BusinessMagazin

Blog

  • Secuiana ataca pe frontul de Est

    “Viitorul Secuiana este in comert”, enunta Laszlo Dobra perspectiva firmei de confectii din Targu-Secuiesc, care ani de zile a lucrat doar lohn sub etichete precum Baumler, Bruno sau Vanilla.

    Pana acum patru ani, Secuiana exporta peste 95% din productie, insa cifra a scazut intre timp pana la 88%. In ceea ce priveste cifra de afaceri, piata interna detine acum putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.

    Cum a ajuns compania sa schimbe zona de interes si sa se concentreze pe piata interna? Explicatia tine in primul rand de rentabilitatea pierduta a productiei in sistem lohn; viata fabricilor de profil, si asa destul de grea din cauza scumpirii utilitatilor, a aprecierii leului si a invaziei produselor asiatice, mai are de trecut un prag: criza de forta de munca. In fiecare an, din fabricile Secuiana pleaca in jur de 70-80 de angajati, din care doar jumatate sunt supliniti prin noi angajari, tine sa precizeze directorul Dobra, care recunoaste ca si productia s-a redus pana la 3.500 de perechi de pantaloni pe zi, de doua ori mai putine decat in urma cu patru ani.

    Contractele de lohn au scazut de la 7,4 mil. euro in 2005 la 6,8 mil. in 2006, pentru ca anul trecut valoarea sa scada si mai mult, pana la 3,6 mil. euro. Confectia Targu-Secuiesc (actuala Secuiana), fabrica infiintata in 1968, avea la inceputul anilor ’90 circa 1.600 de angajati si lucra numai export pentru pietele din Europa de Vest si America de Nord. “Am fost intre cele 23 de societati care au luat parte la acea privatizare de proba, inainte sa se infiinteze Fondurile Proprietatii de Stat”, afirma Laszlo Dobra, care adauga ca atunci conducerea si angajatii fabricii au cumparat intregul pachet de actiuni al fabricii.

    Dupa privatizare “am luat avant ca o racheta. Anual am investit peste un milion de marci germane in modernizari”, spune directorul Secuiana. Actionarii au mai dezvoltat, intre timp, alte trei afaceri, doua de productie – Seconf Covasna (100% lohn de confectii pentru femei) si S’mode (100% lohn de confectii pentru barbati) – care anul trecut au generat afaceri de cinci milioane de euro, precum si firma de transport Secuiana Trans, care a realizat in 2007 afaceri de 1,8 mil. euro.

    Dezvoltarea grupului s-a oprit insa in 2004, odata ce a inceput aprecierea monedei nationale. “Intr-o jumatate de an am pierdut cam 25% din competitivitate. Atunci au inceput problemele noastre”, aminteste Dobra. Dupa ce Secuiana a lucrat cateva luni in pierdere, prima masura luata a fost sa renegocieze cu fiecare client in parte contractele de lohn. “Ne-au ramas numai clientii care au serii scurte, modele complicate, vor calitate si platesc mai bine”, precizeaza Laszlo Dobra, explicand ca restructurarea activitatii companiei a redus de atunci si pana acum productia cu circa 60%.

    In acest context, Dobra a inteles ca viitorul nu este in productie, ci in marca proprie. In 2004, Secuiana avea doua magazine, unul in Targu-Secuiesc si unul la Constanta. Acum, retelele proprii de retail si de distributie aduc 52% din totalul vanzarilor Secuiana. “Vrem sa ajungem anul acesta la o contributie de 58-60% a retailului”, anunta Dobra, precizand ca asteapta si vanzari mai mari cu circa 13% decat anul trecut, pana la 8,5 milioane de euro, numai pentru Secuiana.

    Cu 26 de magazine proprii in retea si cinci francize, planurile Secuiana pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca 10-14 magazine, in special in galeriile marilor hipermarketuri. Investitiile bugetate ajung la doua milioane de euro, in conditiile in care costurile deschiderii unui magazin de 60-80 mp depasesc 150.000 de euro. “Clientii nostri nu cumpara din mall-uri. Am avut opt magazine in centre comerciale de acest tip, dar le-am inchis pentru ca nu erau profitabile”, motiveaza Dobra de ce prefera sa se extinda odata cu marile lanturi de hipermarketuri.

    Dezvoltarea brandului Adam’s face parte din strategia Secuiana de a convinge piata interna: “In cinci sau zece ani nu vom mai putea produce nici macar pentru magazinele noastre”. Deocamdata insa, evolutia Secuiana urmeaza tabloul economic al industriei usoare, caracterizat in ultima vreme de declin. In tara sunt aproape 6.000 de firme de confectii, din care doar aproximativ 400 de companii detin branduri proprii, care sunt insa putin cunoscute in afara Romaniei, conform Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare.

    Printre firmele care deja exporta marca proprie sunt Jolidon, ID Sarrieri sau Braiconf Braila. Recastigarea pietei interne, care in prezent este acoperita in proportie de 50% de importuri, poate contrabalansa regresul pietei de exporturi, crede Mircea Vasiu, brand manager al firmei Mondostar din Sibiu. Compania, care exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia, are doua marci – Boulevard si Status – pe care le vinde prin sapte magazine proprii, plus alte 35-40 de puncte de vanzare independente. Slovenii si croatii pot achizitiona deja brandul Boulevard in propria tara “iar anul acesta am intrat si in Rusia”, spune Vasiu. Valoarea primului export in Moscova a fost de circa 100.000 euro.

    Mondostar a realizat anul trecut afaceri de 3,1 mil. euro, contributia retailului ajungand la 28% din total. Previziunile pentru cresterile vanzarilor in reteaua magazinelor Boulevard, creionate la inceputul acestui an, au fost deja depasite cu 25% in primul trimestru din 2008, spune Vasiu. “In primele trei luni am vandut de aproape un milion de euro, dublu decat ne-a asteptat”, spune brand managerul, estimand ca Mondostar va inchia anul cu afaceri de aproape patru milione de euro. Mircea Vasiu se arata optimist in privinta potentialului pietei interne, dar nu intentioneaza sa renunte la activitatea de lohn, “atat timp cat pentru noi va ramane profitabila”.

    Directorul Secuiana se arata sceptic in privinta unei posibile rentabilitati a lohn-ului, luand in considerare cresterea salariilor si a costului utilitatilor. Costurile confectiilor produse in Romania nu vor face decat sa creasca deci, ceea ce va afecta competitivitatea, spune el. “Lohn-ul nu mai este o solutie pe termen lung. Doar nivelul calitatii mai e in favoarea noastra”, considera Laszlo Dobra, care spera ca in doi ani Secuiana sa faca primul pas peste granite, cu brandul propriu insa, nu cu contracte de lohn. “Probabil ca vom merge paralel cu unul din cele doua lanturi de hipermarketuri – Carrefour sau Auchan – si in niciun caz spre Vest, ci spre Est, spre Moldova si Ucraina.”

  • Crestere de 33% pentru Caroli Foods in S1

    Caroli Foods a inregistrat in perioada aprilie-mai 2008 o crestere a cotei de piata de 1,5 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului trecut, atingand cea mai mare rata de crestere inregistrata de un producator din top 10. Astfel, cu o cota de piata de 10,5% din volum, compania isi mentine pozitia a doua pe piata, conform MEMRB.

     

    Conform studiilor independente de piata, Caroli Foods a avut un ritm de crestere mai rapid decat piata, atat ca valoare, cat si ca volum. Din datele disponibile se remarca faptul ca in perioada aprilie – mai 2008, piata a crescut in volum cu 27%, in timp ce rata de crestere a companiei a fost cu 32% mai mare comparativ cu aprilie – mai 2007.

     

    In ceea ce priveste vanzarile pe segmente se observa ca aproape toate categoriile de produse descresc usor in favoarea specialitatilor care castiga tot mai mult teren in concordantă cu rafinarea preferintelor consumatorilor. Pe segmente, in primul semestru din 2008 – salamul se mentine in top cu 39%, urmat de carnati cu 12%, sunca 11%, cremwursti 10%, specialitati 9%, parizer 8%, pate 2%, diverse 8%.

     

    Investitiile din acest prim semestru au totalizat 8.4 milioane de lei si au fost in principal directionate catre investitia pentru platforma logistica de la Pitesti, dar si catre randamentul productiei.

     

    Caroli Foods produce cinci marci de mezeluri: Gourmet, Caroli, Maestro, Sissi (franciza) si Primo Familia. Pe parcursul celor 12 ani de activitate, Caroli Foods a investit peste 35 de milioane de euro in procesarea si distribuirea mezelurilor. Compania detine doua fabrici la Pitesti, cu o suprafata productiva de peste 18.000 de metri patrati. Grupul Caroli Foods este in principal format din companiile Caroli Prod 2000, T.C. Affaires, INDCARF S.A si Maestro Industries.
     

  • Patronii romani isi platesc executivii mai bine decat multinationalele

    Marile firme romanesti ajung sa plateasca cu 20-30% in plus pentru a atrage oameni cu experienta de multinationala, care au fost expusi la expertiza unor mari companii cu prezenta mondiala, dar si pentru a compensa riscurile asociate de catre manageri cu cariera intr-o firma cu actionariat romanesc.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Atentie la institutiile de finantare nebancare. Dobanda e uriasa!

    In ultimul an, numarul acestora a ajuns la peste 4.600 si putine sunt obligate sa se supuna restrictiilor Bancii Nationale. Dintre acestea, doar 48 sunt supravegheate de Banca Nationala.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Bancile europene vor inregistra pierderi de 120 mld. euro in urmatorii 3 ani

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro

  • Aproape jumatate dintre romani nu isi permit sa economiseasca

    Aproape jumatate dintre romani se afla in imposibilitatea sa puna un ban deoparte. Mai mult decat atat, dorinta lor de a face economii este depasita net de cea de a-si cheltui banii, conform unui studiu al Aviva Asigurari de Viata.

     

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
     

  • Usoare semne de verde

    La inchidere, acelasi indice BET a inregistrat cea mai mare crestere, de 1,69% fata de ultima sedinta. De cealalta parte, cea mai mica apreciere a avut-o indicele BET-FI, de 0,73%.

    Valoarea totala a tranzactiilor (BVB+RASDAQ) a fost de 7.317.711,43 euro ceea ce inseamna ca a crescut cu aproximativ 1.400.000 de euro fata de cifra cumulata in sedinta precedenta.

    Cele mai lichide companii ale zilei au fost Banca Transilvania, Petrom, SIF Transilvania, Erste Bank, respectiv SIF Oltenia.

  • Anexa la raportul CE

    Da, cred ca procurorii DNA sunt singurii care pana acum trebuia sa fi lamurit deja cu cate zerouri trebuie ortografiata sintagma “regimul corupt Nastase”. Spuneti ca sunt cinic, dar cred ca in cele peste 15 luni – sub mandatul Monicai Macovei, branduit ca “epoca de aur” a anticoruptiei – procurorii nu au fost in stare sa trimita in judecata nici macar un singur dosar nu pentru ca au fost blocati de Adrian Nastase, Parlament, Curtea Constitutionala etc., ci pentru ca pur si simplu nu sunt in stare. Si nu pentru ca le-ar lipsi substanta cazurilor.

    N-am fost printre cei care, in martie 2006, dupa executia cu public de la hotelul Confort, i-au cantat prohodul omului politic Adrian Nastase si, poate de aceea, nici astazi nu ma numar printre cei care exulta la revenirea acestuia, cu atat mai putin printre cei care il insotesc in visul de a candida din nou la presedintie anul viitor, impotriva lui Traian Basescu. Nu de alta, dar, daca mi-e permis sa-l parafrazez pe recent retrasul Ion Iliescu, dupa ce toata lumea a vazut huzurul in care traieste un lider social-democrat, faptul ca PSD va iesi in 2009 in strada sa ceara voturile saracilor pentru Adrian Nastase nu mi se pare cel mai fericit scenariu pentru formatiunea condusa de Mircea Geoana.

    Adrian Nastase este, trebuie spus, un om politic remarcabil pentru clasa din care face parte: cati dintre cei cazuti de sus in politica romaneasca au mai avut puterea de a reveni atat de rapid si la un nivel nu cu mult inferior celui de unde s-au prabusit? Mai stiti, spre exemplu, cu ce se ocupa Petre Roman, Emil Constantinescu sau Victor Ciorbea? Aceasta indarjire a fostului premier de a nu pierde prim-planul – la un an dupa ce a fost mazilit de la conducerea partidului s-a reinventat cu succes ca blogger, reintrand inteligent in circuitul discutiei publice – seduce, imi inchipui, pe cei satui de figurile triste care odinioara faceau agenda zilei, dar care si-au terminat cariera odata cu pierderea functiei politice.

    Mai mult, profitand de cele “prea multe dosare prost intocmite de procurori” si mai apoi blocate in Parlament, Adrian Nastase isi permite astazi sa se debaraseze, pe procedura, de toate acuzele care i-au fost aduse; argumentul sau, ca ar fi victima unei rafuieli politice, sta in picioare. Cu “ajutorul” procurorilor DNA, acest argument are insa potentialul de a ajunge singura explicatie pentru problemele cu justitia ale fostului premier. Si, desi nu sunt convins ca procurorii au tot adevarul de partea lor in ce priveste vinovatia lui, cred ca acesta ar fi un semnal mult mai grav decat cel de continuare de catre Comisia Europeana a Mecanismului de Cooperare si Verificare cu Romania.

    Din acest motiv nu ma incanta deloc perspectiva ca Adrian Nastase sa candideze la presedintie in 2009, asa cum anunta de cate ori nu-l intreaba nimeni: convingerea mea e ca ar fi o prada mult prea usoara pentru Traian Basescu, chiar daca nici actualul presedinte nu sta prea bine la sertarul cu suspiciuni de coruptie. E drept, in 2004, cand rezultatul infruntarii a fost la fotografie, sertarul actualului presedinte era bine ferecat si se lua in discutie doar dosarul “Flota” – un alt camion de coli A4 de unde procurorii au reusit sa scoata doar impresia ca Traian Basescu este hartuit politic.

    Insa chiar si acum, dupa ce la Bucuresti un alt primar cu sanse concrete la Cotroceni isi face imagine pe suspiciunile de coruptie ale apropiatilor lui Traian Basescu, Adrian Nastase se pastreaza inca la multe lungimi de dosar in fata. Si, dupa cum da de inteles Comisia Europeana, nici in exterior imaginea fostului premier nu e chiar atat de favorabila; mai ales dupa ce in ultimele saptamani a lasat impresia ca – la fel ca in 2005 – prefera sa se ascunda dupa voturile colegilor de Parlament in loc sa-si demonstreze public nevinovatia.

    Ce ar reusi insa sa faca o candidatura a lui Adrian Nastase ar fi recompensarea – din nou – a lui Traian Basescu cu ordinul “Lupta anticoruptie” in grad de cavaler. Un trofeu la care actualul presedinte abia mai poate sa spere, dupa ce retorica lui din 2004 poate fi foarte bine folosita si astazi, de vreme ce “carnea de tun” a ramas cam aceeasi in linii mari, e la fel de libera si, poate, nitel mai atoasa de mestecat in dosare.

  • Shopping City Sibiu se extinde cu 35.000 mp

    Shopping City Sibiu va include, dupa finalizarea procesului de extndere, un hypermarket Carrefour de 12.000 mp, un operator de mobila Mobexpert de 7.740 mp, un Flanco World cu o suprafata de 1.000 mp, un Proges (1 200 mp), galeria comerciala Promenada Mall urmand sa fie extinsa de asemenea cu 3.000 de metri patrati.

     

    Parcul de retail va fi unul din cele mai ample dupa finalizarea extinderii, cu doua hypermarkert-uri – Real si Carrefour, doi operatori de mobila – Mobexpert si Mobilia, doi operatori de bunuri electronice si electrocasnice – Media Galaxy si Flanco, un operator de bricolaje – Baumax, si un mall – Promenada Mall. In plus, Shopping City Sibiu detine o unitate exterioara de retail de 4.000 mp care ii are chiriasi pe Hervis Sport, Takko Fashion, Deichmann si New Yorker.

     

    “Extinderea Shopping City Sibiu va aduce un mare avantaj parcului de retail, oferind clientilor o singura destinatie pentru toate nevoile de shopping ale acestora", a declarat Michael Gingrich, regional asset manager al Argo Real Estate. Agentul exclusiv de inchiriere a parcului de retail a fost Cushman & Wakefield Activ Consulting, reprezentantii companiei de consultanta declarand ca noua galerie este inchiriata in proportie de 80%.

     

    Suprafata totala a parcului de retail va ajunge la 85.000 mp inchiriabili cand toate extinderile vor fi finalizate. Investitia totala Argo Real Estate pentru aceasta extindere este estimata la 34 milioane de euro
     

  • Atanasiu: AVAS are in pregatire mai multe privatizari mari pentru acest an

    Atanasiu a spus ca AVAS are incluse in programul de privatizare pentru 2008 mai multe societati mari, a caror evaluare este in curs de pregatire pentru a putea fi lansata oferta in piata.

     

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro