Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.
SCHELETELE DIN DULAP
Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
tintei de deficit.
Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
(ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).
In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
tot interesul sa sustina ideile partidului.
In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
centrala).
IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN
Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.
De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.
“Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
deficitul bugetar in niste limite sustenabile.
In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
parlament.
Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
sa afle asta””, comenteaza Ambrus.
CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII
Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
promisa.
