerea disuasiunii nucleare”, a adăugat el. Armata franceză număra 278.000 de civili şi militari la sfârşitul lui 2013. Aproximativ 8.000 de militari francezi sunt mobilizaţi în misiuni în străinătate.
În afară de dizolvarea Regimentului 1 RAMa, o măsură dură, Apărarea a optat pentru transferuri sau transformări ale unor unităţi, care se vor traduce în fiecare caz în parte prin suprimarea mai multor sute de posturi.
În cadrul Forţelor Terestre, care este necesar să-şi păstreze capacităţile de angajare – 66.000 de militari -, sunt reorganizate mai multe regimente.
În Marină, nava de transport de şalande de debarcare Siroco şi petrolierul de aprovizionare cu carburant Meuse vor fi dezarmate la Toulon (sud), nava de patrulare australă Albatros în La Réunion (Oceanul Indian), iar navele de patrulare şi supraveghere Athos şi Aramis la Anglet.
Personal de la Direcţia Generală pentru Armament (DGA) şi Direcţia pentru Informaţii Militare (DRM) va fi transferat la noul sediu al Ministerului, la Balard, în sudul Parisului, unde urmează să fie regrupate începând din 2015 ansamblul instituţiilor pariziene din domeniul Apărării.
Aceste restructurări au totodată un impact puternic asupra colectivităţilor locale, sute de militari şi familiile lor urmând să părăsească anumite comune. Benoist Apparu, primarul Châlons-en-Champagne, oraşul cel mai afectat în 2015, i-a îndemnat pe locuitori să manifesteze joi, pentru a denunţa o reformă “nedreaptă” şi a cere compensaţii pentru pierderea acestor locuri de muncă militare.
2. Eliminarea interdicţiei de amplasare aeriană şi supraterană, pe domeniul public şi în zona drumurilor publice, a reţelelor de comunicaţii electronice.
3. Relaxarea regimului fiscal privind reţelele de comunicaţii electronice sau infrastructura necesară susţinerii acestora, prin acordarea de facilităţi fiscale şi stabilirea unui cadru legislativ predictibil.
4. Limitarea cadrului general în care autorităţile publice locale pot stabili/impune măsuri şi/sau condiţii tehnice sau comerciale privind reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura necesară susţinerii acestora.
5. Elaborarea de programe publice de educare a populaţiei, pentru ca românii să folosească internetul cu încredere şi să dobândească astfel abilităţi digitale.
6. Susţinerea şi oferirea de facilităţi pentru ca persoanele cu venituri mici să poată avea echipamente IT&C, cu ajutorul cărora să exploreze universul digital.
Potrivit definiţiei Guvernului chinez, sărăcia este caracterizată printr-un venit anual mai mic de 2.300 de yuani (375 de dolari), ceea ce înseamnă aproximativ un dolar pe zi.
La sfârşitul anului trecut, peste 82 de milioane de chinezi trăiau sub acest prag, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Zheng Wenkai, responsabil pentru probleme de dezvoltare.
La rândul său, Banca Mondială a fixat pragul sărăciei la 1,25 de dolari pe zi, ceea ce înseamnă că o populaţie de aproximativ 200 de milioane de chinezi este vizată de sărăcie, dacă sunt luate în considerare “standardele internaţionale”, a comentat Zheng Wenkai.
“Populaţiile afectate de sărăcie suferă nu doar de venituri extrem de scăzute, dar se confruntă şi cu dificultăţi importante şi multiple în ceea ce priveşte accesul la apă potabilă, transport, electricitate, educaţie, îngrijiri medicale sau împrumuturi bancare”, a adăugat Zheng Wenkai.
Majoritatea persoanelor afectate de sărăcie locuiesc în regiuni unde au loc deseori cutremure sau care duc lipsă de o infrastructură corespunzătoare, ceea ce “complică eforturile de a-i scoate din sărăcie”, a adăugat oficialul, director adjunct al unei comisii guvernamentale de luptă împotriva sărăciei.
În trei decenii de deschidere faţă de lume şi de reforme de liberalizare economică, China a avut parte de o creştere spectaculoasă, care i-a permis să detroneze în 2010 Japonia din poziţia de a doua putere economică mondială.
Cu toate acestea, în cea mai populată ţară din lume – 1,36 miliarde de persoane – Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor se situa la doar 6.767 de dolari anul trecut, echivalentul a 13% din cel înregistrat în Statele Unite, potrivit publicaţiei oficiale chineze Global Times.
În acest context, creşterea tot mai mare a inegalităţilor în China îi îngrijorează pe experţi, precum şi pe liderii regimului comunist. Potrivit unui studiu al Universităţii din Beijing publicat în cursul acestui an, 1% dintre cele mai bogate gospodării din China controlează peste o treime din bogăţia ţării. În schimb, 25% dintre cele mai sărace gospodării deţin doar 1% din bogăţia ţării.
Cu acest proiect, NEPI gestionează în România centre comerciale totalizând peste 350.000 de metri pătraţi, printre cele mai importante Ploieşti Shopping City, City Park Constanţa sau Vulcan Value Center Bucureşti. De asemenea, fondul sud-african de investiţii are în curs de dezvoltare centrul comercial Mega Mall din zona Pantelimon.
Proiectul are o suprafaţă închiriabilă de 27.000 de metri pătraţi, iar printre chiriaşi se numără Carrefour, H&M, Takko, Deichmann, JYSK, CCC, Altex şi Flanco şi operatorul de cinematografe Cinema City.
Acesta este cel de-al doilea centru comercial deschis de NEPI în acest an, după ce la începutul lunii septembrie fondul a deschis în Bucureşti Vulcan Value Center.
NEPI are în dezvoltare în România investiţii de peste 460 de milioane de euro, în proiecte noi sau în extensii de proiecte existente, suprafaţa totală închiriabilă la finalizare fiind estimată la peste 250.000 metri pătraţi.
Mai multe fotografii cu centrul comercial din Târgu-Jiu pot fi văzute aici.
Potrivit unui raport al Autorităţii Bancare Europene (EBA) publicat miercuri, 39 de bănci din Uniunea Europeană au găsit o nouă modalitate pentru a suplimenta veniturile bancherilor, după introducerea, în 2013, a regulilor care limitează bonusurile în sistem la cel mult două salarii de bază, oferind o serie de indemnizaţii pe baza vechimii sau a valorii de piaţă, relatează Bloomberg.
Băncile au clasificat aceste remuneraţii acordate în afara salariului de bază drept “indemnizaţii fixe”, dar raportul EBA arată că ele sunt, de fapt, “plăţi discreţionare temporare” folosite pentru suplimentarea veniturilor angajaţilor, în contravenţie cu regulile UE.
Printre băncile care acordă astfel de indemnizaţii se numără HSBC, cea mai mare bancă europeană în funcţie de capitalizare, RBS, Lloyds şi Barclays.
“Instituţiile care acordă acest tip de indemnizaţii discreţionare trebuie să le recatalogheze drept plăţi variabile şi să îşi modifice politicile în privinţa remunerării angajaţilor pentru a se conforma regulilor UE”, se arată în raport.
Autorităţile de reglementare din statele UE au termen până la finele anului pentru a se asigura că băncile îndeplinesc cerinţele privind bonusurile acordate bancherilor.