BusinessMagazin

Blog

  • Au trecut 100 de ani de cand a inceput productia de ciment la Fieni

    Vezi infograficul la dimensiune mare aici.

    Umbrela multinaţionalelor a fost pentru fabricile care mai produc şi acum un colac de salvare, având acces la banii de investiţii, forţă de promovare şi pieţe mai mari. Grupul german Carpatcement Holding are în portofoliu trei fabrici de ciment pe plan local, dintre care cea de la Fieni (Dâmboviţa) este prima unitate de producţie de acest fel de pe piaţa românească, fiind înfiinţată la 1914.

    ”Un brand cu tradiţie conferă încredere şi stabilitate”, completează Florian Aldea, preşedinte – director general, al Carpatcement Holding avantajele unei istorii îndelungate de producţie.”Faptul că deţinem fabrica de ciment cu cea mai îndelungată istorie din România ne aduce multiple beneficii, dar şi responsabilităţi. Pe de o parte avantajele se regăsesc în renumele şi tradiţia locului, iar pe de altă parte au fost necesare investiţii majore pentru modernizare”, arată Aldea. Concret, fabrica de la Fieni, care funcţionează neîntrerupt de 100 de ani, a atras investiţii de 90 de milioane de euro, din care aproximativ 11 milioane de euro este valoarea totală a investiţiilor de mediu.

  • Cosmetice made in Cluj, de 71 de ani

    Fabrica de bere Timişoreana are o istorie de aproape 300 de ani iar povestea ciocolatei Kandia are peste 120 de ani. Farmec a făcut primii paşi cu peste 70 de ani în urmă. Primele cărămizi făcute în fabrica de la Zalău, acum în proprietatea Cemacon, au ieşit pe poarta fabricii în urmă cu 45 de ani. 100 de ani au trecut de când se produce ciment la Fieni, fabrica fiind acum în portofoliul HeidelbergCement România. Sunt doar câteva exemple.

    Vezi infograficul la dimensiune mare aici.

  • Decizia care ar putea duce la explozia preţurilor la ţigări

    În opinia reprezentanţilor OMS, creşterea taxelor duce la majorarea preţurilor şi, implicit, la reducerea consumului, ceea ce ar determina îndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    “Autorităţile din domeniul sănătăţii publice nu sunt experţi fiscali. În plus, aceste recomandări au fost adoptate în grabă, în absenţa factorilor de decizie în materie de taxare, care ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politicile fiscale”, a declarat Michiel Reerink, Global Regulatory Strategy Vice President, JTI.

    În opinia reprezentantului JTI, prin excluderea de la dezbateri a autorităţilor din domeniul fiscal, a publicului şi a presei, OMS dovedeşte lipsă de transparenţă, responsabilitate şi integritate. În plus, recomandările făcute încalcă dreptul statelor suverane de a-şi stabili politica de taxare.

    În procesul de elaborare a politicilor fiscale, trebuie luate în calcul evoluţia puterii de cumpărare, impactul creşterii preţurilor produselor din tutun în coşul zilnic de consum, consecinţele asupra comerţului ilegal, precum şi capacitatea autorităţilor de a combate contrabanda cu ţigarete. Experţi fiscali din toată lumea consideră că ignorarea factorilor menţionaţi poate duce la o creştere dramatică a pieţei negre, ceea ce determină implicit pierderi la bugetele de stat şi neîndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    „În România, ponderea accizei în preţ este de circa 60%. Însă acciza se plăteşte şi pe TVA, prin excepţie de la regula conform căreia nu se aplică taxă la taxă. Prin urmare, incidenţa taxelor în preţul unui pachet de ţigarete, acciză şi TVA, este de circa 80%. O eventuală implementare a recomandării OMS ar duce la creşterea dramatică a nivelului de taxare şi, implicit, a preţurilor. Ceea ce ar însemna o majorare bruscă a contrabandei (aflată, conform studiilor companiei Novel Research, pe un trend ascendent, de la 14% în decembrie 2013 la 17% în iulie 2014) şi, implicit, scăderea veniturilor la bugetul de stat. Însă participanţii la întâlnirea de la Moscova consideră contrabanda o falsă problemă… Industria tutunului este cel de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat şi unul dintre principalele sectoare exportatoare, contribuind pozitiv la balanţa de plăţi a României”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    În urmă cu doi ani, la conferinţa părţilor de la Seul, din Coreea, aceleaşi recomandări cu privire la taxare au fost întâmpinate cu o opoziţie puternică.

    JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan internaţional, precum Winston, Mevius (Mild Seven) şi Camel. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are 27.000 de angajaţi şi operaţiuni în 120 de ţări.

  • Cum a rezistat fabrica de bere Timisoreana de-a lungul a 300 de ani?

    Cu o istorie de aproape 300 de ani, fabrica de bere Timişoreana este prima de pe teritoriul ţării, cu secole înainte de a exista România ca stat. De-a lungul timpului, a avut atât perioade de glorie, cât şi de restrişte, suferind incendii şi chiar un faliment în secolul XIX. “Fabrica de bere păstrează între zidurile sale această istorie. Îmbunătăţirile succesive se văd deopotrivă în arhitectura clădirilor-monument care fac parte din ansamblul fabricii, în instalaţiile moderne de astăzi şi desigur în gustul care a adus Timişoreana pe locul 1 în preferinţele românilor”, declară Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries.

    Vezi aici la dimensiune mare.

  • Un film tulburător, de doar un minut, câştigătorul Filminute 2014

    Filminute este un festival de film internaţional dedicat, evident, celor mai bune filme de doar un minut din lume. Festivalul a fost înfiinţat în 2005 iar prima ediţie a avut loc în 2006.

    În acest an a câştigat “Tuck Me In”, realizat de Ignacio F. Rodo din Spania.

    Premiul publicului a mers la “Grandpa”, de Andre Marques, din Portugalia.

    Mai trebuie să ştiţi că la prima ediţie a câştigat o coproducţie româno-britanică, Line, în regia lui Anton Groves, cu Ana Ularu şi Emilian Oprea.

  • Bar de noapte cu tematică Vladimir Putin, deschis în capitala kîrgîză

    “Care este numele feminin preferat de Putin”, a strigat către public animatorul petrecerii de deschidere al “Barului Putin”, inaugurat săptămâna aceasta, scrie ziarul britanic în acest reportaj. “Alina!”, i-a răspuns publicul la unison, referindu-se la numele fostei gimnaste olimpice Alina Kabaeva, despre care presa scrie că ar fi iubita preşedintelui. “Nu Liudmila?”, a continuat animatorul, referindu-se la numele fostei soţii a lui Putin. “Deloc!”, i-a răspuns publicul.

    La fel ca acest moment de antren, barul tematic este plin de accesorii care-l au în centru pe Putin şi oferă băuturi cu numele Kabaevei sau al lui Boris Berezovski, un fost apropiat al acestuia care i-a devenit rival politic, ori cocktailuri “Crimeea este a noastră”.

    Personalul localului poartă uniforme pe spatele cărora este scris, în rusă, hashtagul “#oamenipoliticoşi”, o trimitere la actorii operaţiunii militare ascunse care a condus la anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în martie. Însă chelnerii sunt mult mai comunicativi decât militarii care au apărut în mod misterios în Crimeea, în februarie, înaintea referendumului pentru alipirea la Rusia, comentează ziarul.

    “Vreau să creez un loc călduros în care oamenii să poată să se bucure de o atmosferă plină de viaţă şi să nu se ia prea în serios”, a declarat pentru The Guardian Ernest Japarov, care s-a prezentat ca fiind proprietarul barului, dar nu şi un “putinist”.

    Însă, potrivit presei locale, ambasadorul rus în Kîrgîzstan Andrei Krutko ia localul foarte în serios. El a declarat miercuri pentru ziarul Vecernîi Bişkek că numirea unui “loc de băut” după “preşedintele nostru” este “neetică” şi a promis că va face tot posibilul “fie ca locul să fie închis, fie să-l determine să-şi schimbe numele”.

    Luna trecută, autorităţile de la Bişkek au eliminat toate panourile şi bannerele prin care se făcea reclamă Barului Putin.

    “Poţi să-l placi sau nu, dar Putin este un om cu greutate”, a spus Japarov, declarându-se mulţumit de un tablou în stil Andy Warhol, în care preşedintele rus este înfăţişat purtând o pălărie tradiţională kîrgîză – kalpak.

    În cealaltă parte a oraşului, “Barul Obama”, concurenţa “uşor mai rafintă” – potrivit ziarului britanic – a localului dedicat lui Putin s-ar putea confrunta cu o posibilă schimbare de imagine, în contextul în care mandatul acestuia la Casa Albă se apropie de final, mai comentează The Guardian.

  • Mihai Necolaiciuc, CONDAMNAT DEFINITIV la patru ani şi şase luni de închisoare cu EXECUTARE

    Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul procurorilor şi l-a condamnat pe Mihai Necolaiciuc la patru ani şi şase luni de închisoare pentru utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. De asemenea, judecătorii i-au interzis lui Necolaiciuc unele drepturi civile, pentru o durată de cinci ani.

    Din pedeapsa lui Necolaiciuc va fi scăzută perioada în care a stat în arest, respectiv din 17 iunie 2009 până în 18 octombrie 2011.

    În acelaşi dosar, Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice din CN CFR SA, a fost condamnată la trei ani ani de închisoare cu executare, pentru aceeaşi infracţiune.

    Judecătorii au admis acţiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor şi i-au obligat pe inculpaţi să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

    Instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă în regres în cazul inculpaţilor şi acţiune civilă exercitată de SC CNCF-CFR SA.

    De asemenea, judecătorii au menţinut sechestrul asigurător pus de procurori pe un imobil al Vioricăi Olăeru şi pe bunuri mobile şi imobile ale lui Necolaiciuc.

    Decizia este definitivă, astfel că Mihai Necolaiciuc şi Viorica Olăeru urmează să fie încarceraţi.

    Prin decizia de vineri, Curtea de Apel Bucureşti a schimbat pedeapsa dată de prima instanţă, respectiv de Judecătoria Sectorului 1, care a hotărât, în 7 ianuarie, că Mihai Necolaiciuc şi Viorica Olăeru nu sunt vinovaţi de faptele de care a fost acuzat de procurori în rechizitoriul care a ajuns în faţa judecătorilor, motiv pentru care i-a achitat.

    Procurorii arătau, în rechizitoriul prin care, în mai 2011, i-au trimis în judecată pe Necolaiciuc şi Olăeru, că în cursul anului 2000, România a încheiat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) un contract de finanţare pentru realizarea “Proiectului de reconstrucţie pentru eliminarea efectelor inundaţiilor”, care viza reconstruirea infrastructurii afectate de inundaţiile din 2000 şi din anii anteriori.

    În ceea ce priveşte CNCFR SA, finanţarea s-a acordat pentru efectuarea de lucrări de reconstrucţie şi consolidare a liniilor de cale ferată în valoare de 34,3 milioane de euro. Clauzele contractuale stipulau ca banii să fie utilizaţi exclusiv pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii şi pentru realizarea lucrărilor de natura celor menţionate. Fondurile necesare rambursării împrumutului se asigurau de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

    În aceste condiţii, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2003, Mihai Necolaiciuc, în calitate de director general al CN CFR SA şi Viorica Olăeru, director al Direcţiei Economice din cadrul aceleiaşi companii, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu şi, ignorând clauzele respectivului contract de împrumut, au folosit suma de 86.099.721.567 de lei vechi(aproximativ 2.754.728 euro), provenită din creditul acordat de către BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Concret, cei doi au avizat 66 de ordine de plată către 57 de societăţi comerciale fiind achitate, în mod preferenţial, bunuri şi servicii fără legătură cu proiectul (servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiţionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare şi agende etc).

    Pentru a recupera paguba creată, procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor imobile, atât din România cât şi din SUA, aparţinând celor doi inculpaţi.

  • “Prima casă” va beneficia de o suplimentare de 400 milioane de lei

    Prin proiectul de act normativ, ministerul propune realocarea pentru programul “Prima casă” a peste 400 de milioane de lei din plafonul destinat Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, în condiţiile în care din acest plafon, pentru anul 2014, în sumă de 100 milioane euro (respectiv 445 milioane lei), nu a fost acordată nicio garanţie, ca urmare a faptului că nu au fost depuse cereri în acest sens.

    De la începutul anului 2014, numărul de garanţii acordate este de peste 16.556, iar finanţările accesate sunt de aproximativ 299 milioane euro, respectiv 1,3 miliarde lei. Bilanţul la zi al Programului “Prima Casă” arată că ritmul de depunere al solicitărilor de garantare a ajuns la circa 140 solicitări/zi.

    La data de 1 iulie 2014 plafonul total aferent anului 2014 (exclusiv plafonul destinat achiziţionării locuinţelor construite prin ANL) a fost integral alocat, Ministerul Finanţelor Publice primind multe cereri de suplimentare de la finanţatorii înscrişi în program, deoarece aceştia nu mai dispuneau de sume pentru onorarea dosarelor deja existente. 

    Programul “Prima casă” a fost implementat începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2009 şi are ca obiect facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia sau construirea unei locuinţe, prin contractarea de credite garantate de stat. De la lansarea programului până în prezent au fost acordate peste 124.809 garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 10,6 miliarde lei. Valoare medie a finanţării accesate în cadrul programului este de 38.216 euro, iar 31% din valoarea garantiilor acordate a fost destinată achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2014.

    Programul “Prima Casă”s-a derulat atât în valută cât şi în lei, până la jumătatea anului 2013, când prin hotărâre de guvern s-a instituit numai creditarea în lei. Băncile participante la Program sunt: BRD, CEC, BCR, Transilvania, Leumi, Credit Agricole, Raiffeisen, Bancpost, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo, Millennium, UniCredit, Piraeus, ING şi MARFIN.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 octombrie 2014

    COVER STORY: BM Storytellers: Poveştile ultimilor zece ani spuse de Cătălin Dumitru, Florin Manea şi Andrei Cionca

    Ce fac un economist, un inginer şi un avocat în mijlocul unui uragan? Cătălin Dumitru, Florin Manea şi Andrei Cionca povestesc despre unde şi cum i-a prins primul an plin al crizei şi cum şi-au construit arca pentru a-şi salva companiile.

    ANTREPRENOR: Rochii de seară cusute după reguli SEO

    LEADERSHIP: Actorii ştiu secretele

    IDEI DE AFACERI: Creatorii principalei atracţii din Bucureşti

    AUTO: Doar cinci firme de pe piaţa de transport şi logistică au afaceri de peste 50 de milioane de euro

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • DNA: Hrebenciuc, cointeresat să intervină la autorităţi în schimbul a 12.000 de hectare de pădure

    Direcţia Naţională Anticorupţie cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea deputaţilor Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

    Procurorii DNA îl acuză pe deputatul PSD Viorel Hrebenciuc de faptul că, din aprilie 2013 şi până în prezent, împreună cu deputatul Adam Ioan, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, a constituit şi coordonat un grup, care a fost sprijinit ulterior şi alte persoane, “ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna”.

    În aprilie 2013, la iniţiativa deputatului PSD Ioan Adam, Sturdza Paltin Gheorghe, care obţinuse prin decizia Tribunalului Covasna reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 de hectare teren forestier şi 50 de hectare de teren agricol în judeţul Bacău, a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a acestui teren cu Dan Costin Bengescu. Tot atunci a fost încheiat şi un contract de mandat, prin care cumpărătorul Bengescu se angaja să facă toate demersurile necesare în vederea punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate.

    “Preţul tranzacţiei a fost de 2.500 euro/hectar, de aproximativ 3 ori mai mic decât valoarea de piaţă, întrucât contractul masca în cuprinsul său şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, au arătat procurorii.

    Anchetatorii susţin că Bengescu l-ar fi “cointeresat” pe deputatul Viorel Hrebenciuc, “care avea rolul de a-şi folosi influenţa politică la nivelul instituţiilor şi autorităţilor publice din judeţul Bacău şi a celor de la nivel central, pentru urgentarea atingerii obiectivelor stabilite în antecontract, în schimbul a 12.000 de hectare din suprafaţa reconstituită”.

    Tot în aprilie 2013, Hrebenciuc şi Bengescu le-ar fi promis lui Adam şi Gheorghe Sturdza că-i va determina pe funcţionarii publici care trebuiau să îl pună în posesie şi să elibereze titlul de proprietate pentru terenul forestier de 43.227 de hectare, printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiile locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava şi Romsilva, să urgenteze îndeplinirea actelor sau să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău. Hrebenciuc şi Bengescu ar fi acceptat să primească de la cei doi, în schimbul intervenţiilor, bani sau alte foloase.

    Ulterior, Hrebenciuc l-ar fi contactat telefonic, în mod repetat, pe Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, şi a mers la biroul acestuia, “reproşându-i opoziţia la punerea în posesia a lui Sturdza Paltin”, susţin procurorii.

    Întrucât Adam Crăciunescu a refuzat să facă ce i-a cerut Hrebenciuc, deputatul i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sîrbu să îşi folosească influenţa faţă de directorul Romsilva, membru în acelaşi partid, şi să determine “modul în care instituţia condusă de acesta din urmă trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei revendicate de Paltin Gheorghe Sturdza”.

    Procurorii susţin că, în luna septembrie 2013, Viorel Hrebenciuc ar fi intervenit la membrii comisiilor locale Dărmăneşti şi Dofteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, astfel încât aceştia să accepte predarea directă a suprafeţelor de pădure, fără avizul Comisiei Judeţene de Fond Funciar.

    De asemenea, în perioada septembrie – octombrie 2013, Hrebenciuc şi-ar fi folosit influenţa asupra directorului Direcţiei Silvice Bacău, căruia i-ar fi reproşat “blocajele” instituţionale apărute. Mai mult, susţin anchetatorii, Hrebenciuc a realizat “demersuri pentru ca acesta să fie chemat la Bucureşti, pentru a fi «instruit» cum să procedeze în privinţa demersurilor efectuate pentru restituirea în natură a celor 43.277 ha pădure, demersuri care au avut ca efect convocarea acestuia din urmă de către directorul general al Romsilva, pe tema suprafeţelor vizate de Paltin Gheorghe Sturdza”.

    În acest context, după ce Romsilva a depus o cerere de strămutare şi a obţinut suspendarea judecării litigiului care privea această suprafaţă, Hrebenciuc i-ar fi cerut lui Ilie Sîrbu să îşi folosească influenţa faţă de Crăciunescu şi să îl determine să înlocuiască juristul care reprezenta regia în cauzele ce priveau acest domeniu.

    După admiterea cererii de strămutare, Ioan Adam i-ar fi cerut lui Bengescu să îi transmită lui Hrebenciuc faptul că funcţionarii publici cu care a discutat despre terenurile revendicate “l-au păcălit”, subliniind că Hrebenciuc şi-a “dat cuvântul” că va rezolva problema.

    “Totodată, în cursul lunii august 2014, Hrebenciuc Viorel i-a promis lui Bengescu Dan că îşi va folosi influenţa pentru a-l determina pe directorul RN Romsilva să nu mai formuleze contestaţii împotriva acţiunilor judiciare iniţiate de acesta”, au mai arătat procurorii.

    Procurorul şef al DNA a transmis procurorului general al României cererea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam.

    Potrivit DNA, Viorel Hrebenciuc este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, iar Ioan Adam de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă.