Situată în Jaworzyna Slaska, fabrica Karolina este un alt producător de porţelan din Polonia care stă pe marginea prăpastiei, relatează Warsaw Voice.
Sindicatele avertizează că toţi angajaţii urmează să fie disponibilizaţi.
Fabrica se confruntă cu dificultăţi de ani întregi.
♦ „Ministerul Finanţelor nu are temei legal de a sancţiona societatea pentru concedierile pe care le efectuează pe parcursul perioadei de menţinere a investiţiei.“
Grupul chinez Haier, care în 2021 deschidea – după o investiţie de peste 70 mil. euro – o fabrică de frigidere în judeţul Prahova, unul dintre cele mai mari proiecte de profil din industrie, a anunţat recent disponibilizarea a 40% din personalul unităţii de producţie, adică 400 de persoane, invocând condiţiile dificile din piaţă.
În contextul în care fabrica din Prahova a fost ridicată cu ajutor de stat de 120 de milioane de lei (24 de milioane de euro) şi are mai puţin de trei ani de funcţionare, ZF a întrebat Ministerul Finanţelor care sunt consecinţele (dacă ele există) pentru aceste disponibilizări în masă.
În cazul ajutoarelor de stat, autorităţile monitorizează timp de cinci ani ca parametrii asumaţi de beneficiari să fie respectaţi. Ce înseamnă asta în cazul Haier?
„H.G. nr. 807/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede obligativitatea creării şi/sau menţinerii unui anumit număr de locuri de muncă, de către întreprinderile beneficiare de ajutor de stat. Ca urmare, Ministerul Finanţelor nu are temei legal de a sancţiona societatea pentru concedierile pe care le efectuează pe parcursul perioadei de menţinere a investiţiei“, spun reprezentanţii Ministerului de Finanţe.
Mai exact, deşi Haier se află în perioada de monitorizare de către statul român şi deşi a dat afară 400 din cei 1.000 de salariaţi, nu există consecinţe.
Care sunt atunci motivele monitorizării şi când ia statul măsuri?
„Obligaţia întreprinderii (…) este de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin cinci ani de la data finalizării acesteia.“
Totodată, întreprinderea are obligaţia să realizeze o contribuţie la dezvoltarea regională, pe perioada de realizare şi în cei cinci ani de menţinere a investiţiei, într-un cuantum echivalent cu ajutorul de stat plătit în total, adaugă oficialii Ministerului de Finanţe.
În cazul Haier, este vorba de 120 de milioane de lei.
„În urma cererii de acord pentru finanţare transmisă de Haier Tech S.R.L., în baza schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Finanţelor a emis Acordul pentru finanţare nr. 156/23.12.2019 prin care s-a aprobat un ajutor de stat în valoare totală de 120.508.830 lei, reprezentând 49,32% din valoarea costurilor eligibile (construcţii, instalaţii tehnice maşini şi echipamente, precum şi active necorporale), asociate unei investiţii iniţiale în valoare totală de 248.386.050 lei.“
Ulterior însă, suma totală necesară investiţiei a crescut, ajungând la circa 350 mil. lei (peste 70 mil. euro).
În proiectul de ajutor de stat, chinezii şi-au asumat 740 de locuri de muncă, dar au creat în final 1.000. Acum, ei disponibilizează 40% din personal, rămânând cu circa 600 de oameni, potrivit calculelor ZF, adică mai puţin decât şi-au asumat.
„Ministerul Finanţelor verifică menţinerea investiţiei pe o perioadă de cinci ani de la finalizarea acesteia. Verificarea menţinerii investiţiei se efectuează anual şi constă în verificarea documentelor (de exemplu: situaţii financiare, registrul mijloacelor fixe, fişa de inventar, documente justificative referitoare la îndeplinirea condiţiei referitoare la realizarea contribuţiilor la dezvoltarea regională, etc.) şi verificarea la faţa locului a existenţei activelor care au făcut obiectul finanţării.“
îÎn cazul în care beneficiarii de ajutor de stat nu respectă condiţiile menţionate, Ministerul Finanţelor procedează la revocarea acordului pentru finanţare şi/sau recuperarea totală ori parţială a ajutorului de stat plătit.
„Principalele situaţii de revocare (…) sunt: întreprinderea nu menţine investiţia pe o perioadă de cinci ani de la finalizarea acesteia; până la data de 1 iulie a anului următor finalizării investiţiei, respectiv realizării ultimei plăţi a ajutorului de stat aprobat, după caz, nu prezintă un raport auditat de o întreprindere autorizată care va certifica faptul că în urma implementării investiţiei întreprinderea realizează activitatea care a fost finanţată prin proiect; întreprinderea nu finalizează investiţia în termenele prevăzute în planul de investiţii care a stat la baza emiterii acordului pentru finanţare; în cazul în care calendarul realizării investiţiei înregistrează modificări, întreprinderea nu solicită Ministerului Finanţelor aprobarea acestor modificări, pe parcursul implementării investiţiei iniţiale, în termen de 30 de zile de când a luat la cunoştinţă de respectiva modificare sau întreprinderea informează Ministerul Finanţelor că este în imposibilitatea realizării investiţiei ori solicită revocarea acordului pentru finanţare.“
În ceea ce priveşte recuperarea ajutorului de stat plătit, este vorba de o recuperare totală în toate situaţiile în care se revocă acordul pentru finanţare. Recuperarea parţială se efectuează în situaţia nerealizării contribuţiei la dezvoltarea regională într-un cuantum echivalent cu ajutorul de stat plătit.
„Ministerul Finanţelor, în calitate de principal furnizor de ajutor de stat în România, administrează scheme de ajutor de stat care au ca obiectiv dezvoltarea regională, elaborate în conformitate cu regulamentele europene, printre care şi schema de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, cu modificările şi completările ulterioare.“
Investiţia de peste 70 de milioane de euro a Haier, din care circa o treime a fost ajutor de stat, este unul dintre cele mai importante proiecte recente din producţia locală de electrocasnice, o industrie care s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu datorită pariurilor grupurilor existente, dar şi unora noi, cum e şi cazul Haier. Restructurarea activităţii şi disponibilizarea personalului vine într-o perioadă de scădere a cererii, despre care oficialii grupului chinez spun că este temporară, ca de altfel şi decizia de a da afară oameni.
„Haier Tech şi-a anunţat intenţia de a reorganiza activităţile de producţie şi de a redimensiona temporar forţa de muncă în fabrica sa din Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova. Acest proiect se datorează condiţiilor nefavorabile de piaţă – contracţia pieţei şi scăderea cererii pe toate categoriile – care persistă, consecinţă a efectului postpandemic şi a recentei crize din Europa şi de la nivel mondial. În combinaţie cu o rată ridicată a inflaţiei, cu creşterea preţurilor la energie şi pe lanţul de furnizori, creşteri generate de tensiunile geopolitice, mediul actual de piaţă afectează negativ operaţiunile de producţie ale companiei“, spuneau recent oficialii Haier.
Decizia Haier de a restructura businessul este o veste cu atât mai proastă cu cât reprezintă un semnal de alarmă venit dintr-o industrie ce se profila a fi un motor pentru economia României.
Mai mult, este a doua investiţie nouă care întâmpină probleme, după cea a gigantului Clariant care a închis recent fabrica din Dolj. Acolo a fost vorba de o investiţie de 140 mil. euro, iar închiderea a survenit după doar un an de funcţionare.
Firma Haier Tech, care operează fabrica, a avut în 2022, primul an complet de funcţionare, afaceri de 565 mil. lei şi un profit de 580.000 de lei cu 975 de salariaţi.
În ce condiţii Ministerul Finanţelor cere înapoi – parţial sau total – banii acordaţi pentru ajutor de stat?
► Întreprinderea nu menţine investiţia pe o perioadă de cinci ani de la finalizarea acesteia;
► Până la data de 1 iulie a anului următor finalizării investiţiei, respectiv realizării ultimei plăţi a ajutorului de stat aprobat, după caz, nu prezintă un raport auditat de o întreprindere autorizată care va certifica faptul că în urma implementării investiţiei întreprinderea realizează activitatea care a fost finanţată prin proiect;
► Întreprinderea nu finalizează investiţia în termenele prevăzute în planul de investiţii care a stat la baza emiterii acordului pentru finanţare;
► În cazul în care calendarul realizării investiţiei înregistrează modificări, întreprinderea nu solicită Ministerului Finanţelor aprobarea acestor modificări, pe parcursul implementării investiţiei iniţiale, în termen de 30 de zile de când a luat la cunoştinţă de respectiva modificare;
► Întreprinderea informează Ministerul Finanţelor că este în imposibilitatea realizării investiţiei ori solicită revocarea acordului pentru finanţare.
Marcel Ciolacu a declarat dupa intalnirile cu mediul de afaceri ca “Firmele româneşti nu sunt interesate deloc de comasare (a alegerilor, in context), ci de soluţiile pentru dezvoltare!”
Asa este. In timp ce politicienii fac experimente spatiale de analiza matematica permutand patru luate cate una, doua sau trei, trimitand astfel toata media in alerta si in dezbateri pe tema comasarii alegerilor, iata trei lucruri care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri.
Primul lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, este new entry, nu stiati de el cand v-ati facut bugetele pentru 2024. Razboiul din Marea Rosie blocheaza marile lanturi de aprovizionare din China, India si Tarile Arabe, scumpind ingrozitor transporturile pe mare (cu +175%) si pe aer (cu +70%) si prelungind perioadele de livrare pe mare (pana la 90 de zile, de la 40-60 de zile) si pe aer (pana la 30-45 de zile, de la 15 zile). Sunt alerte in toata Europa. Vor spune unii: Si ce? Nu cumparam nimic din China, India si Tarile Arabe. Asa este, pentru ca in Romania se produce tot mai putin, insa China, India si Tarile Arabe sunt principalii furnizori ai fabricilor din UE de unde cumparatorul roman se aprovizioneaza,. Asadar, razboiul din Marea Rosie va exporta inflatie si termene lungi de livrare si catre Romania.
Al doilea lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, daca si-a bazat dezvoltarea din 2024 pe cresterea de preturi si nu pe volume, inovatie, diversificare, investitii, achizitii, internationalizare, etc. Evolutiile din Marea Rosie vor adauga inflatie pe parcursul anului la inflatia deja instalata comod inca din ianuarie in Romania. Toate preturile au explodat, mai ales la alimente si energie, desi trebuiau sa se scumpeasca doar alimentele cu un anumit adaos de zahar. Asistam asadar la a doua etapa de greedflatie, dupa cea care ne-a dat peste cap in 2022 – nu e nici o indoiala ca greedflatia a fost sursa cresterii economice de 4% de atunci, care, ca dovada, nu s-a mai repetat in 2023 cand inflatia a scazut. Daca peste greedflatia care s-a lansat in primul trimestru se suprapune efectul scumpirilor generate de blocajul din Marea Rosie atunci inflatia de 13,8% din 2022 va fi o amintire frumoasa. Insa, de data asta, este imposibil ca greedflatia sa mai aduca crestere economica.
Si al treilea lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, cu efect poate chiar mai devreme decat din 2025. Este insidious. Ne propune Banca Mondiala sa impozitam salariile brute de peste 4000 de lei cu 20%. Poate are cineva o statistica despre numarul de tari din UE care impoziteaza cu 20% salariile de 800 de Euro, dar nu cred ca sunt multe. Oricum, concluzia acestei masuri pare a fi ca situatia este foarte grava: daca salariile un pic peste salariul minim, despre care se propunea sa fie 3.700 de lei si pentru care se astepta sa fie acordate facilitati fiscale, trebuie impozitate cu 20%, atunci nu este bine de loc. Ne-a spus prima data FMI, Banca Mondiala repeta acum: nu credem ca masurile introduse de la 1 ianuarie 2024 privind optimizarea fiscala si consolidarea bugetara vor estompa deficitul excesiv chiar daca, cel putin pe hartie, fac sens. Cresteti taxele, impozitele si contributiile daca vreti sa tineri economia sub control.
Hei, nu va luati dupa mine, ca nu sunt profesor de economie, nu sunt in top 10 jucatori ca sa inteleg ceva din macroeconomie si nici nu fac parte din delegatiile care se intalnesc cu ministrii la Guvern. Dar asa-i ca aveti toate motivele sa nu va stea gandul la comasarea alegerilor, nici macar la alegeri la modul general?
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat, miercuri, o lege care va permite autorităţilor să confişte bani, obiecte de valoare şi alte bunuri persoanelor care răspândesc ,,informaţii false în mod deliberat” despre armata ţării, scrie AP.
Proiectul de lege a fost aprobat în unanimitate de camera superioară săptămâna trecută, releva sursa citată.
Preşedintele camerei inferioare, Viaceslav Volodin, a declarat, potrivit AP, că măsura include pedepse mai aspre pentru ,,trădătorii care aruncă cu noroi asupra ţării noastre şi a trupelor noastre” şi ar urma ,,să le retragă acestor ticăloşi titlurile onorifice, să le confişte bunurile, banii şi alte obiecte de valoare”.
Legea împotriva ,,discreditării armatei”, adoptată după invazia rusească în 2022, a fost invocată de oficialii ruşi pentru a-i reduce la tăcere pe criticii regimului Putin şi care răspândeau ,,ştiri false” despre trupele ruseşti. Mai mulţi activişti, bloggeri şi ruşi obişnuiţi au primit sentinţe cu închisoarea.
Agenţia de stat TASS a declarat că prin noua lege, oamenilor li s-ar confisca doar banii, bunurile şi proprietăţile ,,obţinute prin mijloace criminale” sau folosite pentru activităţi împotriva securităţii naţionale a Rusiei.
Noua lege de confiscare se va aplica, de asemenea, celor condamnaţi pentru incitare publică la ,,activităţi extremiste” şi pentru îndemn la acţiuni dăunătoare securităţii statului sau pentru ,,discreditarea” forţelor armate.
Ungaria a fost zguduită de demisiile bruşte ale celor mai populare şi de succes două femei dintr-un partid de guvernământ, evenimentele constituind cea mai mare ameninţare la adresa lui Orban de la revenirea sa la putere în 2010, scrie BBC.
Preşedinta Katalin Novak şi fostul ministru al justiţiei, Judit Varga, şi-au asumat ambele responsabilitatea pentru decizia de a-l graţia pe Endre K, fost director adjunct al unui orfelinat de stat. Endre K a fost încarcerat pentru că a convins copiii să îşi retragă mărturia împotriva directorului orfelinatului, acuzat de abuz sexual.
Plecările celor două femei au fost urmate de o serie de acuzaţii privind modul în care Viktor Orban conduce ţara.
Preşedinta Novak radia o imagine de ,,mamă a naţiunii”, identificată îndeaproape cu politicile populare de încurajare a cuplurilor de a avea mai mulţi copii, notează BBC.
Judit Varga ar fi trebuit să conducă partidul de guvernământ Fidesz în lupta împotriva ,,birocraţilor de la Bruxelles” în alegerile europarlamentare din iunie, dar a demisionat din funcţia de deputat şi s-a retras din viaţa publică.
La scurt timp după demisia lui Judit Varga, fostul ei soţ, Peter Magyar, o figură importantă din partidul Fidesz, a anunţat: ,,Nu vreau să mai fac parte nici măcar pentru un minut dintr-un sistem în care adevăraţii vinovaţi se ascund în spatele fustelor femeilor”. Ulterior, el a postat zilnic pe Facebook noi critici la adresa unor figuri guvernamentale, printre care Antal Rogan – omul de comunicare al Guvernului – şi Istvan Tiborcz, ginerele premierului şi soţul fiicei lui Orban, Rahel.
Reacţia lui Orban, absentă
Potrivit BBC, partidele de opoziţie au înaintat cereri de investigare a modului în care a fost acordată graţierea lui Endre K şi a modului în care este condus statul şi au solicitat alegerea directă a viitorului preşedinte.
Până în acest moment, Viktor Orban nu a declarat nimic public. Este, fără îndoială, cea mai mare provocare a sa în cei 14 ani de guvernare neîntreruptă a Fidesz, iar demisiile din funcţiile importante ale statului i-au afectat puterea.
Filmul „Sleeping Dogs”, un film cu câştigătorul Oscar-ului Russell Crowe, bazat pe o carte a autorului român Eugen Ovidiu Chirovici, urmează să fie lansat în cinematografele din SUA pe 22 martie 2024, transmite, miercuri, Ambasada SUA la Bucureşti.
Filmul „Sleeping Dogs” urmăreşte povestea unui fost detectiv criminalist (Russell Crowe) cu pierderi de memorie care trebuie să rezolve o crimă brutală doar pentru a descoperi secrete terifiante din trecutul său uitat.
Filmul este bazat pe romanul „Cartea oglinzilor” de Eugen Ovidiu Chirovici, scrie Ambasada SUA la Bucureşti, pe pagina de Facebook.
Născut în Făgăraş, judeţul Braşov, Eugen Ovidiu Chirovici s-a născut în 1964, a lucrat ca jurnalist în anii 90 şi începutul anilor 2000, după care a ocupat o serie de funcţii publice. În 2017 a publicat primul său roman englezesc, „Cartea oglinzilor”. A fost tradus în 39 de limbi, conform site-ului autorului.
Înainte de „Cartea oglinzilor”, Chirovici a publicat romane, povestiri scurte şi câteva lucrări de non-ficţiune.
„Cartea oglinzilor” a fost bine primită în Brazilia, Italia, Spania şi Mexic.
În paralel cu vânzarea drepturilor de autor pentru ediţia tipărită, au fost vândute şi drepturile de adaptare cinematografică. După discuţii cu mai multe vedete de top de la Hollywood, producătorii au decis să opteze pentru Russell Crowe.
„Am considerat că a fost o alegere foarte, foarte bună pentru că l-am văzut în acest rol”, a declarat Chirovici, potrivit Romania-Insider.com.
Cu un buget de 32 de milioane de dolari, „Sleeping Dogs” a fost filmat în Australia. Alături de Russell Crowe, în film apar nume mari din cinematografie, precum Karen Gillan, cunoscută din seria „Gardienii Galaxiei”, „Jumanji” sau „Thor”, şi actorul Tommy Flanagan, văzut în „Braveheart”, „Gladiator”, „Alien vs. Predator” sau „Sin City”.
Filmul va avea premiera pe 22 martie în Statele Unite şi în cele peste 30 de ţări care au cumpărat deja drepturile de difuzare.
Economiile din estul Europei vor trebui să se bazeze în acest an pe consum pentru creşterea economică, în condiţiile în care problemele cu care se confruntă Germania fac redresarea economică mai greu de atins, scrie Bloomberg.
Datele privind creşterea economică pentru ultimul trimestru din 2023, publicate miercuri, arată că Polonia, cea mai mare economie din est, se îndreaptă din nou în contracţie, iar redresarea timidă a Ungariei îşi pierde din elan. România va ieşi probabil în evidenţă ca fiind cea mai performantă datorită nivelului ridicat de absorbţie a fondurilor UE.
În condiţiile în care slăbiciunea Germaniei afectează producţia, se aşteaptă ca consumatorii să fie motorul redresării economice în acest an, pe măsură ce inflaţia se diminuează şi pieţele forţei de muncă rămân tensionate.
„Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor aduce o contribuţie pozitivă la PIB în acest an. Considerăm că îmbunătăţirea consumului privat în 2024 va fi un motor de creştere cheie”, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG din Viena.
Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în prima parte a anului, în condiţiile în care Germania intră într-un al doilea an post-pandemic, cu o creştere economică care se anticipează că se va dovedi, în cel mai bun caz, slabă. Cea mai mare economie a Europei este principalul partener comercial al ţărilor din estul UE, reprezentând între o cincime şi un sfert din exporturile acestora.
Încetinirea economică din Germania a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de contracţie, deoarece UE a redus accesul la finanţare din cauza încălcărilor statului de drept comise de guvernul premierului Viktor Orban.
„Cererea externă slabă şi restrângerea comenzilor industriale au dus la epuizarea exporturilor”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING Bank Ungaria. “Pe de altă parte, consumul intern se află pe o traiectorie de redresare, datorită creşterii salariilor reale şi scăderii ratelor dobânzilor”
Nicolas Sarkozy a fost condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare, din care jumătate cu suspendare. Pedeapsa poate fi executată însă prin mijloace alternative, cum ar fi purtarea unei brăţări electronice, fără a merge la închisoare, relatează Reuters. Sarkozy primise o pedeapsă de un an de închisoare în 2021, însă a făcut apel.
Sarkozy, care a fost preşedinte între 2007 şi 2012, a rămas un personaj politic influent în rândul conservatorilor şi este în relaţii de prietenie cu preşedintele Emmanuel Macron.
El a negat întotdeauna acuzaţiile potrivit cărora partidul său, UMP, ar fi colaborat cu o firmă de relaţii publice, Bygmalion, pentru a ascunde adevăratul cost al campaniei sale.
În timpul unei audieri, Sarkozy a dat vina pe unii membri ai echipei sale de campanie: “Nu am ales niciun furnizor, nu am semnat nicio ofertă, nicio factură”, a declarat el în faţa instanţei.
Procurorii susţin că Sarkozy a cheltuit 42,8 milioane de euro pentru campania din 2012, aproape dublu faţă de suma permisă de lege.
Valoarea totală de piaţă a BTC (Bitcoin) a crescut miercuri peste pragul psihologic de 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată de la finalul anului 2021, conform CoinMarketCap, care realizează o medie a preţurilor de pe mai multe platforme de tranzacţionare.
Aceeaşi platformă arată o capitalizare totală de circa 1.920 de miliarde de dolari pentru cele peste 2,2 milioane de active din piaţa crypto.
Totodată, preţul unui BTC a trecut de pragul de 51.000 de dolari în cursul zilei de miercuri, pentru prima dată din decembrie 2021 până astăzi, potrivit CNBC.
Creşterile de preţuri pe BTC au început în ianuarie anul trecut şi au accelerat la începutul acestui an. În 2024, BTC a crescut cu peste 21%.
În 2023, BTC a înregistrat o creştere de 150% în anticiparea aprobării ETF-ului BTC de către autorităţile americane, un eveniment care s-a concretizat abia în ianuarie 2024.
Preţul a înregistrat o scădere după aprobare, dar la finalul lunii ianuarie a început o nouă serie de creşteri în anticiparea evenimentului cunoscut drept „halving”, în care recompensa primită de minerii din reţea se înjumătăţeşte odată la aproximativ patru ani, ceea ce înseamnă că ritmul ofertei disponibile scade.
Istoric, preţul BTC a atins un nivel record de aproape 69.000 de dolari în noiembrie 2021.
Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, determinate de slăbiciunea de pe piaţa londoneză, potrivit datelor oficiale, subliniind presiunea continuă a costurilor mai mari ale împrumuturilor, raportează Financial Times.
Preţurile medii ale locuinţelor din Marea Britanie au scăzut cu 1,4% în ritm anual în decembrie 2023, a anunţat miercuri Oficiul Naţional de Statistică. Această scădere a fost mai mică decât scăderea revizuită de 2,3% în noiembrie 2023, dar a marcat şase luni consecutive de contracţie.
Cifrele confirmă efectul costurilor mai mari ale împrumuturilor, care au afectat piaţa imobiliară în cea mai mare parte a anului trecut. Cu toate acestea, date mai punctuale, dar mai puţin cuprinzătoare, indică semne timide de îmbunătăţire, pe măsură ce ratele la creditele ipotecare au scăzut.
Gabriella Dickens, economist la Pantheon Macroeconomics, a declarat că se aşteaptă ca indicele ONS al preţurilor locuinţelor să continue să scadă în următoarele două luni, dar a precizat că este posibil ca mai târziu „să înceapă să se redreseze, pe măsură ce scăderea ratelor la creditele ipotecare şi redresarea veniturilor reale stimulează accesibilitatea”.
Preţurile caselor s-au schimbat puţin de la o lună la alta, ducând media la 285.000 de lire sterline în decembrie – cu 4.000 de lire sterline mai puţin decât în decembrie 2022 şi cu 7.000 de lire sterline mai puţin faţă de vârful atins în septembrie 2022.
Londra a înregistrat cea mai mare contracţie dintre toate regiunile, cu preţuri în scădere cu o rată anuală de 4,8%. Cu toate acestea, scăderea a fost mai mică decât cea de 5,5% din noiembrie, capitala rămânând cea mai scumpă parte a ţării, preţul mediul al unei case fiind de 508.000 de lire sterline.
Datele oficiale reprezintă cea mai cuprinzătoare măsură a preţurilor locuinţelor din Marea Britanie, deoarece includ achiziţiile în numerar, bazându-se pe tranzacţiile finalizate în decembrie, care ar fi putut fi convenite cu câteva luni mai devreme.
Săptămâna trecută, un sondaj realizat în rândul agenţilor imobiliari din Marea Britanie a raportat prima creştere a vânzărilor de locuinţe şi a cererii din 2022. La începutul lunii, Banca Angliei a raportat că aprobările de credite ipotecare au crescut în decembrie la un maxim al ultimelor şase luni.