Blog

  • O nouă lege incredibilă dată de Vladimir Putin pentru propria populaţie. Ce păţesc cei care îndrăznesc să critice armata rusă

    Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat, miercuri, o lege care va permite autorităţilor să confişte bani, obiecte de valoare şi alte bunuri persoanelor care răspândesc ,,informaţii false în mod deliberat” despre armata ţării, scrie AP.

    Proiectul de lege a fost aprobat în unanimitate de camera superioară săptămâna trecută, releva sursa citată.
    Preşedintele camerei inferioare, Viaceslav Volodin, a declarat, potrivit AP, că măsura include pedepse mai aspre pentru ,,trădătorii care aruncă cu noroi asupra ţării noastre şi a trupelor noastre” şi ar urma ,,să le retragă acestor ticăloşi titlurile onorifice, să le confişte bunurile, banii şi alte obiecte de valoare”.

    Legea împotriva ,,discreditării armatei”, adoptată după invazia rusească în 2022, a fost invocată de oficialii ruşi pentru a-i reduce la tăcere pe criticii regimului Putin şi care răspândeau ,,ştiri false” despre trupele ruseşti. Mai mulţi activişti, bloggeri şi ruşi obişnuiţi au primit sentinţe cu închisoarea.

    Agenţia de stat TASS a declarat că prin noua lege, oamenilor li s-ar confisca doar banii, bunurile şi proprietăţile ,,obţinute prin mijloace criminale” sau folosite pentru activităţi împotriva securităţii naţionale a Rusiei.
    Noua lege de confiscare se va aplica, de asemenea, celor condamnaţi pentru incitare publică la ,,activităţi extremiste” şi pentru îndemn la acţiuni dăunătoare securităţii statului sau pentru ,,discreditarea” forţelor armate.

  • Demisiile din Ungaria îl lasă pe Viktor Orban în cea mai mare criză de până acum

    Ungaria a fost zguduită de demisiile bruşte ale celor mai populare şi de succes două femei dintr-un partid de guvernământ, evenimentele constituind cea mai mare ameninţare la adresa lui Orban de la revenirea sa la putere în 2010, scrie BBC.
    Preşedinta Katalin Novak şi fostul ministru al justiţiei, Judit Varga, şi-au asumat ambele responsabilitatea pentru decizia de a-l graţia pe Endre K, fost director adjunct al unui orfelinat de stat. Endre K a fost încarcerat pentru că a convins copiii să îşi retragă mărturia împotriva directorului orfelinatului, acuzat de abuz sexual.

    Plecările celor două femei au fost urmate de o serie de acuzaţii privind modul în care Viktor Orban conduce ţara.
    Preşedinta Novak radia o imagine de ,,mamă a naţiunii”, identificată îndeaproape cu politicile populare de încurajare a cuplurilor de a avea mai mulţi copii, notează BBC.

    Judit Varga ar fi trebuit să conducă partidul de guvernământ Fidesz în lupta împotriva ,,birocraţilor de la Bruxelles” în alegerile europarlamentare din iunie, dar a demisionat din funcţia de deputat şi s-a retras din viaţa publică.
    La scurt timp după demisia lui Judit Varga, fostul ei soţ, Peter Magyar, o figură importantă din partidul Fidesz, a anunţat: ,,Nu vreau să mai fac parte nici măcar pentru un minut dintr-un sistem în care adevăraţii vinovaţi se ascund în spatele fustelor femeilor”. Ulterior, el a postat zilnic pe Facebook noi critici la adresa unor figuri guvernamentale, printre care Antal Rogan – omul de comunicare al Guvernului – şi Istvan Tiborcz, ginerele premierului şi soţul fiicei lui Orban, Rahel.


    Reacţia lui Orban, absentă
    Potrivit BBC, partidele de opoziţie au înaintat cereri de investigare a modului în care a fost acordată graţierea lui Endre K şi a modului în care este condus statul şi au solicitat alegerea directă a viitorului preşedinte.
    Până în acest moment, Viktor Orban nu a declarat nimic public. Este, fără îndoială, cea mai mare provocare a sa în cei 14 ani de guvernare neîntreruptă a Fidesz, iar demisiile din funcţiile importante ale statului i-au afectat puterea.

  • A apărut filmul, cu Russell Crowe, bazat pe o carte a unui autor român

    Filmul „Sleeping Dogs”, un film cu câştigătorul Oscar-ului Russell Crowe, bazat pe o carte a autorului român Eugen Ovidiu Chirovici, urmează să fie lansat în cinematografele din SUA pe 22 martie 2024, transmite, miercuri, Ambasada SUA la Bucureşti.
    Filmul „Sleeping Dogs” urmăreşte povestea unui fost detectiv criminalist (Russell Crowe) cu pierderi de memorie care trebuie să rezolve o crimă brutală doar pentru a descoperi secrete terifiante din trecutul său uitat.
    Filmul este bazat pe romanul „Cartea oglinzilor” de Eugen Ovidiu Chirovici, scrie Ambasada SUA la Bucureşti, pe pagina de Facebook.
    Născut în Făgăraş, judeţul Braşov, Eugen Ovidiu Chirovici s-a născut în 1964, a lucrat ca jurnalist în anii 90 şi începutul anilor 2000, după care a ocupat o serie de funcţii publice. În 2017 a publicat primul său roman englezesc, „Cartea oglinzilor”. A fost tradus în 39 de limbi, conform site-ului autorului.
    Înainte de „Cartea oglinzilor”, Chirovici a publicat romane, povestiri scurte şi câteva lucrări de non-ficţiune.
    „Cartea oglinzilor” a fost bine primită în Brazilia, Italia, Spania şi Mexic.
    În paralel cu vânzarea drepturilor de autor pentru ediţia tipărită, au fost vândute şi drepturile de adaptare cinematografică. După discuţii cu mai multe vedete de top de la Hollywood, producătorii au decis să opteze pentru Russell Crowe.
    „Am considerat că a fost o alegere foarte, foarte bună pentru că l-am văzut în acest rol”, a declarat Chirovici, potrivit Romania-Insider.com.
    Cu un buget de 32 de milioane de dolari, „Sleeping Dogs” a fost filmat în Australia. Alături de Russell Crowe, în film apar nume mari din cinematografie, precum Karen Gillan, cunoscută din seria „Gardienii Galaxiei”, „Jumanji” sau „Thor”, şi actorul Tommy Flanagan, văzut în „Braveheart”, „Gladiator”, „Alien vs. Predator” sau „Sin City”.
    Filmul va avea premiera pe 22 martie în Statele Unite şi în cele peste 30 de ţări care au cumpărat deja drepturile de difuzare.

  • Economiile Europei de Est nu se mai pot baza pe Germania pentru creştere economică şi sunt obligate să apese pedala consumului pentru a mişca lucrurile în 2024: Datele arată că economia poloneză şi ungară încasează lovituri serioase. România se pregăteşte să ia podiumul la creşterea economică

    Economiile din estul Europei vor trebui să se bazeze în acest an pe consum pentru creşterea economică, în condiţiile în care problemele cu care se confruntă Germania fac redresarea economică mai greu de atins, scrie Bloomberg.

    Datele privind creşterea economică pentru ultimul trimestru din 2023, publicate miercuri, arată că Polonia, cea mai mare economie din est, se îndreaptă din nou în contracţie, iar redresarea timidă a Ungariei îşi pierde din elan. România va ieşi probabil în evidenţă ca fiind cea mai performantă datorită nivelului ridicat de absorbţie a fondurilor UE.

    În condiţiile în care slăbiciunea Germaniei afectează producţia, se aşteaptă ca consumatorii să fie motorul redresării economice în acest an, pe măsură ce inflaţia se diminuează şi pieţele forţei de muncă rămân tensionate.

    „Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor aduce o contribuţie pozitivă la PIB în acest an. Considerăm că îmbunătăţirea consumului privat în 2024 va fi un motor de creştere cheie”, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG din Viena.

    Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în prima parte a anului, în condiţiile în care Germania intră într-un al doilea an post-pandemic, cu o creştere economică care se anticipează că se va dovedi, în cel mai bun caz, slabă. Cea mai mare economie a Europei este principalul partener comercial al ţărilor din estul UE, reprezentând între o cincime şi un sfert din exporturile acestora.

    Încetinirea economică din Germania a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de contracţie, deoarece UE a redus accesul la finanţare din cauza încălcărilor statului de drept comise de guvernul premierului Viktor Orban.

    „Cererea externă slabă şi restrângerea comenzilor industriale au dus la epuizarea exporturilor”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING Bank Ungaria. “Pe de altă parte, consumul intern se află pe o traiectorie de redresare, datorită creşterii salariilor reale şi scăderii ratelor dobânzilor”

  • Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat pentru finanţare ilegală a campaniei electorale

    Nicolas Sarkozy a fost condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare, din care jumătate cu suspendare. Pedeapsa poate fi executată însă prin mijloace alternative, cum ar fi purtarea unei brăţări electronice, fără a merge la închisoare, relatează Reuters. Sarkozy primise o pedeapsă de un an de închisoare în 2021, însă a făcut apel.

    Sarkozy, care a fost preşedinte între 2007 şi 2012, a rămas un personaj politic influent în rândul conservatorilor şi este în relaţii de prietenie cu preşedintele Emmanuel Macron.

    El a negat întotdeauna acuzaţiile potrivit cărora partidul său, UMP, ar fi colaborat cu o firmă de relaţii publice, Bygmalion, pentru a ascunde adevăratul cost al campaniei sale.

    În timpul unei audieri, Sarkozy a dat vina pe unii membri ai echipei sale de campanie: “Nu am ales niciun furnizor, nu am semnat nicio ofertă, nicio factură”, a declarat el în faţa instanţei.

    Procurorii susţin că Sarkozy a cheltuit 42,8 milioane de euro pentru campania din 2012, aproape dublu faţă de suma permisă de lege.

     

     

  • Bitcoin a atins din nou o valoare de piaţă totală de peste 1.000 de miliarde de dolari, pentru prima dată de la finalul anului 2021, într-o piaţă crypto care se apropie de 2.000 de miliarde de dolari

    Valoarea totală de piaţă a BTC (Bitcoin) a crescut miercuri peste pragul psihologic de 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată de la finalul anului 2021, conform CoinMarketCap, care realizează o medie a preţurilor de pe mai multe platforme de tranzacţionare.

    Aceeaşi platformă arată o capitalizare totală de circa 1.920 de miliarde de dolari pentru cele peste 2,2 milioane de active din piaţa crypto.

    Totodată, preţul unui BTC a trecut de pragul de 51.000 de dolari în cursul zilei de miercuri, pentru prima dată din decembrie 2021 până astăzi, potrivit CNBC.

    Creşterile de preţuri pe BTC au început în ianuarie anul trecut şi au accelerat la începutul acestui an. În 2024, BTC a crescut cu peste 21%.

    În 2023, BTC a înregistrat o creştere de 150% în anticiparea aprobării ETF-ului BTC de către autorităţile americane, un eveniment care s-a concretizat abia în ianuarie 2024.

    Preţul a înregistrat o scădere după aprobare, dar la finalul lunii ianuarie a început o nouă serie de creşteri în anticiparea evenimentului cunoscut drept „halving”, în care recompensa primită de minerii din reţea se înjumătăţeşte odată la aproximativ patru ani, ceea ce înseamnă că ritmul ofertei disponibile scade.

    Istoric, preţul BTC a atins un nivel record de aproape 69.000 de dolari în noiembrie 2021.  

  • Care este capitala europeană unde preţurile caselor scad pentru a şasea lună consecutiv, dar chiriile continuă să crească

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, determinate de slăbiciunea de pe piaţa londoneză, potrivit datelor oficiale, subliniind presiunea continuă a costurilor mai mari ale împrumuturilor, raportează Financial Times.

    Preţurile medii ale locuinţelor din Marea Britanie au scăzut cu 1,4% în ritm anual în decembrie 2023, a anunţat miercuri Oficiul Naţional de Statistică. Această scădere a fost mai mică decât scăderea revizuită de 2,3% în noiembrie 2023, dar a marcat şase luni consecutive de contracţie.

    Cifrele confirmă efectul costurilor mai mari ale împrumuturilor, care au afectat piaţa imobiliară în cea mai mare parte a anului trecut. Cu toate acestea, date mai punctuale, dar mai puţin cuprinzătoare, indică semne timide de îmbunătăţire, pe măsură ce ratele la creditele ipotecare au scăzut.

    Gabriella Dickens, economist la Pantheon Macroeconomics, a declarat că se aşteaptă ca indicele ONS al preţurilor locuinţelor să continue să scadă în următoarele două luni, dar a precizat că este posibil ca mai târziu „să înceapă să se redreseze, pe măsură ce scăderea ratelor la creditele ipotecare şi redresarea veniturilor reale stimulează accesibilitatea”.

    Preţurile caselor s-au schimbat puţin de la o lună la alta, ducând media la 285.000 de lire sterline în decembrie – cu 4.000 de lire sterline mai puţin decât în decembrie 2022 şi cu 7.000 de lire sterline mai puţin faţă de vârful atins în septembrie 2022.

    Londra a înregistrat cea mai mare contracţie dintre toate regiunile, cu preţuri în scădere cu o rată anuală de 4,8%. Cu toate acestea, scăderea a fost mai mică decât cea de 5,5% din noiembrie, capitala rămânând cea mai scumpă parte a ţării, preţul mediul al unei case fiind de 508.000 de lire sterline.

    Datele oficiale reprezintă cea mai cuprinzătoare măsură a preţurilor locuinţelor din Marea Britanie, deoarece includ achiziţiile în numerar, bazându-se pe tranzacţiile finalizate în decembrie, care ar fi putut fi convenite cu câteva luni mai devreme.

    Săptămâna trecută, un sondaj realizat în rândul agenţilor imobiliari din Marea Britanie a raportat prima creştere a vânzărilor de locuinţe şi a cererii din 2022. La începutul lunii, Banca Angliei a raportat că aprobările de credite ipotecare au crescut în decembrie la un maxim al ultimelor şase luni.

  • Anul în care un nou cuvânt intră în vocabularul celor care îşi caută un loc de muncă în România. Ce este upskillingul şi de ce este important pentru cei care vor să evolueze în carieră

    „Privim în jur şi vedem oameni ocupaţi, dinamism, activitate. Aşadar 2024 a început cu lumea ocupată. Încă nu ştim ce face fiecare, dar lumea e ocupată”, a descris Costin Tudor, fondator şi CEO al platformei de resurse umane Undelucram.ro felul în care vede el piaţa muncii la început de 2024. Când vine vorba despre tendinţe însă, în ciuda lipsei de timp, el crede că anul acesta atât angajatorii, cât şi angajaţii, se vor concentra pe zona de învăţare. „Angajatorii care vor vrea să-şi crească eficienţa de business în 2024, vor pune accent din ce în ce mai mult pe specialişti.

    Fie că vor alege să-i formeze intern, fie că îi vor recruta din piaţa muncii, trendul anului acesta favorizează experţii. Cât despre angajaţi şi candidaţi, de asemenea consider că focusul în 2024 va fi pe zona de învăţare. Ne aflăm în momentul de faţă într-o piaţă a angajaţilor care investesc constant în upskilling, astfel că recomandarea mea către candidaţi este să adopte o gândire durabilă şi să folosească fiecare ocazie din 2024 pentru a face un upgrade de competenţe”, crede el.

    Unele aspecte rămân însă neschimbate şi anul acesta, astfel că în topul preferinţelor amgajaţilor se numără nevoia de a putea delimita timpul de muncă de cel personal şi oportunităţile de creştere profesională oferite de companie, la care se adaugă o abordare cât mai umană a angajatorului.

    „Deşi salariul rămâne un factor crucial pentru care un candidat aplică pentru un job, se poate totuşi observa că accentul a început din ce în ce mai mult să cadă pe capacitatea acelui angajator de a avea o abordare umană. Cu alte cuvinte, candidaţii caută manageri cu care să se înţeleagă, echipe în care să se integreze bine. Şi cred că multe companii clasate în Top Angajatori Undelucram.ro au dat dovadă oamenilor din organizaţie că au capacitatea de a crea relaţii bazate pe empatie.”

    În prezent, pe piaţa muncii, se observă o cerere tot mai crescută pentru anumite competenţe şi abilităţi, printre care Generative AI / competenţele legate de inteligenţa artificială generative, expertiza în sustenabilitate, project management, abilităţile de comunicare. „Prin urmare, consider că adaptarea la aceste trenduri şi dobândirea acestor competenţe poate spori atractivitatea oricărui candidat pe piaţa muncii şi poate contribui la succesul profesional într-un mediu dinamic”, mai crede CEO-ul Undelucram.ro.

    3  întrebări şi răspunsuri despre piaţa muncii în 2024 din interviul cu Costin Tudor, fondator şi CEO al platformei Undelucram.ro:

        Cum se schimbă sistemul de muncă la distanţă sau hibridă – care sunt metodele alese de angajatorii din România?

    La acest moment, din istoricul pieţei, putem spune că am întâlnit deja toate formele posibile de lucru: exclusiv de la birou, exclusiv de acasă/remote sau hibrid minim două zile de la birou. Eu cred că reţeta câştigătoare este abordarea individuală. Trendul merge înspre direcţia negocierii programului de lucru pentru fiecare angajat şi pentru fiecare departament în parte.

    În fond, cred că este o abordare sănătoasă, având în vedere că nu există doi angajaţi sau două departamente cu nevoi identice. Or, prin această abordare la nivel de individ, angajatorii pricepuţi se asigură că oamenii primesc nu doar modul de lucru în care performează cel mai bine, ci şi acea ascultare şi atenţie de care are nevoie orice angajat pentru a deveni cea mai bună versiune a sa din punct de vedere profesional.


        Care sunt provocările majore cu care se confruntă angajatorii în atragerea şi reţinerea talentelor în contextul economic actual?

    Trendurile se schimbă, însă provocările majore rămân constante. În topul listei de dorinţe a angajaţilor din România se regăseşte şi anul acesta necesitatea de a putea separa timpul profesional de cel personal. De asemenea, o altă nevoie majoră care a rămas constantă este nevoia de apreciere.

    Angajatul aşteaptă, în acest sens, atât un salariu corespunzător eforturilor sale, cât şi un „Felicitări!” sincer din când în când din partea angajatorului. Angajatorii care pot veni în întâmpinarea acestor nevoi cu soluţii concrete au doar de câştigat pe termen lung. Cu atât mai mult cei care înţeleg şi au soluţii pentru nevoile specifice ale fiecărei generaţii de angajaţi în parte.

        Observaţi schimbări semnificative în comportamentul angajatorilor în procesul de recrutare în ultimul an?

    Da, atenţia recrutorilor se îndreaptă din ce în ce mai mult spre comunităţi. Există un trend la nivel global de segregare a mediului online în comunităţi nişate, grupate în jurul unei idei. Recrutorii dinamici s-au adaptat din mers la acest trend şi au ales să se adreseze mai ţintit candidaţilor relevanţi, mergând cu mesajele şi căutările lor spre comunităţi reprezentative.

    Mai multe despre tendinţele viitoare în domeniul HR-ului din România discutăm joi, 15 februarie, în cadrul conferinţei TOP ANGAJATORI UNDELUCRAM.RO 2024, realizată în parteneriat cu ZF şi BUSINESS Magazin. În cadrul evenimentului, participanţii vor afla bune practici de la Top Angajatori Undelucram.ro, vor avea parte de sesiuni de HR tip round table şi vor afla care sunt cei mai apreciaţi angajatori din România în cadrul galei de premiere Top Angajatori Undelucram.ro.
    Platforma Undelucram.ro a fost lansată în 2011 de antreprenorul Costin Tudor şi este cea mai mare comunitate online de angajaţi din România. Din 2019, platforma s-a extins la nivel internaţional, creând reţeaua regională de platforme de employer branding şi recrutare online WhereWeWork.com, cu peste 1,5 milioane de angajaţi la nivel regional. Recent, compania a încheiat un parteneriat cu reteaua LinkedIn prin care va permite companiilor să achiziţioneze cursuri de dezvoltare a competenţelor din biblioteca LinkedIn Learning.

     

  • Autoturismele din România la raport: Moment istoric în România. Ce trebuie să ştie toţi şoferii din ţara noastră

    Parcul auto naţional a ajuns în 2023 la 10,3 milioane de autovehicule printre care se numără 8,1 milioane de autoturisme, conform raportului pentru anul 2023 al  Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări (DGPCI).

    Pe parcursul anului 2023 au fost emise 1.468.728 certificate de înmatriculare, 464.090 autorizaţii provizorii, 1.073.540 permise de conducere şi 167.847 certificate de radiere conform datelor de pe site-ul DGPCI.

    Parcul auto din România a crescut cu aproape 330 de mii de autoturisme, motociclete, remorci, tractoare şi alte vehicule, faţă de anul 2022.

    Numărul de autoturisme a crescut cu puţin peste 3% faţă de finalul lui 2022.

     

     

  • Efectul Trump: Bugetul de apărare al NATO ar urma să atingă un nou record anul acesta, în condiţiile în care statele membre se pregătesc pentru alegerea lui Trump în SUA şi cresc masiv cheltuielile militare

    Majoritatea statelor membre NATO vor atinge ţinta de cheltuieli pentru apărare a alianţei, în timp ce aceasta se pregăteşte pentru o viitoare agresiune a Rusiei, alături de o potenţială alegere a lui Donald Trump, scrie Financial Times.

    Optsprezece dintre cei 31 de membri ai alianţei militare conduse de SUA vor îndeplini obiectivul de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare în acest an, a declarat miercuri secretarul general Jens Stoltenberg. Printre aceştia se numără pentru prima dată Germania, cea mai mare economie a Europei.

    Aceasta înseamnă că membrii europeni ai NATO vor cheltui împreună 380 de miliarde de dolari pentru apărare, o sumă record. „Facem progrese reale… Partenerii europeni au ajuns să poată cheltui mai mult pentru scopurile alianţei”, a declarat Stoltenberg.

    Această cifră este posibil să crească pe măsură ce bugetele sunt ajustate, potrivit a trei diplomaţi ai alianţei. „NATO se aşteaptă ca aproximativ două treimi dintre aliaţi să atingă 2% în 2024″, a declarat un oficial al alianţei.

    Cheltuielile NATO au crescut semnificativ după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dar mandatul lui Trump în perioada 2017-21 a adus, de asemenea, o creştere semnificativă, în timp ce preşedintele american i-a hărţuit pe aliaţii săi europeni pentru că nu cheltuiesc suficient.

    În 2016, doar cinci ţări au atins obiectivul. În prezent, Polonia cheltuieşte 3,9% din PIB pentru apărare, devansând chiar SUA, cu 3,5%. Alte ţări, cum ar fi Spania, sunt în urmă, cheltuind puţin peste 1%.

    „Trebuie să ascultăm şi să luăm notă de următorul lucru: criticile pe care le auzim [din partea lui Trump] nu se referă în primul rând la NATO. Acestea vizează aliaţii NATO care nu cheltuiesc suficient”, a declarat miercuri Stoltenberg. „Şi, în esenţă, aceste critici reprezintă un punct de vedere valabil”.

    Declarat sceptic faţă de NATO, Trump – prezumtivul candidat republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie – a ameninţat anterior că se va retrage din alianţa militară care garantează apărarea şi securitatea Europei.

    Retorica sa a continuat în actuala cursă pentru Casa Albă. Liderii europeni au fost şocaţi săptămâna trecută când Trump a declarat la un miting de campanie că ar încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivul.

    În timp ce Trump are o performanţă puternică în sondajele de opinie împotriva preşedintelui în exerciţiu Joe Biden, el provoacă din nou nelinişte la sediul NATO din Bruxelles.

    Potrivit diplomaţilor şi oficialilor europeni, continuarea traiectoriei de creştere a cheltuielilor a reprezentat primul punct dintr-o strategie de reţinere a lui Trump pe trei planuri.

    În al doilea rând, NATO trebuie să se concentra mai mult pe problemele pe care fostul preşedinte Trump le-a semnalat în trecut, cum ar fi limitarea Chinei sau combaterea terorismului. În cele din urmă, aliaţii înţeleg că trebuie să recurgă la compromisuri diplomatice pentru a-i câştiga admiraţia.