Un cutremur cu magnitudinea 2,9 s-a produs sâmbătă dimineaţa în judeţul Prahova.
Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 8.55 în judeţul Prahova.
Acesta avut magnitudinea 2,9 şi s-a produs la adâncimea de 136,1 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Braşov (43 km), Ploieşti (52 km), Sfântu Gheorghe (53 km), Buzău (68 km), Târgovişte (72 km), Focşani (93 km).
China a câştigat sâmbătă prima medalie de aur a Jocurilor Olimpice de la Paris, în proba de tir cu puşca cu aer comprimat pe echipe mixte. Chinezii au învins în finală reprezentativa Republicii Coreea.
Poligonul olimpic de tir, situat la trei ore de mers cu maşina de Paris, în oraşul Chateauroux, a fost locul în care Huang Yuting şi Sheng Lihao au tras pentru medalia de aur în proba de puşcă cu aer comprimat de 10 metri pe echipe mixte, desfăşurată sâmbătă dimineaţa.
Huang şi Sheng au deschis cu un avans de patru puncte în faţa sud-coreenilor Keum Jihyeon şi Park Hajun în confruntarea pentru medalia de aur şi au rămas în frunte pentru a câştiga cu 16-12, după ce coreenii au avut şansa de a egala scorul la ultima tragere.
China a mai câştigat această probă şi în urmă cu trei ani, la Tokyo, când Yang Qian şi Yang Haoran au luat medalia de aur, atunci când tirul cu puşca cu aer comprimat pe echipe şi-a făcut debutul în programul olimpic.
Mai devreme sâmbătă, Alexandra Le şi Islam Satpayev din Kazahstan au devenit primii medaliaţi ai jocurilor când i-au învins pe Anna Janssen şi Maximilian Ulbrich din Germania cu 17-5 pentru medalia de bronz.
Din dispoziţia procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a preluat în administrare diferite criptomonede, în valoare estimată de aproximativ 18.315.360 lei, echivalentul a aproximativ 4.000.000 USD, se arată într-un comunicat de presă emis de ANABI.
Conform materialului probator administrat de organele de urmărire penală, inculpaţii au desfăşurat o serie de activităţi infracţionale la nivelul unei platforme de blockchain, reuşind să transfere în mod ilegal, în portofelele electronice pe care le controlau, criptomonede cu o valoare aproximativă de 120.846.000 USD la data efectuării tranzacţiilor.
Prin expertiza şi eforturilor procurorilor DIICOT şi a poliţiştilor DCCO, persoana vătămată a recuperat peste 95% din criptomonedele care i-au fost sustrase. Prejudiciul este în prezent de aproximativ 9.305.791 USD.
Suma de 4.000.000 USD, reprezentând diferite criptomonede (BTC, SOL, WIF, ETH, FET, PENDLE, AUCTION, CTSI, ROSE, USDC, DOGE, TIA, INJ, RUNE, DMT), a fost transferată în portofelele administrate de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).
Veniturile bugetului de stat au fost de 276 mld. lei în prima jumătate din 2024, un plus de 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, arată execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor. În aceeaşi vreme, însă, cheltuielile au urcat cu 21% şi au fost de 340 mld. lei. Deficitul bugetar astfel rezultat a fost de 64 mld. lei, adică 3,6% din PIB. Spre comparaţie, la şase luni din 2023, deficitul bugetar a fost de 37 mld. lei, adică 2,3% din PIB-ul anului trecut.
Cum arată veniturile şi cheltuielile guvernului Marcel Ciolacu în S1/2024.
Venituri principale şi explicaţii:
– Venituri totale: 275,5 mld. lei (+13,5%). Creşterea a fost susţinută de încasările mai mari din contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi profit.
– Contribuţii de asigurări: 92,8 mld. lei (+20,8%). Creşterea se datorează măririi salariului minim şi modificărilor în facilităţile fiscale pentru anumite sectoare.
– TVA: 57,1 mld. lei (+17,3%). Creşterea se datorează consumului mai mare şi modificărilor în cotele de TVA pentru anumite produse.
– Impozit pe salarii şi venit: 24,9 mld. lei (+20,4%). Creşterea vine din mărirea salariilor şi modificările în facilităţile fiscale.
– Accize: 19,6 mld. lei (+10,8%). Creşterea se datorează în special consumului mai mare de carburanţi şi creşterii accizelor.
– Impozit pe profit: 15,5 mld. lei (+22,0%). Creşterea reflectă performanţa mai bună a companiilor.
Cheltuieli principale şi explicaţii:
– Cheltuieli totale: 339,2 mld. lei (+21,2%). Creşterea semnificativă a fost determinată de majorările la asistenţa socială (pensii), salarii şi investiţii.
– Asistenţă socială: 109,8 mld. lei (+12,3%). Creşterea se datorează în principal majorării pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024.
– Cheltuieli de personal: 77,7 mld. lei (+23,1%). Creşterea reflectă majorările salariale acordate în sectorul public.
– Bunuri şi servicii: 45,1 mld. lei (+24,9%). Creşterea a fost mai pronunţată în domeniul sănătăţii şi la nivel local.
– Cheltuieli de investiţii din buget: 26,8 mld. lei (+95,5%)
– Dobânzi: 17,6 mld. lei (+10,4%).
„Mai rău decât să fii exploatat de companiile multinaţionale este să nu fii exploatat”. Replica profesorul de economie din Ungaria Pasztor Szabolcs, senior analist la Oeconomus, care reia de fapt un citat al unei prestigioase economiste britanice, Joan Robinson, a sumarizat perfect o dezbatere despre relevanţa naţionalităţii capitalului desfăşurată în această săptămână la Universitatea de Vară de la Tuşnad.
Recunoscută în primul rând pentru declaraţiile deseori controversate ale premierului ungar Viktor Orban, un fel de „patron spiritual” al acesteia, Universitatea de Vară de la Tuşnad a organizat o discuţie în oarecare linie cu declaraţiile provocatoare ale acestuia: „Naţionalismul economic în Europa Centrală şi de Est: maghiarizare, românizare?”, la care au fost invitaţi şi reprezentanţii Ziarului Financiar, prin subsemnatul.
Cum se spune, nu poţi să ştii cum arată ursul până nu te duci în vizuina lui, ceea ce toată lumea ştie că este periculos. Adică nu poţi să tratezi astfel de teme până nu le pui pe masă ca atare, aşa că şi o asemenea dezbatere este necesară, chiar dacă se poate ajunge la afirmaţii „incorecte politic”, ceea ce nu a fost cazul.
Deşi pentru ambele ţări este cale lungă să se spună că este capabil capitalul local să ţină piept marilor companii multinaţionale industriale, de energie, din IT sau bancare, Ungaria şi-a asumat în mod oficial o politică, în ultimul deceniu, de „maghiarizare” a sectoarelor strategice, după ce în anii 90 a fost un campion al atragerii de investiţii străine directe.
În plus, faţă de România, prin decizia de a privatiza prin bursă a păstrat controlul în petrol şi gaze prin MOL sau în sistemul bancar prin OTP, pe care i-a susţinut la nivelul de campioni regionali.
Dacă nu poţi să te duci prea mult la vest, te duci la est, iar când şi vecinii de la est încearcă să îţi urmeze modelul să creeze ceva campioni, măcar naţionali dacă nu locali, atunci începe să se pună problema „naţionalismului”. „Românizare”? Primul director editorial al Ziarului Financiar, Ilie Şerbănescu, care din păcate nu mai e printre noi, ar fi râs cu poftă la auzul acestui termen. Din primele 100 de firme care exportată din Romania, doar una este cu capital românesc, iar din 26 de sectoare industriale, 24 sunt dominate de capitalul străin.
România abia a ajuns abia anul acesta la un nivel al investiţiilor străine directe de 100 miliarde de euro, nivel pe care Ungaria, cu o populaţie la jumătate, l-a atins cu 7 ani în urmă. În 2023, Ungaria a atras investiţii străine directe de 13 miliarde de euro, faţă de 6 miliarde de euro România.
Chestiunea este că în 2024 nu mai e situaţia anilor 90 când modelul de dezvoltare exclusiv prin atragerea de investiţii străine, din orice direcţie ar fi venit, era lipsit de contestaţii. Criza financiară din 2008, pandemia şi războiul au schimbat paradigma. După ce Vestul a cerut timp de decenii intrarea Chinei în Organizaţia Mondială a Comerţului şi căderea barierelor, a venit acum rândul său să impună taxe vamale.
E amuzant acum să auzi cum maghiarii se plâng că în retailul din Ungaria nu găsesc şuncă de porc produsă local ci adusă din Germania, când la rândul nostru ne întrebăm cum de restaurantele de pe litoral de la noi se aprovizionează cu făină din Ungaria. Dar abia când împarţi aceaşi masă de dezbatere realizezi relativitatea punctelor de vedere.
Ce pot face ţări ca Ungaria şi România pentru a avansa spre un nivel cât mai mare de dezvoltare economică? De fapt aceasta este întrebarea fundamentală, iar atragerea de investitori, mobilizarea capitalului local, crearea de campioni naţionali şi regionali nu sunt decât instrumente.
Cu peste 30 de scene de dezbateri şi 1.000 de speakeri, majoritatea maghiari din România şi Ungaria, Universitatea de Vară de la Tuşnad este de fapt un prilej necesar pentru a discuta despre lume. Sigur că este un proiect centrat pentru nevoia maghiarilor de a-şi menţine identitatea în cele trei judeţe din centrul României şi o laturală mai accentuat multiculturală ar îmbogăţi manifestarea. „Slovacii poate că nu ar permite un astfel de festival”, spune în glumă un diplomat român. Şi sigur că acum liderii Ungariei au o perspectivă diferită asupra mersului lumii decât cei ai României şi ai UE.
Dar este de apreciat cum poţi să aduni în jurul ideii de identitate şi de dezbateri privind viitorul în politică, în societate, în economie sau în sport toate generaţiile. Dimineaţa dezbateri, seara discotecă şi concerte în cele 30 de corturi amplasate pe terenul campingului din Tuşnad. O atmosferă de sărbătoare, probabil un eveniment aşteptat de comunitate în fiecare an. Un mijloc de a transmite valorile comunităţii de la o generaţie la alta, de a-ţi aminti de unde vii şi unde te duci, făcut astfel încât să atragă şi tinerii, şi adolescenţii. Se vede că în spatele sărbătorii, dincolo de palincă, porcii la proţap şi kurtos kolak, e o gândire strategică. Pas cu pas, construcţie şi menţinere identitară.
N-ai cum să nu remarci simţul organizării, ceea ce în business este esenţial. Cu organizare şi competenţă, cu limitarea influenţelor politice, poţi să ai campioni cu capital local. Cum a reuşit MOL să ajungă la afaceri de aproape 2 miliarde de euro în România? Poate şi pentru că şi-a ales oameni precum Kinga Daradics, acum CEO la emag Ungaria, care la 32 de ani, în 2011, devenea CEO Mol Romania, prezentă joi la dezbatere în calitate de moderator.
Acum MVM, un fel de Renel unguresc, are ambiţii mari pe piaţa locală. Ce fac Electrica şi Hidroelectrica? Poate România să ia exemplu?
Rău cu multinaţionalele, dar mai rău fără ele. Capitalul îţi pune resursele la treabă. Întrebarea este cum să faci să ai tu multinaţionale. Noi ne uităm la unguri, ungurii se uită la polonezi şi îi dau exemplu, polonezii vor să îi ajungă din urmă pe germani.
Pe măsură ce trece timpul, oamenii îşi dau seama că nimeni nu le poate face nimeni altcineva, nici un investitor străin, paşii spre dezvoltare, că tot ei trebuie să îi facă.
În Elveţia nu cresc nicăieri arbori de cacao, dar este printre cei mai mari producători de ciocolată din lume. Franţa nu are pe teritoriul său resurse de petrol şi gaze, dar Total este în top 5 companii de energie din lume. Resursele sunt la alţii, conduce cine pune valoare adăugată peste resurse.
Avansul tehnologic domină lumea, dar este evident că globalizarea aşa cum o ştim suferă schimbări majore. Dezbaterile, competiţia, împărtăşirea îngrijorărilor dar şi a succeselor, cunoaşterea până la urmă -sunt cu atât mai benefice în noul context mondial. Lumea nu stă în loc, şi chiar dacă nu eşti în primul pluton, faptul că eşti în cursă, că alergi, este cel mai important. Dar cu atenţie mare şi la stânga, şi la dreapta, nu numai în faţă unde vrei să ajungi.
Înotul reprezintă una dintre cele mai urmărite probe de la Jocurile Olimpice, viteza şi rezistenţa sportivilor, precum şi potenţialele rezultate surprinzătoare, formând un spectacol palpitant pentru public.
Programul olimpic de înot de la Paris 2024 cuprinde 35 de probe, scrie Al Jazeera.
Potrivit World Aquatics, 854 de sportivi – 463 de bărbaţi şi 391 de femei – din 187 de ţări, atleţii individuali neutri şi echipa olimpică a refugiaţilor CIO (Comitetul Internaţional Olimpic) vor concura în probele de înot de la Paris.
Una dintre cele mai importante probe de la Jocurile Olimpice, proba masculină de 100m liber promite să fie un concurs epic între deţinătorul recordului mondial, chinezul Pan Zhanle, adolescentul fenomen şi fostul deţinător al recordului mondial, românul David Popovici, şi australianul Kyle Chalmers, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice din 2016.
Proba masculină de 100m liber va avea loc miercuri, 31 iulie, la ora locală 22:20 (1920 GMT).
Conform presei internaţionale, David Popovici va fi unul dintre cei mai urmăriţi atleţi din cadrul Jocurilor Olimpice, fiind, în acelaşi timp, şi unul dintre favoriţii la medalia de aur.
♦ Reţeaua LaDoiPaşi a depăşit pragul de 2.400 de magazine ♦ LaDoiPaşi Extra are şi ea peste 20 de unităţi.
Metro Cash & Carry România, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul modern, l-a numit în funcţia de director de franciză şi membru în Consiliul de Administraţie al Metro Convenience România, o divizie creată în 2022 şi care a ajuns anul trecut la afaceri de 28 milioane de lei. Poziţia este una nou creată şi vine în contextul în care Metro testează deja piaţa cu brandul LaDoiPaşi Extra, operat de compania Metro Convenience România, însă compania nu a dat detalii despre numărul de magazine deschise sub acest brand. Însă, LaDoiPaşi Extra are peste 20 de magazine în Capitală, conform datelor analizate de ZF.
Brandul LaDoiPaşi Extra este un format de franciză destinat zonelor urbane mari, aflat încă într-o perioadă de testare.
„Cred cu tărie în potenţialul francizei LaDoiPaşi de a transforma comerţul tradiţional şi mă bucur să susţin activ această evoluţie“, a declarat Cristian Stoenică, director de franciză şi membru al Consiliului de Administraţie al METRO Convenience România. El şi-a început cariera la METRO România la începutul anului 2007, în departamentul operaţional, unde a fost implicat în coordonarea diviziilor Office şi Sezon.
În 2011, a preluat un rol în forţa de vânzări ca specialist expansiune franciză, iar din 2014 a devenit coordonator proiect franciză Retail în echipa Head Office. În 2017, a fost numit manager regional de vânzări, iar în 2019, manager de vânzări retail. Din martie 2020, Cristian a fost head of retail sales, având un rol important în dezvoltarea sustenabilă a reţelei de franciză LaDoiPaşi, dar şi a segmentului de clienţi revânzători ai companiei METRO.
Metro Convenience România, compania prin care este operat noul brand de magazine, figurează la Registrul Comerţului ca fiind înfiinţată în 2022, iar pentru 2023 a raportat o cifră de afaceri de 28 de milioane de lei, pierderi de 20,2 milioane de lei şi un număr mediu de 133 de angajaţi, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Metro România a raportat în 2023 afaceri de peste 10 mld. lei, plus 13% versus anul anterior. METRO e activ pe segmentul cash & carry, unde deţine o reţea de 30 de magazine proprii.
Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro
Astfel, spre deosebire de retailerii care au hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate modernă, comerciantul nu se adresează consumatorului final, ci companiilor, fie ele mici magazine revânzătoare sau operatori HoReCa.
Guvernul thailandez a anunţat un plan de stimulare a consumului menit să relanseze economia suferindă de la pandemie, conform Le Figaro.
Începând cu 1 august, peste 50 de milioane de cetăţeni eligibili (dintr-o popularţie de 70 de milioane) se vor putea înscrie pentru a primi un „portofel electronic“ creditat cu 10.000 de baht (255 de euro).
Traseul turistic Via Transilvanica a intrat în top 100 cele mai frumoase locuri de vizitat din lume realizat de revista TIME. Via Transilvania, sau “drumul care uneşte”, este un traseu turistic de circa 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin.
„Supranumit drumul care uneşte pentru focusul său asupra comunităţilor, proiectul îi duce pe călători prin sate tradiţionale care trăiesc din lucratul pământului. Vizitatorii pot rezerva o cameră într-un hotel sau han sau pot căuta cazare în casele şi parohiile localnicilor, unde mesele gătite în casă sunt servite cu produse de la gospodărie”, se arată în revista TIME.
Traseul este detinat drumeţiilor pe jos, cu bicicleta. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare kilometru se găseşte o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume şi care însoţesc călătorii pe tot parcursul drumeţiei, se arată pe site-ul dedicat traseului turistic.
În topul celor mai frumoase 100 de locuri de vizitat din lume se mai numără şi destinaţii din Indonezia, Portugalia, Australia, Italia, SUA, Mexic, Thailanda, Franţa, Austria, Spania, Anglia şi multe altele.
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a lansat temele de competiţie pentru cea de-a doua ediţie a programului de inovare DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic), startup-urile interesate putând beneficia de mentorat şi fonduri de până la 400.000 de euro pentru dezvoltarea soluţiilor pe care le propun.
DIANA este un program de accelerare a tehnologiilor avansate cu dublă utilizare (comercială, dar şi cu aplicabilitate în domeniul apărării şi al securităţii).
„Scopul DIANA este de a identifica şi a susţine cele mai promiţătoare startup-uri şi companii deep tech cu utilizare duală din întreaga Alianţă. Există mulţi inovatori talentaţi în regiunea de sud-est a Europei şi ne-am bucura să avem cât mai mulţi dintre aceştia în programul DIANA. Misiunea noastră, în numele NATO, este de a contribui la construirea unui viitor mai paşnic şi mai rezilient pentru care avem nevoie de cele mai promiţătoare echipe”, a declarat Adrian Dan, Chief Commercial Officer al DIANA.
În România, Andrei Dragomir, Founder & CEO Aquark Technologies, şi Dragoş Stanciu, CEO Grayscale AI vor oferi informaţii celor interesaţi de înscrieri, într-un workshop organizat online pe 2 august. Cei doi fondatori fac parte dintr-un număr de startup-uri din Marea Britanie care au fost selectate pentru a se alătura programului în 2023.
Companiile interesate trebuie să se înscrie până vineri, 9 august. De asemenea, pe 2 august pot participa la DIANA SEE Info Day, un workshop organizat online de Techcelerator pentru a afla mai multe informaţii despre procesul de aplicare şi program.
Cele cinci teme sunt în domeniile: energie şi putere electrică; securitatea datelor şi a informaţiilor; detecţie şi supraveghere, sănătate&performanţă umană şi infrastructură critică şi logistică.
Acceleratorul DIANA oferă companiilor selectate finanţare, mentorat, facilităţi de testare şi acces la investitori şi utilizatori finali specializaţi (32 de guverne, precum şi mari companii private).
Programul de accelerare va începe în ianuarie 2025 şi va dura până la un an, fiind împărţit în două faze cu durata de şase luni: „Bootcamp” şi „Grow”.
Propunerile vor fi evaluate în funcţie de criterii precum alinierea la temele de anul acesta, noutatea şi fezabilitatea soluţiilor, potenţialul de dublă utilizare (civilă şi militară) şi viabilitatea comercială.
Anul trecut, 44 de companii din 19 ţări au fost selectate din peste 1.300 de aplicaţii pentru a se alătura programului. Nicio companie din România nu a fost selectată în program.
Iată lista celor 30 de start-up-uri europene selectate în 2023 în acceleratorul NATO: