Blog

  • Cum a transformat un tânăr o lucrare de licenţă într-o afacere de peste un miliard în România, fiind şi prima companie românesască de acest gen ce se extinde peste graniţe

    O lucrare de licenţă construită ca business case, un strop de curaj, un partener de business cu investiţia în buzunar şi o tranzacţie venită la momentul oportun – acestea sunt câteva dintre ingredientele care au transformat Sameday, dintr-o companie cu începuturi timide, într-unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa regională de curierat. Ce viziune l-a ghidat pe Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al companiei, în această evoluţie, şi ce paşi a făcut pentru a atinge acest statut?

    De foarte multe ori succesul e măsurat în cifre, în cifre financiare, venituri, profit. Dar din punctul meu de vedere acesta e doar un rezultat a ceea ce reuşeşti să construieşti în partea de core business. Pentru mine succesul înseamnă să avem o viziune, să avem un vis către care să tindem, să construim, să ajungem acolo, să fim relevanţi pentru clienţii noştri, să avem un engagement mare în rândul lor. Iar visul nostru, viziunea noastră este să construim cea mai populară şi iubită companie de curierat din Europa Centrală şi de Sud-Est  şi suntem pe drumul ăsta, suntem cumva acolo unde ne dorim să fim”, spune Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al Sameday Group. În 2023, jucătorul a atins pragul de nouă zerouri, după ce a încheiat anul cu o creştere a veniturilor la nivel de grup de peste 25%, depăşind 1 miliard de lei.

    Compania şi-a început activitatea în 2007, cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro, bani puşi pe masă de Octavian Bădescu, partenerul de business al antreprenorului. Un moment decisiv în istoria businessului a venit la un deceniu distanţă, în primăvara anului 2017, când eMAG a anunţat preluarea unui procent de 80% din companie, achiziţionând pachetul majoritar deţinut de Octavian Bădescu, restul de 20% din acţiuni fiind deţinute la vremea respectivă de Lucian Baltaru. Între timp, în 2022 Dante Internaţional, compania din spatele eMAG, a ajuns la o participaţie de 93,3% din Delivery Solutions, compania care operează serviciul de curierat Sameday, după conversia unor împrumuturi de 90 mil. lei, potrivit ZF.

    PROVOCĂRI VECHI, PROVOCĂRI NOI.  Astăzi compania e prezentă în trei ţări, fiind primul jucător local din piaţa de curierat care se extinde peste graniţe. „Avem deja trei ţări în care funcţionăm bine, avem un serviciu foarte bun, am reuşit să unim cele trei pieţe, am reuşit să convingem clienţii să-şi extindă pieţele în care se adresează. Iar pentru mine asta e o parte din din succes. Cealaltă parte este e echipa care s-a construit, cultura companiei, care s-a construit de-a lungul timpului. Dacă acum zece ani eram 40-50 de oameni în Sameday, plus 100-200 de de oameni în zona operaţională, astăzi în Sameday sunt peste 5.500 de colegi care cresc zi de zi împreună cu noi, au noi oportunităţi în interiorul companiei şi ne dezvoltăm cu toţii într-o cultură, zic eu, destul de specifică companiei noastre, o cultură antreprenorială, informală, în care proiectele se întâmplă repede, în care ne dezvoltăm echipe mici, flexibile şi agile.”

    Despre extinderea pe pieţele vecine, Baltaru spune că a adus, în primul rând, aceleaşi provocări întâmpinate în dezvoltarea businessului pe plan local. „La început, noi am crezut că n-o să le mai avem, am crezut că am învăţat foarte mult din ele şi odată ce am reuşit în România, ne ducem în alte ţări şi cumva organizaţi, trecând prin anumite greşeli, erori, nu le vom mai repeta. Realitatea a fost că am repetat aceleaşi erori. Însă, deşi am avut aceleaşi provocări ca şi în România, am crescut semnificativ mai repede în ţările în care ne-am dus.” Au întâmpinat, de asemenea, şi provocări neaşteptate, datorate faptului că s-au avântat pe teren cvasinecunoscut. „După tot ce am implementat şi succesul din România am crezut că lucrurile se vor întâmpla foarte repede acolo şi ne-am pus ţinte foarte, foarte ambiţioase, de creşteri foarte rapide care nu se întâmplau. Neîntâmplându-se, începeam să punem presiune pe echipa locală şi cumva stricam din cultura pe care noi în Sameday o aveam, aceea de a construi cu viteza cu care cumva clientul, consumatorul are nevoie. Dacă noi accelerăm prea tare dezvoltarea noastră începe foarte rapid să se simtă în calitatea serviciului nostru. Deci cumva noi trebuie să ne setăm ţintele ţinând cont de ceea ce puteam realist face cu o echipă la început într-o ţară, într-o limbă şi cultură diferită. Şi apropo de cultură, e un punct adiţional pe care a trebuit să-l învăţăm.” Şi asta, adaugă el, pentru că fiecare ţară în care au ajuns nu doar că are o cultură diferită, ci şi obiceiuri diferite de a lucra, de a comunica, „la care noi trebuie să ne adaptăm. Noi am crezut că ne ducem cu stilul nostru şi se vor adapta la noi, ceea ce nu s-a întâmplat. A trebuit să ne adaptăm noi la specificul local şi să avem grijă să implementăm o localizare mult mai bună a operaţiunilor noastre. Asta e realitatea de acolo”. Procesul extinderii în ţări noi a fost însă o oportunitate de a-şi da seama că au nevoie să construiască o reţetă foarte clară, foarte bine pusă la punct pe un orizont mai lung de timp, „ceea ce am şi făcut în Bulgaria, a treia ţară pe care am deschis-o, şi vedem progrese uriaşe, dar sunt provocările oricărui business de tip start-up mic care creşte cu 50% lună de lună”.

    O altă provocare pe care jucătorul o întâmpină an de an, dar pentru care se pregăteşte cu investiţii pe măsură, e evenimentul Black Friday. Pentru a-şi eficientiza operaţiunile, Sameday a investit în ultimii trei ani peste 20 de milioane de euro în tehnologie software şi a crescut capacitatea operaţională la 76.000 colete procesate pe oră doar în România. Dacă la nivel de grup jucătorul a investit în anul precedent peste 100 de milioane de lei, cele mai mari sume fiind direcţionate către implementarea de soluţii tehnologice menite să îmbunătăţească experienţa clienţilor, capacitatea de procesare şi reţeaua easybox, pentru acest an, are în plan investiţii de peste 300 de milioane de lei tot la nivel de grup. Începând cu 2023, Sameday oferă servicii de livrare şi clienţilor persoane fizice, extinzând astfel gama de produse de livrare oferite consumatorilor. Alte două borne ale anului  precedent au constat în lansarea aplicaţiei mobilă Sameday App şi a serviciului Sameday easyway, cu ajutorul căruia se pot trimite colete de la un easybox la altul.

    Businessul a livrat în 2023 peste 80 de milioane de colete în România, Ungaria şi Bulgaria, şi a avut cu peste 105% mai multe livrări internaţionale decât în 2022. Compania are o reţea de circa 5.000 de easyboxuri active în regiune şi a ajuns la un număr de şapte huburi logistice în România, Ungaria şi Bulgaria. De altfel, şi numărul de magazine online care au apelat la serviciile companiei a crescut cu 43% comparativ cu anul precedent, ajungând la peste 24.000.

    Lucrarea de licenţă ca plan de business

    Despre începuturile sale în antreprenoriat, Baltaru povesteşte că şi-a dorit dintotdeauna să construiască organizaţii pe o misiune comună, să aducă laolaltă comunităţi de oameni care să aibă un vis comun către care să tragă cu toţii. „Şi da, am început foarte devreme. Am început cu mici încercări antreprenoriale, de la 16-18 ani – mici fancluburi, cluburi de automobilism, de jocuri pe calculator, comunităţi    adunate în jurul unei idei sau al unui vis comun” – până la provocări mai serioase.”  Sameday, adaugă el, a fost  – să zicem – prima mişcare antreprenoială extrem de importantă şi cu un business case mult mai bine pus la punct decât cele de dinainte. „Chiar şi lucrarea de licenţă din facultate a fost business case-ul Sameday.” Compania, povesteşte executivul, a avut două  baze solide în mintea sa. Una a plecat de la un business mic de taximetrie care eşuase, pe care nu a ştiut să-l gestioneze, fapt care a atras după sine nevoia de a se angaja, la 22 de ani, într-o companie de curierat, Alo Curier la acel moment, pe care a ales-o „având în minte faptul că dintotdeauna mi-am dorit să-mi construiesc o companie de transport cu tirul de mare tonaj, pentru că mă atrăgeau foarte tare transporturile rutiere. Chiar dacă la acel moment se transportau coletele în camioane mici, am zis că la un moment dat probabil va creşte suficient de mult piaţa cât să înceapă să fie transportate coletele în tiruri şi mi s-a părut o oportunitate bună de învăţare. Aşa că m-am dus în acea companie de curierat cu gândul să învăţ, după care să-mi construiesc compania mea”.

    Cumva, continuă Baltaru, ca antreprenor – „şi mă consider antreprenor” – îi este foarte greu să lase oportunităţile să treacă pe lângă el, să le vadă, să le simtă, să fie acolo şi să nu profite de ele. „Şi cam aşa s-a întâmplat şi cu alte mici businessuri în care am fost implicat, dar am ieşit destul de repede, am căutat să mă apropii mai mult de oportunităţile care aveau legătură cu Sameday, pe care să le pot dezvolta sub umbrela Sameday. Şi aici de foarte multe ori nu m-am putut abţine şi am intrat în foarte multe proiecte şi am reuşit să conving echipa mea să construim toate proiectele pe care le vedem în spatele Sameday, dar evident, pe termen lung, ca antreprenor, să construiesc echipe sub o misiune comună, cu un un scop comun, e cea mai mare împlinire pentru mine”.

    Partea bună, subliniază el, e că „dacă intri devreme în antreprenoriat – şi eu am intrat foarte devreme – nu ai temeri. Crezi că orice e posibil şi cred că asta e foarte, foarte important pentru orice antreprenor la început de drum. Trebuie să ai curaj să testezi lucruri pe care alţii nu le-au încercat, să încerci să le reglezi, să le îmbunătăţeşti şi poţi să ai şansa să creşti un business foarte, foarte bun, care adresează o nevoie a unui client şi o servisează într-un mod în care o altă companie până atunci în piaţă nu a reuşit. Deci cred foarte, foarte mult în poveştile antreprenoriale care încep foarte devreme”.

    Lazy leader. De-a lungul timpului, Baltaru spune că nu a avut un mentor specific, dar a încercat să citească foarte mult poveştile businessurilor, ale brandurilor, ce a fost acolo în spate, care a fost secretul, sosul secret din reţeta care a ajutat acel business să crească şi evident, aşa a învăţat  câte ceva din fiecare astfel de poveste. „Am absorbit, mai ales în perioada de facultate şi de început a Sameday-ului. Citeam foarte mult şi mă încărcam cu foarte, foarte multă informaţie, foarte multe modele pe care pe urmă reuşeam să le testez în business. Pentru că businessul era un business mic, puteam foarte repede să implementez schimbări majore sau schimbări mai mici, pe măsură ce învăţam din ceea ce citeam şi absorbeam ca un burete tot ce era în jurul meu şi pe urmă încercam să testez în propriul business”.

    Despre viziunea sa legată de echipă spune că încearcă să strângă în jurul lui oameni curajoşi, determinaţi şi isteţi, care să vină cu cu soluţii, „să inovăm împreună şi să ducem mai departe povestea noastră către visul pe care îl avem. Iar Sameday îmi «livrează» această nevoie în momentul de faţă într-un mod foarte, foarte bun şi evident”.

    Ca lider „e foarte, foarte greu să mă descriu, dar în principiu există în literatura de specialitate un termen mai nou, de lazy leadership, care sună ciudat şi şocant. Cum poate să fie un lider leneş, la ce se referă de fapt? Sunt mai degrabă un observator. Încurajez colegii mei să facă lucruri, îi încurajez să încerce şi în acelaşi timp cred că misiunea mea de lider este să am permanent grijă să ţin organizaţia într-un echilibru de forţe. Permanent”. Asupra unor organizaţii acţionează foarte multe forţe, forţe interioare în diverse departamente sau diverşi oameni şi forţe exterioare organizaţiei, forţe de piaţă, competiţie, investitori, de aceea este de părere că rolul său de lider e să se asigure că permanent forţele acestea sunt egale sau să încurajeze anumite forţe să tragă mai tare în funcţie de priorităţile pe care le au. „De exemplu, când Sameday ajunsese într-o perioadă să nu fie suficient de predictibil, când nu avea o predictibilitate bună pe cifrele financiare, am lăsat forţa finance să tragă puţin mai tare în acest ecosistem ca să reuşim să ne stabilizăm mai bine din punct de vedere financiar. Acum suntem într-o perioadă în care încurajăm mai mult forţele ce ţin de clienţi, de consumatori să aibă un cuvânt mai important de spus în organizaţie şi să dezvoltăm în funcţie de nevoile clienţilor. În principiu, cred că ăsta e stilul meu de leadership, să mă asigur că organizaţia e într-un echilibru de forţe, un echilibru sănătos în care nu avem forţe care trag foarte tare într-o direcţie şi ne scot de pe drumul nostru.” De altfel, ne-a povestit şi că rămâne permanent conectat la business, şi sunt foarte puţine momente în care se deconectează complet, de ordinul câtorva zile, dar nu îşi aminteşte să fi avut mai mult de 5-6 zile în care să fie complet deconectat. „Ceea ce fac în Sameday pentru mine e o pasiune, nu simt că muncesc, că fac un efort uriaş să stau conectat. Dimpotrivă. Dacă nu sunt conectat simt că-mi lipseşte ceva. Dar da, am diverse pasiuni şi momente în care plec mai multe zile. Asta nu înseamnă că ai mei colegi nu duc mai departe ceea ce am construit. Ba dimpotrivă, o fac foarte bine şi nu au nevoie de neapărat de prezenţa mea.” Printre marile sale pasiuni se numără sailingul, aşa că merge foarte mult pe mare, şi în România, şi în străinătate, la competiţii, la campionatul naţional, dar şi la competiţii internaţionale şi evident, în afara competiţiilor, în vacanţe, cel mai mult în Grecia. „De asemenea, automobilism, motociclismul, tot ce ţine de sporturile cu motor e în aria mea de interes. Deţin motocicletă, maşini, dar nu deţin o ambarcaţiune. E mai bine să închiriezi atunci când ai nevoie, poţi să iei cele mai noi modele de fiecare dată, nu trebuie să investeşti într-o barcă foarte scumpă. Se spune că cea mai fericită zi a unui marinar e când îşi cumpără barca, şi apoi când o vinde.”   

     

    Carte de vizită

    Lucian Baltaru, cofondator şi CEO al Sameday Group

    1. A urmat Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a scris lucrarea de licenţă sub forma unui business case al Sameday;

    2. Şi-a început cariera în echipa Alo Curier;

    3. A fondat apoi, împreună cu Octavian Bădescu, compania de curierat Sameday, pe care a condus-o spre noi orizonturi, ieşind şi peste graniţele României, în Ungaria şi Bulgaria;

    4. S-a implicat ca partener şi în alte businessuri, precum DaruiesteFlori.ro şi Circus PUB, potrivit informaţiilor disponibile pe profilul său de LinkedIn;

    5. E pasionat de sailing şi automobilism.

  • Cele mai mari creşteri de preţuri. Biletele de avion au înregistrat o majorare de 21% a preţurilor în ianuarie faţă de decembrie

    Între produsele şi serviciile incluse în coşul de consum, biletele de avion au avut cea mai mare creştere a preţurilor.

    Preţurile biletelor de avion au avut o creştere de 21% în luna ianuarie faţă de decembrie 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Între produsele şi serviciile incluse în coşul de consum, biletele de avion au avut cea mai mare creştere a preţurilor de la lună la lună. Faţă de ianuarie 2023, preţul biletelor de avion a crescut, în medie, cu 16%, potrivit aceleaşi surse.

    Piaţa europeană a aviaţiei s-a confruntat cu o serie de probleme care au ţinut de lipsa forţei de muncă, de creşterea preţurilor la combustibil şi de grevele controlorilor de trafic, toate acestea reuşind să destabilizeze industria. Piaţa din România nu a scăpat nici ea nevătămată, mai ales că sectorul a fost lovit din plin şi de căderea Blue Air, un competitor important pentru Wizz Air şi Ryanair, care acum sunt principalii jucători aerieni de pe plan local. Doar Wizz Air are o cotă de piaţă de peste 50%.

    Ieşirea din piaţă a unui nume mare (Blue Air) şi restrângerea portofoliului de destinaţii operate de Tarom au lăsat loc de manevră celor doi operatori low-cost care au săltat rapid preţurile, mult mai rapid decât a urcat inflaţia, spre exemplu.

    Operatorii aerieni au motivat creşterile preţurilor din ultimul an cu o majorare semnificativă a costurilor de operare. Mai mult, odată cu ridicarea tuturor restricţiilor contra Covid, cererea pentru călătorii a crescut semnificativ, ceea ce a făcut ca preţurile să meargă doar în sus. În pofida creşterilor, oamenii nu au renunţat să mai călătorească. Românii au cumpărat în ianuarie bilete de avion în valoare totală de 9 mil. euro, în creştere cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut, 95% dintre acestea fiind către destinaţii din Europa, arată datele platformei Vola.ro, în urma campaniei Ieftinuarie 2024.

    În luna ianuarie, preţul mediu pentru un bilet de avion a fost de 158 euro/persoană, în creştere faţă de anul trecut, când tariful mediu a fost de 118 euro/persoană, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 34% în ultimul an.

    Preţurile companiilor low-cost au crescut suficient de mult încât să ajungă la un nivel similar cu cele practicate de companiile de linie.

    După pandemie, companiile de linie au mizat pe bilete diferenţiate, în funcţie de ce beneficii îşi doreşte pasagerul. Un bilet standard la o companie de linie se apropie de nivelul unui bilet vândut de un operator low-cost.

  • În timp ce Grecia a ajuns a cincea ţară din Europa în funcţie de dimensiunea PPA-urilor semnate anul trecut, România este aproape blocată. De ce nu se încheie astfel de contracte care ar debloca investiţiile?

    Dezvoltatorii de proiecte de energie verde visează la contracte pe termen lung, aşa-numitele green PPA-uri (power purchasing agreements) care le-ar facilita accesul la finanţare, dar problema este că în acest moment cumpărătorii nu se înghesuie să intre în contracte cu preţuri fixate pe ani de zile, când piaţa se duce în jos şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla în 2025. Dar în acest timp, alte state au făcut un an istoric din 2023 în ceea ce priveşte dimensiunea PPA-urilor semnate, o surpriză majoră fiind Grecia, din nou.

    Anul trecut, România a semnat doar trei PPA-uri (power purchasing agreements), cu o capacitate de 77 MW, infimă faţă de capacităţile care s-au semnat la nivel european, arată datele prezentate de compania Pexapark, platformă de consultanţă în domeniul contractării de energie verde, în cadrul celei de-a doua ediţii a conferinţei Romanian Green PPA. La nivel european, piaţa de PPA-uri a ajuns la un nivel istoric anul trecut, cu contracte semnate pentru o capacitate de 16,2 GW (16.200 MW), în creştere cu 41% faţă de 2022. Că număr de tranzacţii, piaţa europeană a PPA-urilor a ajuns la 272 de acorduri, mult peste nivelul de 164 de tranzacţii din 2022. Spania, Germania şi Italia sunt cele mai active pieţe pentru semnarea de green PPA-uri, nicio surpriză aici, dar ceea ce este de remarcat este ascensiunea Greciei care a reuşit să bifeze contracte de 950 MW în 2023. Cu acest nivel, mult peste cei 77 MW ai României, Grecia a devenit a cincea cea mai mare piaţă pentru PPA-uri anul trecut. De altfel, Grecia a intrat anul trecut în topul primelor 10 ţări la nivelul UE în ceea ce priveşte dimensiunea proiectelor solare instalate, cu o capacitate de 1,6 GW, după cum arată o analiză a SolarPower Europe.

    „Piaţa PPA-urilor din România este abia la începutul dezvoltării sale“, a precizat Alex McGregor, senior analyst PPA markets, Pexapark, în cadrul conferinţei Romanian Green PPA. „Interesul din partea dezvoltatorilor este ridicat, dar pe partea de preluare a energiei opţiunile sunt încă limitate în comparaţie cu alte pieţe.“

    Potrivit acestuia, din partea corporate apetitul pentru semnarea unor astfel de contracte este în creştere, dar este concen­trat mai ales în zona de multinaţionale care au experienţe similare în alte pieţe.

    Dar mai sunt câţiva factori care deocamdată fac posibilitatea unui PPA puţin atractivă, unul dintre aceştia fiind chiar schema de Contracte pentru Diferenţă (CfD), care cel mai probabil va deveni complet funcţională anul viitor. Prin schema de CfD-uri, statul speră să impulsioneze dezvoltarea a 2.000 MW în proiecte de energie solară şi eoliană prin garantarea către investitori a unui preţ timp de 15 ani.

    Revenind la piaţa de PPA-uri din România, una dintre cele mai importante în­ţe­legeri a fost semnată în vara anului tre­cut. Astfel, Ursus Breweries, parte a gru­pului Asahi Europe & International (AEI), a semnat un acord de achiziţie de energie electrică (virtual power purchase agreement, VPPA) pe mai mulţi ani cu furnizorul austriac de energie regenerabilă Enery, în baza căruia producătorul de bere va folosi energia produsă de un nou parc fotovoltaic de 50 MW din România. Acordul susţine strategia grupului japonez Asahi de a fi o companie neutră din punctul de vedere al emi­siilor de dioxid de carbon în toate fa­bricile de bere europene până în 2030 şi este una dintre puţinele înţelegeri de acest tip semnată pe piaţa locală.

    ENGIE la rândul său a semnat un contract cu Orange, tot anul trecut.

    „Proiectul încheiat între Orange România şi ENGIE s-a materializat prin semnarea unui acord vPPA de furnizare a energiei electrice din surse 100% regenerabile. Prin acest contract, semnat pe o perioadă de 6 ani, Orange România, va acoperi 30 GWh din necesarul anual de energie electrică cu energie verde provenită din tehnologie solară. Prin utilizarea energiei verzi în scopuri de business, partenerul nostru îşi va reduce semnificativ amprenta de carbon, iar până în anul 2040 îşi va atinge obiectivul de neutralitate din punct de vedere al emisiilor de carbon“, se arată pe site-ul ENGIE. Potrivit aceleiaşi surse, contractele de tip PPA (Power Purchase Agreement) reprezintă acorduri pe termen lung pentru furnizarea energiei electrice din surse regenerabile, fiind o soluţie ideală pentru companiile care îşi doresc o mai bună predictibilitate a costurilor la energie, dar şi siguranţa aprovizionării cu volumele necesare bunei funcţionări a activităţilor. Prin semnarea unui astfel de contract, consumatorul obţine două beneficii principale: predictibilitatea costurilor cu energia electrică pe o perioadă mai lungă de timp şi gestionarea riscurilor asociate volatilităţii preţului. În majoritatea acordurilor PPA se stabileşte un preţ fix sau indexat pentru întreaga perioadă contractuală, ceea ce, cumulat cu garanţia furnizării volumelor necesare, oferă companiilor, în special celor cu un consum ridicat, un nivel scăzut al riscului asociat alimentării cu electricitate.

     

    Care sunt principalele tipuri de PPA-uri

    1. On-site PPA – implică instalarea sistemelor de producţie a energiei regenerabile la sediul clientului (de exemplu, panouri solare), iar operatorul de energie se ocupă de întregul proces de proiectare, instalare şi monitorizare a funcţionării echipamentelor.

    2. Off-site PPA – presupune că un consumator sau o organizaţie achiziţionează energie electrică produsă de o sursă externă (de exemplu, parcuri solare, eoliene) şi nu direct pe terenul sau clădirea sa.

    3. VPPA (Virtual Power Purchase Agreement) – acest tip de contract se adresează clienţilor care nu au suficient spaţiu pentru a instala capacităţi de producţie a energiei verzi. În acest caz, energia electrică nu este achiziţionată de la o sursă fizică şi nu este livrată direct la locaţia consumatorului. În schimb, energia electrică şi certificatele de energie regenerabilă (REC – renewable energy certificates) sunt tratate ca active virtuale şi pot fi cumpărate sau vândute pe piaţa energetică.      

    Sursa: ENGIE România.

  • Hidrogenul a început să atragă proiecte semnificative în Europa, dar nu şi în România. De ce nu mişcă piaţa locală? Aflaţi la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie

    România are un document de strategie pe hidrogen din mai anul trecut, dar dincolo de acest document, partea de proiecte concrete rămâne modestă. Considerat a fi o tehnologie scumpă, războiul din Ucraina a schimbat cifrele din piaţă, astfel că acum costul de producţie a hidrogenului este comparabil cu preţul energiei, lucru care ar trebui să ducă la o deblocare a pieţei.

    „Pe baza datelor furnizate de marii producători/consumatori din industriile locale, care utilizează hidrogenul în procesele industriale (rafinare, siderurgie, industria chimică, îngrăşăminte), printre care se numără AirLiquide, Azomureş, Chimcomplex, Erdemir, Hoeganaes, Liberty Galaţi, Linde Gaz, OMV Petrom, Oţel Inox, Petrotel-Lukoil, Rompetrol, companiile din industrie au însumat o producţie totală de hidrogen de 194 mii de tone în 2021“, se arată în proiectul de strategie.

    Cererea este estimată să ajungă la 288,8 mii tone/an în 2030, o creştere de aproape 49% faţă de producţia anului 2021, arată proiectul de strategie în domeniul hidrogenului. Creşterea a fost calculată pornind de la estimările privind evoluţia consumului industrial, din industria siderurgică, consumul din domeniul transporturilor, pentru amestecul ca gaze naturale în viitoarele centrale pe gaz, unde se estimează punerea în funcţiune a 1.600 MW noi, şi consumul pentru încălzirea rezidenţială.

    În total, costul de implementare a strategiei este estimat la o valoare de 10,4 mld. euro, cost care va fi suportat printr-o serie de modalităţi de finanţare specific fiecărui sector, se mai arată în document.

    Dar deşi mult aşteptat, Strategia Hidrogenului 2030 rămâne doar un document. Cum facem saltul de la documente la proiecte? Care sunt pieţele europene care se mişcă cel mai bine şi cum reuşesc acest lucru? Care este potenţialul României şi de unde vin banii?


    Evenimentul va avea loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti, fiecare zi având o tematică diferită, aliniată tranziţiei energetice şi va beneficia de prezenţa unora dintre cei mai importanţi CEO, antreprenori şi specialişti din domeniul energetic.


    Alături de unii dintre cei mai buni specialişti din domeniu aceste teme vor fi dezbătute în cadrulhi, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti.

    Mirela Atanasiu, Head of Unit Operations and Communications, Clean Hydrogen Partnership, Siobhan McGarry, Policy Officer, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, European Commission, Rareş Hurghiş, Executive Director FEL România şi Alexandru Floriştean, director Hy Legal vor arăta într-o dezbatere dedicată hidrogenului cum poate România face saltul de la hârtii la investiţii.

    Pornit ca un eveniment axat pe piaţa locală, în ultimii ani, marcaţi de evenimente istorice, ZF Power Summit a înţeles importanţa dialogului şi s-a conectat la tendinţele regionale şi globale. Mai departe, înţelegerea contextului dincolo de graniţe este unul dintre cei mai importanţi factori de succes pe calea atingerii statutului de hub energetic pe care şi-l doreşte România. În 2024, ZF Power Summit îşi consolidează rolul de agregator de informatii şi generator de dezbateri, pornind de la acelaşi crez: doar aducându-i la masa discuţiilor pe cei mai buni specialişti din domeniu se pot livra idei relevante. Astfel, tema pentru anul acesta este una comună, pe deplin europeană, la care nu doar România trebuie să răspundă, ci toate statele angajate pe acest drum complex al tranziţiei energetice: Acum pentru 2030: cum accelerăm în siguranţă şi accesibil pe calea tranziţiei energetice în vremuri incerte?

    Evenimentul va avea loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti, fiecare zi având o tematică diferită, aliniată tranziţiei energetice şi va beneficia de prezenţa unora dintre cei mai importanţi CEO, antreprenori şi specialişti din domeniul energetic.

  • O nouă piaţă în expansiune. După birouri, retail şi industrial, centrele de date pot reprezenta următoarea sursă de creştere în real estate: România este deja sunt discuţii concrete pentru investiţii de 500 milioane de euro

    Inteligenţa artificială şi noile servicii implementate, serviciile de streaming de muzică sau filme dar şi informaţiile guvernamentale, toate necesită capacităţi noi de stocare în cloud pentru a trece la următorul nivel, dar şi pentru securitate  Într-un climat internaţional mai instabil, instituţii precum băncile vor să aibă datele cât mai aproape, nu pe un server aflat pe un alt continent.

    Două noi centre de date cu o putere de cumulată de 40-45 MW sunt luate în calcul de dezvoltatori a fi reali­zate în România, însemând investiţii totale de aproape 500 mil. euro, potrivit datelor celor de la Knight Frank, compania de consultanţă imobiliară. Centrele de date reprezintă clădiri indus­triale pentru servere, care au nevoie de o reţea puternică de livrare a energiei elec­trice din mai multe surse dar şi conexiune directă la o magistrală de fibră optică.

    „În 2024 deja vorbim de două investiţii în astfel de proiecte, în România, cu o capacitate cumulată de 40-45 MW şi aşteptăm PUZ-ul pentru ele. Vorbim de investiţii de peste 400 mil. euro în fit out şi investiţii totale de 500 mil. euro în centre de date. Dacă ne uităm la populaţia României şi luăm în calcul expansiunea inteligenţei artificiale şi migrarea către cloud, avem potenţial în România de centre de date de 100 MW, faţă de circa 10 cât avem acum în Bucureşti. Vorbim de investiţii posibile de 900 mil. euro în total“, a spus Stephen Beard, global head of data centres în cadrul Knight Frank.

    El a subliniat că dincolo de piaţa de birouri care are în continuare po­ten­ţial de creştere, faţă de cea din Vest care a atins un platou, din punct de vedere in­ves­ti­ţional, marii investitori vor să îşi diver­si­fice portofoliile, iar centrele de date sunt no­ul sector care va atrage noi plasări de capital.

    „Discutăm de expansiunea serviciilor de streaming, de AI, de 5G şi mai departe de 6G şi 7G. Inteligenţa artificială nu este legată doar de cloud, dar spre exemplu avem un client din România care vrea să găsească un centru de date în piaţă. Iniţial voia 3,5 kW per rack pentru 20 de rackuri, dar de luna trecută, au decis că vor propria funcţie AI şi cer acum o putere dublă. Şi vorbim de o entitate din România. Cererea va creşte tot mai mult de acum înainte. Când te uiţi acum la centrele de date din piaţă, nu mai există ofertă, sunt pline. Sunt clustere care nu sunt în Bucureşti, sunt în afara oraşului. Pentru un centru de date ai nevoie de putere disponibilă şi putere sigură. Este cea mai importantă compo­nentă, dar alături de reţea şi conectivitate. Timişoara este o piaţă interesantă deoarece pe acolo intră fibra optică în ţară“, a subliniat  Stephen Beard.

    Raportul Knight Frank pentru cel de-al doilea trimestru din 2023 se concentrează pe regiunea EMEA, cu o analiză de piaţă axată pe pieţele emergente de centre de date din Bucureşti, Cairo, Casablanca, Istanbul, Johannesburg, Manchester, München, Nairobi, Viena, Varşovia şi Zürich.

    Capacitatea totală pe aceste pieţe a ajuns la puţin peste 1.577 MW, după o creştere de 137,2 MW în T2. Creşterea între pieţe este variată, cu o creştere puternică înregistrată pe pieţele din Cairo, Istanbul şi Manchester.

    Dobânzile mai mari pentru finanţări, împreună cu limitările reţelelor electrice locale şi preocupările iminente legate de o recesiune, au atenuat temporar creşterea, potrivit raportului.

    Cu toate acestea, perspectivele rămân puternice, Microsoft anunţând planurile de a dezvolta Viena şi Varşovia în „regiuni de centre de date“, alături de Casablanca, urmând să beneficieze de reţeaua de cablu submarin Medusa în următorii ani.

    Dintre pieţele observate în acest tri­mestru, Istanbul a înregistrat cea mai mare ofertă nouă, de 59,2 MW, susţinută în prin­ci­pal de Equinix care a anunţat o nouă ins­ta­laţie care se aşteaptă să livreze o capa­citate IT de 28 MW. Turcia a coman­dat, de asemenea, dezvoltarea unei noi cen­trale nucleare, care va contribui la satisfa­ce­rea cererii tot mai mari de energie de pe piaţă.

    Un centru de date de 20 MW înseamnă un fit-out de 200 mil. euro. Construcţia în sine înseamnă investiţie între 25 şi 35 mil. euro. Fiecare centru de date poate însemna o investiţie totală de 250 mil. euro.

    “Există un potenţial mare în Bucureşti pentru centre de date, dar ca sector nu se pot construi oriunde. Instituţiile statului, de la guvern la primării plus companiile de utilităţi trebuie să se pună de acord pentru o strategie despre cum România ca piaţă doreşte să atragă astfel de investiţii. Spre exemplu pentru un PUZ, nu există criterii bine stabilite la nivel naţional. Alte pieţe cu creşteri importante au ajuns astfel pentru că există acest consens şi cunosc informaţiile necesare”, a spus consultantul.

    Ce înseamnă pentru economie astfel de investiţii? Acestea atrag noi investitori şi sume mari de bani, alături de noi locuri de muncă în IT. În plus, localizarea pe plan local a centrelor de date care conţin informaţii confidenţiale ale entităţilor din România, creşte şi siguranţa datelor.

    “Această infrastructură trebuie dezvoltată şi pentru siguranţa datelor. Istoric vorbind, când utilizezi cloudul, nu ştii exact unde sunt stocate datele tale. Să luăm un caz pur teoretic poate vorbim de o bancă românească ce utilizează servicii de cloud pentru date, însă nu ştii dacă acele date sunt în Tokio, Moscova sau Reykjavik. Începem să vedem suveranitatea datelor, unde datele dintr-o ţară trebuie să rămână în graniţele acelei ţări, în special din motive de securitate. O astfel de decizie va reprezenta un catalizator pentru o creştere viitoare. Înainte de 2012, de apariţia serviciilor cloud, fiecare clădire de birouri avea o cameră a serverelor unde doar şefii din IT aveau voie să intre. Dar clădirile de birouri mai pot rămâne fără energie pentru o secundă sau minut. Cele mai multe clădiri au o singură sursă de energie, o singură conexiune la internet. Traderii pierdeau milioane de euro pentru o secundă în care rămâneau fără energie sau fără internet. De aceea au apărut centrele de date”, a spus consultantul. El a subliniat că în România atractivitatea unei astfel de investiţii vine şi dinspre faptul că o mare parte din energia de pe piaţă provine din surse regenerabile, precum hidro, fotovoltaic sau eolian, sau care nu implică emisii mari de CO2 precum cea nucleară, iar acest lucru contribuie la reducerea amprentei de carbon.

  • ANPC propune închiderea temporară a unor săli World Class din zona Capitalei

    „Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea (CRPCR) Bucureşti-Ilfov a desfăşurat, miercuri, o amplă acţiune de control la 19 puncte de lucru aparţinând operatorului economic World Class România SRL, pentru a verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în domeniu”, potrivit unui comunicat de presă.

    În urma neregulilor constatate, comisarii CRPCR Bucureşti-Ilfov au aplicat, până în acest moment, amenzi contravenţionale în valoare de 116.500 lei, un avertisment. De asemenea, a propus oprirea temporară de la comercializare a unor suplimentele alimentare şi produse textile neconforme, în valoare de aproximativ 6.000 lei, oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor pentru 7 locaţii şi închiderea temporară a unităţii pe o perioadă de la 6 luni la 12 luni pentru trei dintre punctele de lucru controlate, situate în Calea 13 Septembrie nr. 90, sector 5, str. Barbu Văcărescu nr. 164A, sector 2, şi bd. 1 Decembrie 1918 nr. 33A, sector 3.

    ”A face sport nu ar trebui să implice şi riscuri neprevăzute. Parcă revine povestea pe care o auzeam în copilărie: <Îl spălăm sau facem altul?>. În momentul în care te hotărăşti să deschizi noi locaţii, trebuie să te asiguri că primele nu au devenit ruină! Scuzele operatorului economic sunt de prisos! Iată că, în schimb, am câştigat un campionat: cel al dispreţului faţă de consumator”, afirmă Horia Constantinescu, preşedintele ANPC.

    Principalele abateri constatate de echipele de control au fost utilizarea unor aparate de fitness fără avertismente traduse în limba română şi mod de utilizare, folosirea acestora fiind recomandată prin imagini cu grupe de muşchi, comercializarea unor suplimente alimentare cu deficienţe de etichetare, folosirea unei saune saline fără buton de panică, utilizarea unor scări instabile de acces în piscină, condiţii igienico-sanitare deficitare – pereţi şi tavan cu exfolieri de vopsea, sistemul de ventilaţie al aerului în incintă, cu acumulări de praf, prezenţa mucegaiului la îmbinarea dintre perete şi pavinent în cabinele de duş, existenţa unor capetele de duş care prezentau acumulări mari de calcar, existenţa pe terase a unor pereţi neigienizaţi şi care prezentau infiltraţii, cabluri şi profilează metalice expuse, precum şi canapele ce prezentau rupturi ale materialului, utilizarea unor echipamente de fitness cu grad avansat de uzură, existenţa unor zone cu risc de accidentare (margini cu muchii ascuţite), comercializarea unor produse textile fără elemente de informare traduse în limba romană şi lipsa informaţiilor privind modul de utilizare al uscătoarelor de păr.

    ”Verificările continuă şi vom reveni cu amănunte după ce acestea se vor fi încheiat”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Familiile de unguri care trăiesc în ţările vecine pot aplica pentru beneficii familiale

    Din 2018, două dintre beneficiile pentru susţinerea familiilor introduse de Ungaria sunt disponibile şi pentru ungurii care trăiesc în afara graniţelor ţării, inclusiv pentru cei care trăiesc în Slovacia sau România, conform Hungary Today.

    Este vorba de indemnizaţia de maternitate şi indemnizaţia Babakotveny, pentru cei cu vârste de până la 18 ani.

     

  • Concedii pentru bunici. Companii şi guverne caută să atragă şi să păstreze muncitorii mai în vârstă, o sursă de experienţă şi talent

    Cu unele guverne concentrân­du-se pe amânarea momentului pen­sio­­nării, angajatorii recurg la stimu­len­te. De exemplu, gigantul tech Cisco a in­trodus concediul plătit pen­tru bunici. Unele companii au intro­dus politici pen­tru a face locul de muncă „priete­nos cu menopauza“ pentru susţine­rea an­ga­jatelor mai în vârstă, iar multe com­panii oferă flexibilitate sporită la locul de muncă pentru a-şi ţine aproape cei mai experimentaţi angajaţi.

    Anumite companii americane le oferă angajaţilor una sau mai multe zile de concediu pentru a-şi cunoaşte noii nepoţi, scrie Le Monde.

    Cinthia Shields, în vârstă de 60 de ani, a beneficiat de concediul de cinci zile rezervat de angajatorul său, com­pania de securitate cibernetică SentinelOne, angajaţilor care sunt şi bunici. „Nu am resimţit nicio presiu­ne. M-am simţit susţinută moral şi financiar de compania mea“. Potrivit Quartz, de la începutul anului 2022 Fannie Mae, Booking.com şi Senti­nelOne se numără printre companiile care au adăugat acest nou beneficiu politici­lor lor privind familiile.

    Forţa de muncă, dar şi popu­laţiile îmbătrânesc, atât în SUA, cât şi la nivel mondial. Acest lucru în­seamnă că unele generaţii vor ajunge să-şi cunoască nu doar nepoţii, ci şi strănepoţii.

    În Marea Britanie, Saga, o com­panie de travel şi asigurări pentru cei cu vârste de peste 50 de ani, oferă angajaţilor o săptămână de concediu plătit pentru naşterea unui nepot, notează The Guardian.

    Compania a introdus politica drept semn de recunoaştere a fap­tului că bunicii joacă un rol din ce în ce mai important în îngrijirea copii­lor, dar şi pentru a clădi o cultură de muncă atrăgătoare pentru cei cu vârste de peste 50 de ani.

    În Australia, Investa oferă angajaţilor concediu neplătit de până la 12 luni pentru a ajuta la îngrijirea nepoţilor, conform afr.com.

    Însă nu doar companiile fac acest lucru. Guvernul german oferă concediu legal pentru bunicii care vor să-şi aibă grijă de nepoţi. Concediul poate fi luat dacă unul dintre părinţi este încă minor sau formează un training care a început înainte de împlinirea vârstei de 18 ani sau în cazul în care există o anumită dificultate, ca de exemplu o boală gravă a părinţilor.

    Potrivit Society for Human Resource Management, companiile îşi intensifică eforturile de a atrage şi reţine angajaţii cu vârste de 55 şi peste. Acest grup nu doar că oferă experienţă profesională sporită şi are şanse mai reduse de a-şi părăsi companiile, însă constituie un pool masiv de talent din care se poate recruta.

    În Polonia, companiile se pregătesc pentru o penurie şi mai pronunţată de profesionişti şi specialişti, iar aproape două treimi dintre acestea întrevăd deja potenţialul muncitorilor aflaţi la pensie.

     

     

  • Alibaba caută parteneri în Orientul Mijlociu în contextul întăririi relaţiilor Beijingului cu ţările din Golf

    Gigantul chinez de e-commerce Alibaba încearcă să încheie parteneriate cu firme locale din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite în condiţiile în care China îşi adânceşte relaţiile cu Golful, notează Bloomberg.

    Alibaba încearcă o revenire după ce şi-a pierdut titlul de lider al industriei tech chineze.

     

  • Gigantul Maersk avertizează că navele ar putea continua să ocolească Marea Roşie şi în a doua parte a anului

    Maersk, a doua mare companie de transport maritim a lumii, îşi sfătuieşte clienţii să se pregătească pentru o prelungire a crizei de la Marea Roşie cu mult în al doilea semestru al acestui an, potrivit CNBC.

    Întârzierile provocate de ocolirea zonei ar putea avea un impact la nivelul lanţului de aprovizionare.