BusinessMagazin

Blog

  • Amazon ar vrea să le dea curierilor ochelari cu realitate augmentată

    Amazon ar dezvolta ochelari cu realitate augmentată (AR) pentru şoferii săi de livrare, conform unor surse citate de Reuters. Dispozitivul, cunoscut sub numele de cod intern „Amelia”, ar fi o extindere a ochelarilor inteligenţi Echo Frames şi ar avea scopul de a economisi timp la fiecare livrare, îmbunătăţind productivitatea.

    Ochelarii AR sunt prevăzuţi cu un ecran încorporat, care oferă instrucţiuni de navigaţie „turn-by-turn” pentru a ghida şoferii atât în timpul condusului, cât şi în clădiri. Utilizarea acestora ar elimina nevoia unui GPS portabil, dându-le voie astfel şoferilor să care mai multe pachete simultan.

    Cu toate acestea, lansarea ochelarilor nu este sigură, existând obstacole în ceea ce priveşte integrarea unei baterii care să reziste unui schimb de opt ore şi un design care să prevină oboseala la utilizare. Un alt obstacol este colectarea de date detaliate despre clădiri şi zone rezidenţiale.

    Deşi Amazon nu a confirmat existenţa proiectului, un purtător de cuvânt a declarat că firma inovează continuu pentru a îmbunătăţi siguranţa şi experienţa şoferilor livratori, fără a da alte detalii privind tehnologia cu pricina.

  • Victorie în instanţă. Shell nu este obligată să reducă drastic emisiile de carbon în Olanda

    O instanţă olandeză a decis în 2021 că Shell trebuie să-şi reducă emisiile de carbon cu 45% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2019, pentru a-i proteja pe cetăţenii olandezi. Procesul a început în urma demersurilor făcute de mai multe organizaţii de protecţie a mediului din Olanda.

    Acestea au susţinut că este vorba despre protecţia drepturilor omului. Compania a făcut recurs la Curtea de Apel şi a câştigat. Curtea a respins toate pretenţiile împotriva Shell. Judecătorii au stabilit că numai statele pot impune cerinţe atât de mari unor companii şi că o astfel de reducere a afacerii nu ar face decât să ajute concurenţa, fără a se obţine niciun beneficiu pentru planetă.

    Decizia a fost salutată de reprezentanţii companiei.

    „Suntem mulţumiţi de decizia instanţei, care credem că este cea potrivită pentru tranziţia energetică globală, pentru Ţările de Jos şi pentru compania noastră. Ţinta noastră de a deveni o afacere de energie cu emisii nete zero până în 2050 rămâne în centrul strategiei Shell şi ne transformă afacerea. Aceasta include continuarea muncii noastre de a reduce la jumătate emisiile din operaţiunile noastre până în 2030. Facem progrese bune în strategia noastră de a oferi mai multă valoare cu mai puţine emisii”, a precizat directorul executiv al Shell, Wael Sawan, potrivit Sky News.

    Hotărârea a fost pronunţată chiar în timp ce summitul COP29 pentru climă se desfăşoară în Azerbaidjan. Activiştii de mediu din Olanda ar putea ataca decizia la Curtea Supremă a ţării. Ei pot specula faptul că instanţa a stabilit că Shell are obligaţia de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră pentru a proteja oamenii de încălzirea globală. Totuşi, Curtea de Apel a adăugat că Shell este pe cale să-şi atingă obiectivele privind protejarea mediului.

    Cazul din Olanda ar putea să devină un model pentru instanţele din alte ţări.
     

  • Târgul de Crăciun din Piaţa Constituţiei din Capitală se deschide în 29 noiembrie

    Potrivit instituţiei, evenimentul devenit deja tradiţie îşi aşteaptă vizitatorii – bucureşteni şi turişti – să trăiască un Crăciun autentic până pe 26 decembrie, cu activităţi şi atracţii dedicate întregii familii.

    Peste 130 de căsuţe de Crăciun vor găzdui meşteşugari din toate zonele ţării, creatori autentici şi producători locali.

    De asemenea, în zona tradiţională vor avea loc prezentări de colinde şi obiceiuri româneşti, coruri şi grupuri de copii, artişti instrumentişti şi concerte.

    Totodată, în zona urbană, vor răsuna ritmuri internaţionale ale celor mai cunoscute melodii de iarnă, mixate de DJ.

    Pentru copii, va fi deschisă Casa lui Moş Crăciun, unde aceştia se vor putea întâlni cu Moşul şi spiriduşii, vor fi organizate ateliere de creaţie, dar vor putea fi scrise şi scrisori cu dorinţe de sărbători.

    Micuţii vor putea folosi caruselul sau să urmărească spectacole de teatru.

    În zonă vor funcţiona şi o roată panoramică şi un trenuleţ tematic.

  • Meta testează educaţia VR în universităţile din SUA şi Marea Britanie

    Denumită Meta for Education, iniţiativa îşi propune să le ofere profesorilor acces la prototipuri VR şi XR, care să faciliteze crearea de conţinut interactiv pentru discipline diverse, precum ştiinţe, medicină, istorie şi arte.

    Printre universităţile implicate se numără Arizona State University, Houston Community College, Imperial College London şi University of Michigan. Acestea vor testa noile tehnologii în sălile de curs şi vor da feedback pentru îmbunătăţirea produsului înainte de lansarea oficială.

    În Europa, Meta extinde iniţiativa „metaversităţilor” începând cu University of Leeds din Marea Britanie, University of the Basque Country din Spania şi University of Hannover din Germania.

    Cursurile au început deja la Leeds, axate pe performanţă şi teatru, urmând ca în februarie 2025 să fie introduse cursuri de fizioterapie şi anatomie în Spania.

    Anunţul vine la şapte luni după ce Meta a prezentat un produs educaţional bazat pe headset-urile Quest, destinat instituţiilor pentru cursanţi cu vârsta peste 13 ani. În pofida pierderilor de 4,4 miliarde dolari raportate în Q3 2024 în Reality Labs, Meta continuă să investească în dezvoltarea VR, considerând acest sector esenţial pentru viitorul său.

  • Bursă. Compania hotelieră Turism Felix încheie primele nouă luni din an cu un profit de 1,7 mil. lei, în scădere cu 82% faţă de aceeaşi perioadă din 2023

    Societatea Turism Felix (TUFE), care administrează cinci hoteluri în staţiunea Băile Felix din judeţul Bihor, a raportat la Bursă un profit de 1,66 milioane de lei în intervalul ianuarie-septembrie 2024, în coborâre cu 82% faţă de rezultatul de 9,2 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În raportul trimestrial, reprezentanţii companiei scriu că evoluţia vine pe fondul creşterii cu 7,7% a cheltuielilor de exploatare. Între timp, veniturile din exploatare s-au redus cu 2,85% la 79,3 milioane de lei, scăderea veniturilor pe segmentele de cazare, alimentaţie publică şi tratament compensând cu valoarea veniturilor din agrement.

    „Evoluţia turistică: faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent s-a înregistrat o scădere de 9,6%, respectiv cu 18.927 zile-turist, realizându-se un număr de 178.267 zile-turist”, mai reiese din raport.

    O scădere semnificativă s-a înregistrat pe relaţia cu Casa Naţionala de Pensii Publice, o reducere cu 50% a circulaţiei turistice de la 50.898 zile-turist realizate în anul 2023 la 24.434 zile-turist în perioada sus menţionată.

    Recent, Turism Felix a anunţat că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat oferta publică de cumpărare de acţiuni iniţiată de fondul de investiţii Transilvania Investments Alliance (TRANSI), acţionar majoritar cu 93% din totalul acţiunilor.

    Titlurile TUFE se tranzacţionează în creştere cu 12% în 2024, pe o lichiditate de 600.000 de lei şi o evaluare bursieră de 165 de milioane de lei.

     

     

  • Cine sunt oamenii pe care îi pune Trump în funcţii cheie: Marco Rubio, senator de Florida şi susţinător al Iranului şi al Chinei, ar urma să fie nominalizat secretar de stat, în timp ce Mike Waltz, care condamnă implicarea Americii în războiul din Ucraina, ar fi consilierul pe probleme de apărare

    Donald Trump începe să îşi finalizeze lista pentru echipa sa de politică externă, plănuind să îl angajeze pe Mike Waltz, membru al Congresului din Florida, în calitate de consilier pentru securitate naţională şi să îl nominalizeze pe senatorul de Florida Marco Rubio pentru funcţia de secretar de stat, potrivit FT.

    Rubio, un susţinător al Iranului şi al Chinei care face parte din Comisia pentru relaţii externe a Senatului, ar deveni unul dintre cei mai proeminenţi membri ai echipei de politică externă a lui Trump dacă va fi confirmat de Senat anul viitor. American de origine cubaneză, Rubio ar fi, de asemenea, primul latino-american care ar ocupa funcţia de diplomat de top al Washingtonului.

    Waltz, în vârstă de 50 de ani, un veteran militar decorat, critic al NATO şi coleg sceptic în privinţa Chinei, ar deveni unul dintre cei mai puternici oficiali de la Casa Albă dacă va ocupa acest post, modelând politica SUA privind conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

    Ofiţer pensionat al forţelor speciale ale armatei, el a efectuat mai multe misiuni în Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa. Trump a promis o mare schimbare în politica externă a SUA faţă de preşedintele Joe Biden, după ce a făcut campanie pe o platformă unilateralistă şi non-intervenţionistă.

    Matt Turpin, fost director pentru China al Consiliului Naţional de Securitate al administraţiei Trump, a remarcat că Rubio, care a candidat pentru nominalizarea republicană la preşedinţie în 2016, a fost unul dintre primii şoimi ai Chinei la Washington, cu mult înainte ca mulţi alţi oficiali americani să se concentreze asupra Beijingului. „Această experienţă şi concentrare asupra Chinei este întărită de selectarea lui Mike Waltz în calitate de consilier pentru securitate naţională”, a declarat Turpin.

    „Aceasta sugerează că preşedintele ales Trump va exercita presiuni foarte puternice asupra Partidului Comunist Chinez, la fel cum a făcut în timpul primului său mandat”. Spre deosebire de alte funcţii de conducere din administraţie, consilierul pentru securitate naţională nu are nevoie de confirmarea Senatului, ceea ce înseamnă că Waltz ar putea începe imediat ce Trump va depune jurământul pentru un nou mandat de patru ani în ianuarie.

    În prima sa administraţie, Trump a trecut prin patru consilieri pentru securitate naţională. Prima sa alegere, fostul ofiţer de informaţii militare Michael Flynn, a durat mai puţin de o lună după ce a recunoscut că a minţit FBI-ul cu privire la contactele cu un diplomat rus. Flynn a fost urmat de HR McMaster, John Bolton şi Robert O’Brien.

     

  • Cine sunt oamenii pe care îi pune Trump în funcţii cheie: Marco Rubio, senator de Florida şi susţinător al Iranului şi al Chinei, ar urma să fie nominalizat secretar de stat, în timp ce Mike Waltz, care condamnă implicarea Americii în războiul din Ucraina, ar fi consilierul pe probleme de apărare

    Donald Trump începe să îşi finalizeze lista pentru echipa sa de politică externă, plănuind să îl angajeze pe Mike Waltz, membru al Congresului din Florida, în calitate de consilier pentru securitate naţională şi să îl nominalizeze pe senatorul de Florida Marco Rubio pentru funcţia de secretar de stat, potrivit FT.

    Rubio, un susţinător al Iranului şi al Chinei care face parte din Comisia pentru relaţii externe a Senatului, ar deveni unul dintre cei mai proeminenţi membri ai echipei de politică externă a lui Trump dacă va fi confirmat de Senat anul viitor. American de origine cubaneză, Rubio ar fi, de asemenea, primul latino-american care ar ocupa funcţia de diplomat de top al Washingtonului.

    Waltz, în vârstă de 50 de ani, un veteran militar decorat, critic al NATO şi coleg sceptic în privinţa Chinei, ar deveni unul dintre cei mai puternici oficiali de la Casa Albă dacă va ocupa acest post, modelând politica SUA privind conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

    Ofiţer pensionat al forţelor speciale ale armatei, el a efectuat mai multe misiuni în Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa. Trump a promis o mare schimbare în politica externă a SUA faţă de preşedintele Joe Biden, după ce a făcut campanie pe o platformă unilateralistă şi non-intervenţionistă.

    Matt Turpin, fost director pentru China al Consiliului Naţional de Securitate al administraţiei Trump, a remarcat că Rubio, care a candidat pentru nominalizarea republicană la preşedinţie în 2016, a fost unul dintre primii şoimi ai Chinei la Washington, cu mult înainte ca mulţi alţi oficiali americani să se concentreze asupra Beijingului. „Această experienţă şi concentrare asupra Chinei este întărită de selectarea lui Mike Waltz în calitate de consilier pentru securitate naţională”, a declarat Turpin.

    „Aceasta sugerează că preşedintele ales Trump va exercita presiuni foarte puternice asupra Partidului Comunist Chinez, la fel cum a făcut în timpul primului său mandat”. Spre deosebire de alte funcţii de conducere din administraţie, consilierul pentru securitate naţională nu are nevoie de confirmarea Senatului, ceea ce înseamnă că Waltz ar putea începe imediat ce Trump va depune jurământul pentru un nou mandat de patru ani în ianuarie.

    În prima sa administraţie, Trump a trecut prin patru consilieri pentru securitate naţională. Prima sa alegere, fostul ofiţer de informaţii militare Michael Flynn, a durat mai puţin de o lună după ce a recunoscut că a minţit FBI-ul cu privire la contactele cu un diplomat rus. Flynn a fost urmat de HR McMaster, John Bolton şi Robert O’Brien.

     

  • INS: salariul mediu brut în septembrie, cu 110 mai mare decât cel din august

    Câştigul salarial mediu brut a fost în luna septembrie de 8.553 lei, cu 110 lei, adică 1,3%, mai mare decât în luna august 2024, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Conform INS, câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) faţă de luna august 2024.

    În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

    -cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului;
    -între 4,0% şi 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, telecomunicaţii;
    -între 1,5% şi 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
    mase plastice.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie ori de încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
    -11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
    -între 4,5% şi 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
    -între 1,0% şi 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plăţii cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică (+2,3%).

    Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,4%).

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%.

  • INS: salariul mediu brut în septembrie, cu 110 mai mare decât cel din august

    Câştigul salarial mediu brut a fost în luna septembrie de 8.553 lei, cu 110 lei, adică 1,3%, mai mare decât în luna august 2024, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Conform INS, câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) faţă de luna august 2024.

    În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

    -cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului;
    -între 4,0% şi 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, telecomunicaţii;
    -între 1,5% şi 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
    mase plastice.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie ori de încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
    -11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
    -între 4,5% şi 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
    -între 1,0% şi 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plăţii cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică (+2,3%).

    Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,4%).

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%.

  • Rata anuală a inflatiei a urcat uşor în octombrie, la 4,7%, după ce avusese un trend descrescător începând cu luna iulie. Serviciile s-au scumpit în medie cu 7,6% fată de octombrie 2023, iar alimentele cu 4,7%

    Rata anuală a inflatiei a urcat uşor în octombrie, la 4,7%, fată de 4,6% în septembrie, după ce avusese un trend descrescător începând cu luna iulie, potrivit datelor anuntate marti de INS.

    Cea mai mare creştere a fost la servicii, care s-au scumpit fată de octombrie 2023 cu 7,6%, urmate de alimente, cu 4,7%, şi mărfuri nealimentare cu 3,4%.

    Comparativ cu septembrie 2024, în octombrie preturile de consum s-au majorat cu 0,6%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,4%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) a fost 5,8%.

    Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflatiei a fost în octombrie de 5%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 100,71%.  Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,1%.

    Dintre alimente, cele mai mari creşteri de pret an la an au fost la legume şi conserve de legume (11%), fructe (13%), conserve de fructe (9%), în timp ce vinul şi berea s-au scumpit cu circa 7%.

    În schimb, făina, mălaiul şi untul s-au ieftinit în medie cu aproape 10%, zahărul cu 6%, iar uleiul cu 4%.

    La capitolul mărfuri nealimentare, detergentii s-au scumpit cu 13%, tutunul şi tigările cu 10%, iar articolele de igienă şi cosmeticele, dar şi cărtile şi revistele  cu 7%.

    Fată de octombrie 2023, gazele sunt cu 10% mai ieftine.

    Dintre servicii, cele mai mari creşteri au fost la Poştă (17%), Igienă şi Cosmetică (11%), Apă şi Canalizare (11%) , Chirie şi Restaurante (10% fiecare) . Biletele de avion erau în octombrie cu 10% mai scumpe, în medie, decât în perioada similară din 2023.