Blog

  • Cel puţin 18 cazuri de cancer de tiroidă au fost confirmate la minori în prefectura Fukushima

     Un comitet de supraveghere a sănătăţii locuitorilor din regiune a efectuat teste pe 200.000 de persoane cu vârste de până la 18 ani.

    Numărul cazurilor de cancer confirmate este în prezent de 18, respectiv cu şase mai multe decât la precedentul raport datând din iunie şi efectuat pe un număr mai mic de persoane. Numărul cazurilor suspecte a trecut de la 15 la 25.

    Specialiştii mandataţi de autorităţile prefectorale tind să creadă că aceste cazuri nu sunt legate direct de accidentul nuclear din 11 martie 2011. Ei îşi bazează afirmaţiile pe datele comparative, în special în cazul dezastrului de la Cernobîl, din 1986, din Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cairo ameninţă SUA în caz de suspendare a ajutorului militar: “Am trăit cu susţinerea militară a Rusiei şi am supravieţuit. Nu ar fi sfârşitul lumii”

     Dacă Washingtonul va îngheţa sau va tăia asistenţa militară acordată Egiptului, “acesta ar fi un semnal nefavorabil şi ar afecta armata o perioadă de timp”, a declarat premierul interimar, Hazem Beblawi, într-un interviu acordat televiziunii americane ABC News.

    Dar “să nu uităm că Egiptul a trăit cu susţinerea militară a Rusiei şi că am supravieţuit. Nu ar fi sfârşitul lumii şi noi putem trăi în circumstanţe diferite”, a avertizat el.

    Egiptul este de mai multe decenii un aliat al Statelor Unite, care îi acordă anual 1,3 miliarde de dolari ajutor militar şi 250 de milioane de dolari asistenţă economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scurgere de amoniac dintr-o conductă din Mexic: Patru morţi şi 1.500 de persoane evacuate

     Muncitorii care lucrau la extinderea unui drum au lovit din greşeală conducta cu o maşină grea şi au creat o breşă în interiorul acesteia, a declarat presei directorul Protecţiei civile din Oaxaca, Manuel Maza, care a precizat că patru persoane au murit după ce “s-au intoxicat cu amoniac”.

    Conducta transportă amoniac din oraşul Cosoleacaque, în statul Veracruz (sud-est), către Salina Cruz în statul Oaxaca, iar accidentul s-a produs la nivelul satelor Matias Romero şi Barrio La Soledad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scurgerea a 300 de tone de apă radioactivă de la Fukushima, evaluată drept INCIDENT GRAV

     În acest clasament, nivelul 3 pe scara de la 0 la 7 corespunde unei “scurgeri a unei cantităţi mari de materie radioactivă în interiorul instalaţiei”. Accidentul de la Fukushima din 11 martie 2011 rămâne în ansamblul său clasat la nivelul 7, cel mai ridicat, ce corespunde unor “efecte considerabile asupra sănătăţii şi mediului”.

    Totuşi, înainte de a lua o decizie difinitivă, autoritatea a hotărât, în cadrul unei reuniuni de miercuri dimineaţă, să ceară părerea privind pertinenţa acestui clasament Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi să se pronunţe după primirea răspunsului din partea acesteia.

    De mai multe zile, dintr-un rezervor de stocare a apei parţial contaminate instalat în mijlocul altor câtorva sute s-au scurs 300 de tone de apă radioactivă, care s-a răspândit pe şi în solul centralei nucleare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procuratura americană investighează JP Morgan pentru manipularea pieţei energiei

     Luna trecută, JP Morgan a acceptat plata a 410 milioane de dolari pentru închiderea unei anchete a Comisiei Federale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, în care banca era acuzată de manipularea pieţelor energiei în California şi regiunea Midwest.

    JP Morgan Ventures Energy Corporation (JPMVEC) a fost de acord să plătească o amendă civilă de 285 milioane de dolari Trezoreriei SUA şi să returneze profituri incorecte de 125 milioane de dolari unor abonaţi ai serviciilor de furnizare de electricitate California Independent System Operator şi Midcontinent Independent System Operator.

    Investigatorii Comisiei Federale pentru Reglementare în Domeniul Energiei au constatat că divizia JP Morgan s-a angajat în 12 strategii de influenţare a pieţei energiei, în perioada septembrie 2010-noiembrie 2012

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kodak şi-a restructurat afacerile şi va ieşi din faliment. Care sunt planurile companiei

     Fondată la New York în urmă cu peste 100 de ani, Kodak a fost liderul incontestabil al imaginii pe film până în anii ’90, când ascensiunea fotografiei digitale a început să pună probleme companiei.

    Eastman Kodak îşi va relua activitatea în condiţii normale cel mai probabil în termen de două săptămâni, potrivit BBC.

    Compania a intrat în faliment anul trecut şi a vândut în timpul restructurării o parte din active şi din portofoliul de brevete de invenţie.

    Kodak intenţionează să se specializeze în printare digitală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Heineken a avut vânzări în scădere în România pentru primul semestru

     Volumul vânzărilor de bere ale Heineken în regiune a coborât cu 5% în primul semestru, la 23 milioane hectolitri, cu scăderi în România, Rusia, Polonia, Slovacia şi Austria, potrivit unui comunicat transmis miercuri de companie. Declinul a fost limitat de evoluţiile pozitive din Germania, Bulgaria şi Serbia.

    Pe lângă situaţia economică dificilă, afacerile Heineken în Europa Centrală au fost afectate şi de condiţiile meteo nefavorabile din trimestrul al doilea, mai precis de inundaţiile severe din Polonia, Germania, Austria şi Cehia, notează compania.

    Veniturile Heineken în Europa Centrală şi de Est au scăzut, în bază organică, cu 1% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,52 miliarde euro, însă venitul pe hectolitru de bere vândut a urcat cu 4%, la 66 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă un experiment

    Imi imaginam că nu se poate să treacă 2013 fără încă o vânzare spectaculoasă pe piaţa media. Domeniul îşi strânge rândurile şi profită de ofertele venite în special de la outsideri, miliardari dornici de imagine, de influenţă sau de instrumente noi de marketing. Nu mă gândeam însă că cineva va pune pe masă atât de mulţi bani pentru un produs a cărui piaţă se subţiază pe zi ce trece precum hârtia pe care este tipărit şi care pierde bani (mulţi) de şapte ani la rând. Ce s-a mai vândut recent? Cu două săptămâni în urmă, New York Times a încasat
    70 de milioane de dolari de la miliardarul John Henry (patronul echipelor Red Sox şi Liverpool) pentru Boston Globe. În 2011, AOL a cumpărat The Huffington Post cu 315 milioane de dolari. Washington Post Company a evaluat divizia sa de media la 255,6 milioane de dolari în luna mai şi a încasat cu
    6 milioane mai puţin pe ziarul cel mai popular din capitala SUA, dar se poate spune că în felul acesta şi-a acoperit şi vânzarea Newsweek cu un dolar în 2010.
    Vânzarea Washington Post săptămâna trecută este cel mai bun lucru care se putea întâmpla ziarului şi familiei care l-a deţinut timp de 80 de ani şi cea mai ciudată decizie de business luată de Jeff Bezos, un om de afaceri mai mult reţinut decât spectaculos, mai mult introvertit decât dornic de reflectoare.
    „Nu avem o hartă şi nu va fi uşor să croim o potecă. Va trebui să ne inventăm una, ceea ce înseamnă că este nevoie să experimentăm.„ Citatul vine din scrisoarea pe care Jeff Bezos a trimis-o angajaţilor Washington Post la confirmarea tranzacţiei.

    Tonul lui Bezos arată că, la fel ca şi în cazul altor produse în care a investit, şi ziarul este tot un experiment. Jeff Bezos este cunoscut pentru investiţiile sale pe termen lung, pentru răbdarea sa, dar şi pentru modul cum pierde bani şi este un neînţeles în deciziile sale de business care se dovedesc a fi, ulterior, profitabile (în cele mai multe dintre cazuri). Născut în 1962, Jeff Bezos şi-a părăsit jobul de la un fond de investiţii din New York dorind să deschidă un business în ceea ce urma să devină hitul următoarelor decenii, online-ul.

    A lansat Amazon în propriul garaj după ce a bătut America în lung şi în lat şi a scris pe drum un plan de afaceri. Din 1994, când a pornit Amazon, şi până în 2011, când în plină criză compania a crescut pe bursă cu 55%, Jeff Bezos a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de 25 miliarde de dolari. Ce i-a venit omului care a intuit boomul din online şi care investeşte în turismul spaţial să se întoarcă la una dintre afacerile pentru care viitorul nu prevede salturi spectaculoase? Poate tocmai pentru că ştirile au nevoie de un nou mod de a se vinde, aşa cum cărţile s-au reinventat odată cu Amazon sau cum industria muzicală a înflorit a doua oară cu iTunes.

    În ultimii doi-trei ani, Amazon a mers mult în direcţia reinventării cărţii şi a publishingului. A democratizat producţia de carte prin serviciul de self-publishing de pe Amazon
    (58.000 de titluri au fost încărcate numai în 2011) şi a dezvoltat o nouă nişă de texte scurte, de maximum 5.000 de cuvinte, numită Kindle Singles (care costă 2 dolari bucata), care ocupă un spaţiu gol între articolele mici din ziare şi cărţile lungi. Se poate spune astfel că achiziţia unui ziar era cursul firesc în acest context.

    Dar mai este un domeniu cu care Bezos aduce ceva interesant la the Post: publicitatea. Veniturile ziarului din publicitate au scăzut cu 14% anul trecut, până la 228 milioane de dolari. Amazon vinde sloturi publicitare pe site-urile sale şi pe Kindle-uri şi estimează că în acest an va avea venituri din publicitate de 835 milioane de dolari, în creştere cu 37% faţă de anul trecut. Deşi fosta conducere a ziarului a făcut tot ce a putut pentru a se adapta bugetelor alocate pentru online, probabil foştii manageri nu ştiau reţetele lui Bezos.

    Vânzarea the Post încheie opt decenii în posesia familiei Graham, care a păzit ziarul de interferenţe politice ori comerciale. Redacţia a avut simultan şi 1.000 de ziarişti şi a dezvăluit scandaluri precum Watergate, care a transformat jurnaliştii în celebrităţi. Cu trecerea timpului însă, ziarul şi-a pierdut anvergura şi a devenit mult mai local, pierzând cursa  naţională cu New York Times. A avut noroc de creşterea internetului şi de adaptarea conţinutului pentru cititorii globali, dar lucrurile tot nu au revenit la nervul de altădată.

    Ziarul pierde 50 milioane de dolari pe an şi are nevoie de o schimbare dramatică, în genul celei de care au beneficiat vânzările de cărţi odată cu apariţia Amazon – acea sclipire de antreprenoriat care a creat Amazon şi acea sclipire tehnică ce a dus la lansarea Kindle. Trebuie multă inovaţie şi răbdare. Bezos a spus de multe ori în ultima săptămână că respectă independenţa jurnalismului şi că nu va căuta să revitalizeze ziarul prin negarea valorilor sale.

    Toate aceste elemente puse la un loc duc la concluzia că un ziar pentru care numărătoarea inversă părea să înceapă va avea parte de un nou început. Poate doar Bezos singur ştie cum va aborda acest nou început şi cum va integra ziarul cel vechi într-un climat nou, alert şi mai critic ca niciodată. Nu degeaba se spune despre Bezos că este ca un student cuminte care citeşte mult şi pune întrebări. Jurnalismul tot prin aceste două tehnici s-a construit. Dar jurnalismul viitorului are nevoie de ceva în plus.
     

  • Cum transformă Goldman Sachs aluminiul în aur

    GOLDMAN SACHS, UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE BĂNCI DE INVESTIŢII DIN LUME, A ACUMULAT ÎN DETROIT STOCURI DE PESTE 1,5 MILIOANE DE TONE DE ALUMINIU. Depozitarea metalului generează sute de milioane de dolari pe an pentru Goldman din chirii, la care se adaugă câştiguri obţinute artificial, sume încă necunoscute, din manipularea cererii şi ofertei.

    Banca nu precizează ce proporţie din stocul uriaş este deţinută de producători şi consumatori industriali şi cât este în proprietatea speculatorilor – bănci de investiţii, traderi, fonduri de hedging.Companiile care consumă aluminiu în activitatea curentă, precum constructorii, producătorii de ambalaje, de pildă cutiile de bere, sau producătorii de maşini, de la automobile la aeronave, sunt forţate să plătească şi să aştepte mai mult pentru a obţine materia primă.

    Pe de o parte Goldman susţine că întârzierea livrărilor este cauzată de logistică, de numărul redus de camioane şi utilaje disponibile. Pe de altă parte banca oferă stimulente proprietarilor aluminiului din depozitele sale pentru a menţine stocurile. Astfel, consumatorii se confruntă cu perioade îndelungate de aşteptare a livrărilor, de până la 16 luni.
    Producătorul de bere MillerCoors se numără, alături de Coca-Cola, printre companiile care au denunţat în faţa Senatului SUA practicile Goldman Sachs. Potrivit estimărilor MillerCoors, accesul îngreunat la stocurile de aluminiu generează costuri suplimentare de 3 miliarde de dolari pe an pentru companiile consumatoare.

    Banca este licenţiată ca depozitar de aluminiu de către London Metal Exchange şi profită din plin de lacunele din regulamentul instituţiei. Având în vedere cele 1,5 milioane de tone reţinute de Goldman la Detroit, operatorul depozitelor ar trebui să scoată cel puţin 3.000 de tone pe zi. O investigaţie jurnalistică a New York Times a dezvăluit recent că banca nu livrează pe piaţă aceste cantităţi, ci le mută dintr-un depozit în altul.

    În Statele Unite sunt consumate în fiecare an 90 miliarde de cutii de aluminiu cu bere sau băuturi răcoritoare. La acestea se adaugă aluminiul regăsit în automobile, aeronave, electronice şi construcţii, astfel că impactul strategiei Goldman este estimat la peste 5 miliarde de dolari în ultimii trei ani, potrivit unor surse din industrie, analişti şi consultanţi. Fiecare mie de cutii de bere sau suc costă cu 2 dolari în plus, iar fiecare automobil produs în America are un preţ la producător cu 12 dolari mai mare.

    LONDON METAL EXCHANGE (LME) ESTE CEA MAI MARE PIAŢĂ A METALELOR INDUSTRIALE LA NIVEL MONDIAL, platformele sale de tranzacţionare găzduind peste 80% din comerţul cu aceste materii prime. Astfel, instituţia are un rol cheie de supraveghere, reglementare şi control. Mulţi analişti se întreabă de ce LME permite băncilor care fac tranzacţii cu metale să deţină şi unităţi de depozitare pe care le pot utiliza pentru a manipula raportul cerere/ofertă, un conflict de interese evident. LME a propus amendamente la regulament menite să amelioreze situaţia pentru consumatori, însă acestea nu vor intra în vigoare până anul viitor.

    Între timp, Goldman, JPMorgan, LME şi Glencore au devenit ţinta unor acţiuni în justiţie intentate de producători şi consumatori de aluminiu, în principal din Statele Unite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţi de tip cartel. Totodată, autorităţile americane şi-au îndreptat atenţia către afacerile cu depozite de metale.

  • Fumătorii pot comunica cu europarlamentarii pe site-ul stoptheban.eu

    “Fumătorii adulţi ne spun că apreciază faptul că primesc informaţii cu privire la aceste aspecte – în special interzicerea produselor, înainte ca guvernul să ia decizii, astfel încât să-şi poată exprima opinia cu privire la politicile şi propunerile care îi afectează în mod direct”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs Philip Morris Romania & Bulgaria.

    Uniunea Europeana propune o interzicere totala a tigaretelor mentolate şi de tip slim în cadrul revizuirii Directivei privind Produsele din Tutun, fapt care va forta milioane de fumatori europeni sa schimbe marca sau tipul de tigarete preferat, sau sa caute aceste produse in alta parte. UE nu a reusit sa demonstreze ca aceasta interzicere arbitrara va reduce rata de incidenta a fumatului, insa studiile arata ca masura va alimenta piata neagra, care costa deja Statele Membre venituri de miliarde, din taxe, anual.

    “Interzicerea a 10% din piata europeana a tigaretelor si a aproximativ 20% din piata locala, fara dovezi stiintifice credibile ca acest lucru va reduce ratele de incidenta a fumatului sau va imbunatati sanatatea publica, risca alimentarea pietei negre, care costa deja Statele Membre 12,5 miliarde de euro anual,” a declarat Sorana Mantho.

    Compania promoveaza site-ul si prin mesaje introduse in pachetele de tigarete pe care le produce, adresandu-se astfel exclusiv fumatorilor adulti, care pot fi afectati direct de interzicerea produselor pe care le consuma de obicei.