BusinessMagazin

Blog

  • Un business inspirat din jocurile video adună tot mai mulţi entuziaşti

    Dacă întrebaţi pe cineva care este principala atracţie din bucureşti, aţi primi probabil răspunsuri precum Casa poporului, Ateneul român sau Muzeul satului. Cei de la TripAdvisor cunosc însă altă poveste: dintre cele 141 de atracţii din capitală, cea mai apreciată este „Escape the room“.

    Ideea din spatele Escape este una destul de simplă: eşti într-o cameră încuiată, înconjurat de indicii, şi ai la dispoziţie 60 de minute pentru a găsi cheia. Pare simplu? În realitate, nu e chiar aşa.

    Primul joc de acest tip datează încă din 1988, atunci când John Wilson a lansat „Behind Closed Doors“, o aplicaţie de tip text adventure, prin comenzi scrise, în care jucătorul trebuia să evadeze dintr-o cameră folosind diverse obiecte. Termenul „Escape the Room“ a fost lansat în 2001, odată cu jocul „Mystery of Time and Space“ (MOTAS). Succesul a fost atât de mare, încât în următorii ani s-au dezvoltat sute de mii de programe similare.

    Primul Escape the Room „în mărime naturală“ a fost deschis la Budapesta, în cadrul Parapark. Reacţia publicului a fost neaşteptat de bună, determinând apariţia a zeci de alte locaţii. Cea mai cunoscută este cea din Silicon Valley, amenajată de un grup de studenţi, celebră pentru faptul că, de-a lungul celor opt ani de existenţă, doar 23 de oameni au reuşit să elucideze misterele camerei în cele 60 de minute.

    România a apărut pe harta mondială a jocurilor de tip Escape the Room în 2013, atunci când mai mulţi antreprenori din Cluj şi Timişoara au decis să-şi încerce norocul, amenajând locaţii. A urmat Bucureşti, unde, fără bugete de promovare, Escape the Room a început să atragă tot mai mulţi clienţi.

  • Dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis se judecă după al doilea tur al alegerilor

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins astfel cererea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) de schimbare a termenului la care se va analiza admisibilitatea recursului în dosarul lui Iohannis, respectiv data la care s-ar putea decide fie că recursul este nefondat şi că rămâne soluţia de anulare a raportului de incompatibilitate, fie că acesta se judecă pe fond.

    Agenţia Naţională de Integritate ceruse instanţei supreme, în 22 octombrie, să ia în discuţie mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, nu la două zile după, respectiv în 18 noiembrie, data stabilită iniţial.

    Potrivit Codului de procedură penală, există trei posibilităţi prin care se poate soluţiona admisibilitatea recursului.

    Astfel, conform articolului 493, care reglementează procedura de filtrare a recursurilor, când această cale de atac este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de lege sau că recursul este evident nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Ulterior, decizia se comunică părţilor implicate în proces.

    În acest caz, se menţine decizia de la Curtea de Apel Alba-Iulia, care a dispus anularea raportului prin care ANI a stabilit că Iohannis a fost incompatibil.

    “Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil şi toţi membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casare şi Justiţie, completul se poate pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă, care se comunică părţilor”, este a doua variantă de soluţionare a acestui dosar.

    O a treia posibilitate este aceea ca membrii completului să pronunţe, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi să fixeze termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor.

    Instanţa supremă este cea care va decide definitiv dacă primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acţionarilor societăţilor Apă Canal şi Pieţe sau dacă raportul ANI va fi anulat, aşa cum a dispus şi Curtea de Apel Alba-Iulia.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare prin care ANI constata că se află în incompatibilitate şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă.

    Preşedintele PNL, Klaus Iohannis a declarat că va candida la prezidenţiale indiferent de ceea ce se va întâmpla la instanţa supremă şi că porneşte de la premisa că va câştiga procesul.

    “Nu am cum să pierd, în primă instanţă am câştigat, şi încă foarte bine, acest proces. Nu există nicio chestiune suplimentară faţă de ce s-a discutat pe fond şi nu există pentru mine niciun motiv să cred că aş putea să pierd acest proces, şi atunci, sigur, dacă ar fi un termen relativ rapid, s-ar judeca, aş câştiga procesul şi ar fi scoasă această chestiune din discuţia publică”, a precizat liderul PNL.

     

  • Noi audieri în dosarul Microsoft: Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, aduşi la DNA

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au emis pe numele lui Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro,un mandat de aducere, acesta fiind ridicat de poliţişti şi dus cu o maşină la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul Microsoft, au precizat sursele citate.

    Şi omul de afaceri Dorin Cocoş a fost adus luni de poliţişti la DNA, cu o maşină, în baza unui mandat de aducere, pentru a da declaraţii în dosarul Microsoft.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au emis pe numele lui Gheorghe Ştefan un mandat de aducere, acesta fiind ridicat de poliţişti şi dus cu o maşină la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul Microsoft, au declarat surse judiciare.

    “Am fost adus degeaba”, a spus primarul municipiului Piatra Neamţ, înainte să fie dus de poliţişti în sediul DNA.

     

    În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu.

    Surse judiciare precizau atunci, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii au ridicat documente care ar putea constitui probe în dosarul Microsoft.

    În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane chitate de Executiv în cadrul contractului.

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

    Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

    Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

    Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

    Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare. Şi fostul ministru Gabriel Sandu a fost săptămâna trecută la DNA, pentru a fi audiat.

    Numele lui Dorin Cocoş şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri.

    Unul dintre martori le-a declarat anchetatorilor că omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, au primit “opt-nouă” milioane de euro, respectiv “circa trei milioane de euro”, pe durata derulării contractelor.

    În declaraţia unui martor, redată de procurori în documentele menţionate, se arată:

    “În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României şi Microsoft, Florică Claudiu (fostul şef al Fujitsu în România, n.r.) a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş pentru a-l susţine în cadrul licitaţiei ce urma a se realiza.

    Ştiu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu şi Dorin Cocoş. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu şi Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicaţiilor, fie în alte locaţii. Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoş. La unele dintre întâlniri a participat şi Gheorghe Ştefan, despre care se discuta că avea o oarecare autoritate asupra lui Gabriel Sandu.

    Ulterior adjudecării licitaţiei de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoş a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd. Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Ştiu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menţionate, la fel şi persoanele de contact.

    Din discuţiile purtate am înţeles că plata efectuată către Nicolae Dumitru (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanţie absolut necesară contractului.

    Tot din discuţiile purtate am înţeles că sumele remise lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retraşi numerar din Elveţia de Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş.

    Din câte am auzit, Dorin Cocoş a primit aproximativ 8-9 milioane euro, iar Gheorghe Ştefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit şi Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost viraţi în off-shore.

    Din cunoştinţele mele Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi Gheorghe Ştefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privinţa lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro”

    Un alt martor le-a spus procurorilor, la rândul său, despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan. Iată declaraţia dată de acesta anchetatorilor:

    “În decembrie 2008 la conducerea MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiilor) a venit Gabriel Sandu, un apropiat al lui Claudiu Florică, prin intermediul relaţiilor pe care Claudiu Florică le avea cu Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan, zis Pinalti.

    În 2009 expira contractul cadru pe 5 ani pentru închirierea licenţelor Microsoft, iar Claudiu Florică căuta un nou mecanism şi o nouă firmă prin care să continue acest contract atât de profitabil pentru Claudiu Florică şi persoanele cărora le plătea mită. Întrucât în FSC nu mai lucra nici Viktor Malinowski, nici Dragoş Nicolaescu, Claudiu Florică nu mai avea nici un mod de a controla şi a impune lui FSC subcontractarea unor servicii fictive.

    Ca urmare, şi-a creat propriul consorţiu folosind firme pe care le deţinea deja, direct sau prin interpuşi, de asemenea achiziţionând firma Dim Soft care avea statutul de large account resseler local, acest consorţiu urmând să câştige o licitaţie trucată pentru reînnoirea contractului de licenţiere pe perioada 2009 – 2013.

    Licitaţia a fost organizată pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi întrucât Claudiu Florică nu a reuşit să determine primul-ministru de la acea vreme să aprobe încredinţarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net.

    Pentru a se asigura că niciuna dintre firmele care ar fi putut participa la licitaţia organizată în 2009, de către MCSI, Claudiu Florică s-a întâlnit personal cu patronii firmelor concurente şi le-a promis acestora fie sume de bani în conturile personale, fie servicii în valoare de sute de mii de euro din viitorul contract pe care D.Con.Net urma să-l câştige.

    Ca urmare, la licitaţie s-a prezentat o singură firmă şi deşi acesta ar fi fost un motiv clar pentru a reorganiza licitaţia, ministrul Gabriel Sandu a luat decizia de a acorda contractul de 96 milioane de euro, consorţiului D.Con-Net, întrucât urma să primească un comision procentual din acest contract din partea lui Claudiu Florică.

    Contractul a mai fost extins prin achiziţionarea de licenţe educaţionale, la fel cum s-a întâmplat şi în Contractul din 2004 şi Actul Adiţional nr. 1, în aceleaşi condiţii de ilegalitate pe care le-am precizat când am vorbit de actual adiţional nr. 1, precum şi o extensie de 33 milioane euro, în 2013 ca opţiune de buy-out.

    Precizez aşa cum am mai spus şi mai devreme că în 2009, Guvernul României avea posibilitatea de a înlocui produsele Microsoft din administraţia publică, produse similare care aveau fie un cost de 10%, Corel Office, fie erau gratuite – Open Office.

    Aceste noi produse ar fi presupus o instruire minimală, instruire care se putea realiza prin intermediul unor programe de calculator de tipul Computer Based Traning sau pur şi simplu filme video, aşa cum se întâmplă în mod curent, cu alte programe.

    Oricum serviciile de instalare şi instruire ar fi fost o sumă infimă faţă de valoarea de peste 200 milioane de euro plătită de Guvernul României, în perioada 2004-2013. Dar aceste contracte cadru de tip închiriere de licenţe, au constituit şi constituie mijlocul prin care diferitele guvernări şi persoanele de decizie puteau să obţină sume mari cu titlu de mită, artizanul în toată această perioadă fiind Claudiu Florică, prin diferite firme off-shore şi diferiţi intermediari”.

    Referitor la fostul şef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi până la acest moment, că acesta, în 2003, “a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.

    Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declaraţia sa, că “Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi”.

    “Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potenţial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) şi ca o persoană influentă prin relaţionarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari şi lăsa de înţeles că e nevoie de susţinere financiară”, se mai arată în declaraţia martorului DNA.

  • Zhang Jike, câştigător al Cupei Mondiale la tenis de masă, privat de premiul în bani

    La finalul unui meci disputat cu compatriotul său Ma Long, campionul mondial şi olimpic en titre, extrem de bucuros că a câştigat, şi-a manifestat entuziasmul lovind cu piciorul cele două panouri.

    Federaţia Internaţională de tenis de masă l-a privat pe sportiv de premiul în bani.

    Jucătorul chinez şi-a cerut imediat scuze pentru comportamentul său. “Îmi pare foarte rău pentru ce am făcut. Nu a fost un comportament corespunzător”, a spus Zhang Jike.

  • China intenţionează să reducă numărul infracţiunilor pasibile de pedeapsa capitală

    Potrivit unui proiect de lege prezentat în comisia permanentă a Adunării Naţionale Populare (ANP, Parlamentul de la Beijing), pedeapsa capitală nu se va mai aplica pentru nouă infracţiuni, printre care traficul de arme sau de materiale nucleare, falsificarea de bani, forţarea unei persoane de a practica prostituţia, sau strângerea de fonduri prin escrocherie.

    Pedeapsa maximă pentru astfel de infracţiuni va fi închisoarea pe viaţă, a precizat agenţia Xinhua.

    China, ţara cu cel mai mare număr de execuţii, dispune în prezent de o listă cu 55 de infracţiuni pasibile de pedeapsa capitală, dintre care multe nu implică violenţa fizică.

    De la promulgarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în 1979, China a redus o singură dată, în 2011, această listă.

    Beijingul a eliminat din această listă în special anumite infracţiuni economice, reducând de la 68 la 55 numărul infracţiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea. Din 2007, înaintea oricărei execuţii este necesară aprobarea Curţii Supreme.

    Însă numărul persoanelor executate în China nu a fost niciodată dezvăluit de autorităţile de la Beijing. O organizaţie neguvernamentală cu sediul în Statele Unite a anunţat săptămâna trecută că 2.400 de persoane ar fi fost executate în cursul anului 2013.

    Aceste cifre arată o scădere cu 20% faţă de 2012 şi o diminuare considerabilă în raport cu cele 12.000 de execuţii înregistrate în 2002, a subliniat Fundaţia Dui Hua.

    Potrivit organizaţiei, tendinţa de scădere a numărului execuţiilor în China riscă să fie pusă sub semnul întrebării de campania de reprimare declanşată de autorităţile chineze în regiunea musulmană Xinjiang, cuprinsă de tensiuni şi revoltele unei părţi a populaţiei, care contestă autoritatea Beijingului.

  • Vodafone a început o investigaţie privind o posibilă fraudă la una dintre diviziile din Spania

    “În momentul în care Vodafone a luat la cunoştinţă situaţia, am iniţiat un audit legal pentru a investiga faptele privind presupusa fraudă”, a declarat un purtător de cuvânt al Vodafone, relatează Bloomberg.

    Ancheta este legată de declaraţiile fiscale anterioare ale companiei Ono, potrivit unui comunicat al Vodafone.

    În iulie, operatorul de telefonie mobilă din Marea Britanie a încheiat preluarea furnizorului de televiziune prin cablu Ono pentru 7,2 miliarde de euro, incluzând datoriile companiei achiziţionate, cu scopul de a se extinde către zona serviciilor fixe de televiziune şi internet în Europa.

    Totodată, prin cumpărarea Ono, Vodafone a încercat să sprijine revenirea afacerii sale în Spania, care a fost afectată de competiţia preţurilor de pe piaţa locală a telecomunicaţiilor şi de situaţia economică a Spaniei. Veniturile Vodafone în Spania au înregistrat scăderi în ultimii patru ani fiscali.

  • Petro Poroşenko: Ucraina a votat masiv pentru o apropiere “ireversibilă” de Europa

    “Peste trei sferturi din alegătorii care au participat la vot au susţinut cu putere şi ireversibil orientarea Ucrainei spre Europa“, a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie pentru naţiune difuzată la televiziune.

    Partidele prooccidentale au înregistrat o victorie zdrobitoare la alegerile legislative anticipate din Ucraina, pe fondul conflictului armat cu rebelii proruşi din est, arată duminică sondajele efectuate la ieşirea de la urne.

    Blocul preşedintelui Petro Poroşenko şi alte patru mişcări prooccidentale, între care naţionaliştii, au obţinut împreună aproximativ 70 la sută din voturi, potrivit sondajului care se referă la jumătatea din Parlament aleasă prin scrutin proporţional şi realizat de trei institute de sondare a opiniei publice.

    “Majoritatea alegătorilor s-au pronunţat în favoarea forţelor politice care susţin planul de pace (…) şi caută mijloace politice pentru a soluţiona conflictul”, a declarat Poroşenko. “Susţinătorii unei soluţii militare sunt în minoritate”, a adăugat el.

    Pe de altă parte, Poroşenko s-a felicitat pentru declinul Partidului Comunist (mai puţin de 3 la sută), care este pe cale să nu mai obţină vreun mandat de deputat în Parlament, pentru prima oară din 1993.

    “Tribunalul popular (…) a condamnat la moarte Partidul Comunist”, a declarat Petro Poroşenko. “Ucrainenii au aplicat o lovitură decisivă coloanei a cincea comuniste”, a continuat el.

    “Aştept constituirea cât mai rapidă a unei noi coaliţii” parlamentare, care va forma ulterior Guvernul, a atenţionat preşedintele ucrainean.

    Potrivit unor analişti, premierul actual Arseni Iaţeniuk, al cărui partid Frontul Popular a încheiat pe al doilea loc, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, ar urma să îşi păstreze postul.

  • Ce s-a întâmplat în weekend: Cele mai importante cinci evenimente din acest sfârşit de săptămână

    Peste 130 de copaci au fost doborâţi de vânt în Capitală, 65 de maşini au fost avariate, 11 stâlpi au căzut şi şase panouri publicitare s-au desprins din cauza vântului şi a zăpezii, în ultimele 24 de ore, intervenţiile ISU Bucureşti fiind duble faţă de o zi obişnuită.

    Jucătoarea de tenis Simona Halep, locul 4 WTA, a pierdut, duminică, finala Turneului Campioanelor, fiind învinsă, cu scorul de 6-3, 6-0, de americanca Serena Williams, locul 1 WTA, după un meci care a durat o oră şi nouă minute.

    National Bank of Greece, Eurobank şi Piraeus Bank din Grecia, Bank of Cyprus din Cipru şi Veneto Banca din Italia, care activează şi pe piaţa din România, au picat testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), în total, 25 de bănci din zona euro aflându-se în această situaţie.

    Şase români, inclusiv o fetiţă de un an şi şase luni, au murit, iar trei au fost răniţi după ce microbuzul în care se aflau s-a lovit cu o autoutilitară, sâmbătă dimineaţă, pe Autostrada A1 din Italia, la periferia oraşului Roma, relatează ziarul La Repubblica, în ediţia electronică.

    Armata britanică a pus capăt, duminică, misiunii sale de luptă în Afganistan, după 13 ani de război care s-au soldat cu moartea a peste 450 dintre militarii săi şi care nu au reuşit să neutralizeze talibanii din sud.

  • Dilma Rousseff, realeasă preşedintă a Braziliei cu 51,45 la sută din voturi

    Preşedinta de stânga, care a candidat din partea Partidului Muncitorilor (PT), a obţinut victoria în alegerile prezidenţiale cu 51,45 la sută din voturi, faţă de 48,55 la sută pentru candidatul Partidului Social-Democrat (PSDB), potrivit rezultatului anunţat după numărarea a 98 la sută din buletinele de vot.

    Imediat după anunţarea acestui rezultat, Dilma Rousseff le-a mulţumit brazilienilor pentru realegerea sa.

    “Mulţumesc mult!”, a scris preşedinta Braziliei pe contul său de Twitter.

    Aceste alegeri au fost considerate un plebiscit în privinţa celor 12 ani de guvernare a PT, în timpul căreia gigantul emergent din America Latină a cunoscut profunde schimbări economice şi sociale.

    În pofida unor provocări economice şi scandaluri de corupţie, brazilienii au optat cu o scurtă majoritate pentru continuarea ciclului iniţiat la fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva (2003-2010), un fost lider de sindicat rămas foarte popular în Brazilia.

    În primul mandat, prima femeie preşedinte în cea mai mare ţară din America Latină a multiplicat programele sociale de care beneficiază un sfert dintre cele 202 milioane de brazilieni, ceea ce i-a adus o susţinere largă în păturile populare şi în regiunile sărace din nord-estul ţării sale.

  • Mii de manifestanţi au protestat la Budapesta faţă de taxa pe Internet

    Balazs Gulyas, fondatorul paginii de Facebook “O sută de mii împotriva taxei pe Internet”, a cerut Guvernului de la Budapesta să retragă proiectul de lege.

    Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria, impune tot mai multe taxe asupra oamenilor şi îşi dezamăgeşte chiar şi propriul electorat, a declarat el în faţa mulţimii adunate lângă clădirea Ministerului Economiei, în Piaţa Jozsef Nador.

    Balasz Gulyas a avertizat Guvernul de la Budapesta cu organizarea unui nou protest, marţi, în cazul în care nu va retrage acest proiect de lege în termen de 48 de ore.