Respondentii la sondajul MasterCard pareau mai preocupati de
design-ul cardului decat de securitate, iar aceasta este o problema
de educare a pietei.
Ctititi mai multe pe www.mediafax.ro
Respondentii la sondajul MasterCard pareau mai preocupati de
design-ul cardului decat de securitate, iar aceasta este o problema
de educare a pietei.
Ctititi mai multe pe www.mediafax.ro
El a arătat, în plenul Parlamentului, că măsurile economice
prezentate în programul de guvernare sunt deja incluse în acordul
de finanţare încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional,
cu revizuiri ulterioare, şi nu pot fi modificate fără să afecteze
baza acestui acord.
“La alte capitole, precum cultura sau protecţia consumatorilor,
obiectivele sunt corecte şi trebuie păstrate”, a adăugat
Croitoru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Deja a inchis 40 de magazine in Ungaria, iar pentru celelalte
s-a propus un termen de circa doua luni, pana la sfarsitul anului,
pentru a lua decizii cu privire la inchiderea sau continuarea
activitatii magazinelor din cele trei tari.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Eximtur a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 40,5
milioane euro, iar anul acesta, dupa primele 9 luni are o scadere
de 23% fata de perioada similara de anul trecut” a explicat
directorul zonal Eximtur, Romulus Craciun. Pentru aceasta iarna,
agentia s-a orientat in special spre Austria, care reprezinta 2/3
din oferta de iarna a agentiei, deoarece din cauza crizei, turistii
prefera destinatiile care sunt mai apropiate de Romania, pentru ca
in acest fel costurile sunt mai mici.
Austria a fost o destinatie frecventata de romani si anul
trecut, cand aproximativ 316.000 de romani au calatorit in zona.
“Chiar daca anul acesta preturile de cazare nu au scazut, Estimam
ca anul acesta va fi un numar aproximativ egal de turisti romani
care vor vizita Austria, deoarece preturile la cazare nu au mai
crescut si sunt la nivelul anului trecut”, a declarat Gerhard
Leskovar, director marketing si vanzari in cadrul oficiului de
promovare turistica a landului Salzburg.
Pentru a veni in sprijinul celor care vor sa mearga la ski in
Austria, compania aeriana Tarom va lansa incepand cu 5 decembrie, o
cursa directa Bucuresti-Salzburg, care va zbura o data pe
saptamana, respectiv sambata, pana pe 27 februarie 2009. “Tarom
estimeaza pe ruta Bucuresti – Salzburg, un grad de ocupare de peste
80% pe aeronave de pana la 124 de locuri cu un zbor saptamanal.
Preturile vor incepe de la 138 de euro cu toate taxele incluse”, a
declarat directorul de marketing al companiei, Dragos Dura.
In plus, Tarom ofera pentru cei care merg la ski in aceasta
destinatie, transportul gratuit al echipamentelor de schi si
snowboard, in limita a 15 kilograme.
Si iarna, statiunile bulgaresti sunt mai ieftine decat cele din
Romania. Spre exemplu, un sejur de sapte nopti la un hotel de trei
stele din Bansko cu demipensiune costa in perioada 6 -31 martie 290
de euro. La acesti bani se mai adauga si transportul: cu masina
personala aveti de parcurs 520 de kilometri, iar cu autocarul
pretul este in jur de 80 de euro dus-intors. Astfel, excursia
pentru un cuplu costa 450 de euro.
Cititi ce destinatii recomanda Ilie Serbanescu si Camelia Sucu
pe www.gandul.info
Intr-un fel, suntem la rascruce. Avem inaintea noastra mai multe
drumuri, numai ca nu trebuie sa alegem unul singur, ci sa stabilim
in ce ordine si cat de repede sa urmam toate acele directii”, spune
Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii eMag, care detine in
continuare o parte din actiunile magazinului online, dupa ce
pachetul majoritar de actiuni a fost cumparat la inceputul acestui
an de distribuitorul IT&C Asesoft Distribution.
Despre ce directii e vorba? Cea mai recenta mutare, deschiderea
celui de-al patrulea showroom la Cluj, subliniaza reorientarea eMag
de la modelul exclusiv online spre unul mixt, online plus offline.
Magazinele traditionale ar urma sa insemne anul viitor in jur de
20% din afacere, daca nu chiar mai mult. La Cluj, in urma unei
investitii mai mici de 50.000 de euro pentru un spatiu de 120 de
metri patrati, eMag se asteapta in primul an la vanzari de 3
milioane de euro pentru comenzile livrate in showroom, adica in
medie 25.000 de euro pe metru patrat. Suprafata totala de expunere
ajunge insa la aproape 1.000 de metri patrati, din care 500 are
numai showroomul din Bucuresti, restul fiind impartiti intre Iasi
(200 mp) si Ploiesti (150 mp).
Cei 40.000 de oameni asteptati sa treaca in fiecare luna pragul
acestor patru magazine, precum si cei aproape 25.000 care cumpara
de pe internet ar putea ridica intr-un an din showroom produse de
25 de milioane de euro. “Totusi, planul nu este sa migram vanzarile
in magazine, ci doar sa avem o prezenta in marile orase din tara,
pentru ca deschiderea unui showroom poate insemna triplarea
vanzarilor in acea zona”, explica Bogdan Vlad, directorul general
al eMag. Compania ia in calcul posibilitatea deschiderii altor
showroomuri, in orase precum Timisoara, Constanta, Craiova sau
Brasov.
Dincolo de cifre, extinderea in mediul offline se justifica si
prin comportamentul cumparatorilor. In loc sa isi faca documentarea
despre produsul pe care il vor din magazinele traditionale si apoi
sa se duca intr-un magazin online, unde pretul este mai mic,
clientii prefera in mod evident sa procedeze invers – fac alegerea
pe internet, unde pot face foarte usor comparatii intre produse si
pot citi parerile altor cumparatori, si cumpara din magazinele
traditionale. “Este vorba despre un fenomen pe care noi il numim
ROPO – research online, purchase offline (cerceteaza in online,
cumpara din offline) si care descrie comportamentul a 70% dintre
cei ce acceseaza magazine online”, sustine Apostolescu.
Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
Magazin.
Pe cuvantul meu de onoare ca voiam sa scriu despre campania
electorala, vizita FMI, evolutia cursului si, tangential, de cazul
Haissam. Si, de fapt, chiar despre asta o sa scriu, dar intr-un cu
totul alt registru. Pentru ca stiti, intr-o perioada in care lumea
pune, direct sau retoric, intrebari, cat mai multe intrebari si cat
mai mestesugite, singurul lucru in privinta caruia am avut dubii a
fost simplu: ce naiba se petrece cu noi?
Pe urma citesc in New Yorker reportajul cuiva care a vizitat o
“fabrica” de arta in China, un loc unde chinezi buni desenatori,
dar lipsiti de sclipire faceau tablouri pe banda rulanta. Eram
familiarizat cu conceptul: in Amsterdam (si sigur si in multe alte
locuri) exista galerii cu o bogata oferta de tablouri chinezesti.
Adica arta la supermarket: culoare pe panza, e adevarat, dar
culoarea pe panza insemna o vaca albastra pe fond galben, aceeasi
vaca, dar verde si pe fond albastru, vaca rosie pe mov si tot
asa….
Exista aici si bine, pentru ca preturile sunt mici, dar si rau,
pentru ca gustul public nu se mai modifica in bine, lipsesc
educatia, emotia pura. Am marsat un pic pe idee si am descoperit un
proiect al artistilor rusi Vitali Komar si Alex Melamid, intitulat
“Cele mai dorite si cele mai putin dorite picturi”; proiectul a
fost sponsorizat de Chase Manhattan si s-a desfasurat in urma cu
cativa ani. Concret, oamenii din mai multe tari au fost intrebati
ce culori, personaje, teme, scene si scenarii, modalitati de
expresie artistica prefera; cu totul 42 de intrebari care mergeau
de la “preferati unghiuri ascutite sau curbe dulci?” la nuditate
sau teme religioase. Ce a iesit e minunat! Si va recomand un
exercitiu de imaginatie, in care sa vizualizati pictura preferata a
americanilor, chinezilor sau olandezilor, daca ati vizitat locurile
acelea si credeti ca ii cunoasteti cat de cat.
Pictura preferata a americanilor il are pe George Washington drept
figura centrala, situat in mijlocul unui peisaj cu munte, copac,
lac, tanara familie in excursie si cerb cu caprioara.
La frantuji tonurile picturii preferate sunt mai viguroase si
culorile mai puternice: o juna seminuda cu doi copii goi, munte,
lac, cerb si caprioara, desigur, dar insotiti de o turma de
iezisori; vocatia agricola este completata de o tarla proaspat
cosita, pe care stau balotii de paie.
La turci: culori reci, lac, munte, copac, lipseste tanara familie,
dar sunt vizibile rezultatele eforturilor, pentru ca in tablou se
joaca o multime de copii. Islanda: munte, copac, cerbi, tanara
familie, banal, merita criza in care se zbat.La rusi muntele a
disparut, dar apa ramane si padurea este mai deasa; copiii se
joaca, iar tatal este fie taietor de lemne, fie arheolog – asta
pentru ca intr-un colt este o jiganie care aduce cu un pui de mamut
intreg, congelat. Fara cerb si caprioara. Sentimentul patriotic
izbucneste pur in pictura daneza: in spatiul dintre copac si munte
un tanar ridica drapelul national, sub privirile admirative ale
unor balerine. In China intram, desi nu ma asteptam, in zona
suprarealista: portretul lui Mao sub un copac sterp in mijlocul
unei mlastini. Lipseste miliardul de oameni, singura fiinta este o
vita, poate innamolita in smarc. Un albastru omniprezent, apasator
si trist.
In Kenya munte, copac, lac, tanara familie este intrerupta din
treburile gospodaresti de personajul Isus. Rinocerul inlocuieste,
cum v-ati asteptat, cerbul. Asa cum in Finlanda apare renul, nu
stiu daca este Rudolf, totusi. Tot aici tanara familie munceste
indarjita, astfel ca nu mai au munte, ci doua movile mai mici. Lac,
copac.
Popoare cu personalitate mi se par a fi olandezii si italienii. La
olandezi pictura favorita este abstracta, un amestec de culori
elementare, cam cum iti apare lumea dupa o doza. Detesta, in
schimb, un interior pictat in stil evident vangogh-ian, cu fructe,
pisica si fereastra. Pe fereastra se vede crucea cu Isus pe o tema
hibernala.
Nu stiu sa descriu cea mai placuta pictura italiana, o puteti gasi
la http://awp.diaart.org/km/ita/most.html. M-a dat gata, in schimb,
ce detesta italienii: un soi de reproducere a sculpturii lui David,
cu o anumita zona a trupului exacerbata; in tablou mai apar Elvis
si un personaj de desene animate, iar David tine un element ce
aminteste de crucea lui Isus.
O natie mai ciudata sunt si nemtii: copac si lac, cerb rahitic,
pisica neagra, pictor si tablou. Puternica influenta turca,
materializata prin arcade si elemente arhitecturale cu tenta
orientala.
Mai trebuie sa spun ca natiile nu agreeaza in general picturi cu
tenta abstracta, patrate colorate si altele de acelasi gen.
Toata insiruirea este, in fapt, cel mai bun raspuns la intrebarea
mea: nu se intampla nimic rau cu noi, iar oamenii sunt, in general,
aceiasi si gandesc cam la fel. Acum inlocuiti muntele cu nivelul de
trai, apa cu decenta in viata publica, cerbul cu autoritati
competente si destupate la minte si lasati tanara familie asa cum
este; obtinem o imagine mai placuta decat filmele cu Indiana Jones.
Si o tema buna pentru campania electorala.
Paradoxal probabil, cei mai mici membri din familiile cu copii
atrag cele mai mari cheltuieli din bugetul familiei. Conform
calculelor BUSINESS Magazin, piata bunurilor si serviciilor
destinate celor peste 4 milioane de copii si tineri din Romania cu
varste pana la 18 ani depaseste 3 miliarde de euro anual, adica mai
mult decat vanzarile cumulate inregistrate anul trecut de Metro si
Carrefour – cele mai mari retele de magazine de pe piata. Iar
cheltuielile dedicate copiilor cresc de la an la an, stimuland
afacerile cu produse si servicii specifice.
Doi factori duc la cresterea acestei piete: pe de o parte,
cheltuielile parintilor sporesc odata cu varsta copiilor, iar pe de
alta parte, comportamentul de consum se schimba, pe masura ce
veniturile cresc, parintii preferand produse de calitate mai buna,
dar mai scumpe. O valoare exacta este insa greu de stabilit, pentru
ca dintre cei peste 4 milioane de copii si tineri cu varste pana la
18 ani, un sfert au varste de peste 12 ani, iar cheltuielile nu mai
pot fi departajate in mod clar de cele ale adultilor cand e vorba
de produse cosmetice, jocuri pe calculator, imbracaminte sau
alimente.
“In esenta, indiferent de categoria de varsta, in topul
costurilor dedicate copiilor se plaseaza alimentele, imbracamintea
si incaltamintea”, spune Alecsandra Fulga, business development
manager la firma de cercetare de piata 360insights. Evident, daca
pentru primii ani din viata copiilor sunt specifice cheltuieluile
pentru bunurile primare, de-a lungul anilor se adauga si bugete
dedicate educatiei si pentru petrecerea timpului liber, adauga
Fulga, care citeaza din studiul de tip Omnibus realizat de
360insight.
Pentru producatorii de materiale didactice, imbracaminte si
incaltaminte, acesta este un varf de sezon, la fel ca si in cazul
unitatilor de invatamant particulare. Pentru multe alte segmente –
de la alimentatie si pana la produse cosmetice sau de ingrijire
care nu sunt la fel de puternic influentate de sezon – toamna aduce
un flux constant de incasari in conturile producatorilor si ale
vanzatorilor.
Mai mult, in timp ce alte domenii sufera din pricina scaderilor,
cele mai proaste vesti din industria produselor ce se adreseaza
copiilor sunt de stagnare: pentru cele mai multe categorii,
vanzarile marcheaza in continuare plusuri de peste doua cifre. Sunt
doua motive clare, crede Diana Stoian, psiholog si psihoterapeut:
“In primul rand, copilul este vazut ca o completare a ideii de
implinire si realizare in viata” – ca atare, chiar daca parintii au
fost nevoiti sa reduca in ultima perioada cheltuielile pe ansamblul
bugetului familial, nu fac deloc rabat in ce priveste copilul. “In
al doilea rand, ritmul de viata alert, care reduce timpul alocat
familiei, face ca parintii sa vada ca o compensatie ceea ce ofera
material copiilor.”
Gigi, sotia unuia dintre cei mai de succes manageri de fonduri
de investitii din New York, ii da lectii lui Marcy, nou intrata in
clubul “nevestelor de pe Wall Street” despre ce inseamna un mariaj
cu un investitor pe Wall Street. “Atat timp cat sotul aduce sume
imense de bani, nu trebuie sa te plangi niciodata. Nu conteaza ca
vine rar acasa.”
Povestea, care in contextul actual pare invechita, este folosita
de Tatiana Boncompagni Hoover (casatorita cu unul dintre
mostenitorii imperiului Hoover) in cartea “Hedge Fund Wives”,
pentru a sublinia schimbarile prin care trece acest club select al
famillilor de finantisti. Cartea atrage atentia asupra unei felii
de viata mai putin mediatizate sau deloc, in conditiile in care
totul se invarte in jurul bursei si al bancilor, iar cand e vorba
de latura umana a finantistilor, inclusiv aceasta e redusa la
reactiile legate de mersul pietelor.
In perioada de boom, sotiile managerilor din domeniul financiar
sustineau mare parte din industria de lifestyle. Ele sunt
personajele din spatele managerilor ce castigau milioane de euro
dintr-o activitate mai curand invaluita in mister. Ele erau cele
care organizau petreceri fastuoase, cu meniuri gatite de bucatari
cu stele de Michelin, servite dupa ritualuri sofisticate, sau
invitau magicieni si cantareti de opera sa intretina oaspetii
faimosi. Pentru unele dintre aceste femei, o garderoba invechita
insemna o garderoba mai veche de sase luni, iar o garderoba mai
veche de sase luni insemna depresie.
Criza financiara le-a reamintit totusi ca fac parte dintre
muritorii de rand. Aproape jumatate dintre cele 1.000 de fonduri
speculative de investitii din New York au disparut, iar, la nivel
global, 10.000 de angajati ai acestora au fost concediati anul
trecut si se estimeaza ca inca 20.000 isi vor pierde slujbele pana
la sfarsitul anului. O industrie care valora 1.900 de miliarde de
dolari si-a injumatatit castigurile.
Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
Magazin.