Autoritatile romane au cerut Comisiei Europene sa mareasca subventiile acordate agricutorilor autohtoni, astfel incat acestea sa ajunga la aproximativ 300 de euro pe hectar mai devreme de 2015, termenul stabilit prin Tratatul de aderare.
Amanunte, pe www.gandul.info
Incepand din vara lui 2007, Romania se confrunta cu perioade de puternice iesiri de capital, determinate de ingrijorarile fata de vulnerabilitatea economiei romanesti si de impactul monedei mai slabe asupra economiei, in special in sectorul financiar, se arata in raport.
Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
Serviciile de internet mobil vor fi cheia mentinerii unor rate de crestere ridicate a veniturilor in contextul scaderii continue a tarifelor pentru voce, in timp ce maturizarea pietei de telefonie mobila va obliga operatorii telecom sa-si caute clientii noi la companiile concurente, estimeaza Richard Moat, CEO al Orange Romania.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
"Compania a decis sa renunte la o serie de curse mai putin profitabile", a justificat Corina Enciu, seful filialei Delta Airlines in Romania. Corina Enciu a parasit cu un an si jumatate in urma conducerea biroului local al British Airways pentru a prelua conducerea filialei Delta Airlines, despre care se spunea in urma cu mai bine de un an ca va coordona activitatea companiei in Europa de Est. Nu a apucat sa se intample asa, iar Delta a decis sa renunte momentan la Romania, pastrandu-si insa prezenta in alte tari est-europene, precum Cehia, unde de asemenea a inceput sa zboare din primavara anului trecut.
“Ca rezultat al cresterii accelerate a pretului petrolului in cursul ultimului an, Delta lucreaza intens la analizarea structurii sale globale, pentru a se asigura ca rutele pe care le opereaza sunt pe cat se poate de eficiente din punctul de vedere al consumului de carburant”, arata o declaratie oficiala a companiei referitoare la decizia inchiderii unor curse.
Seful biroului Delta din Romania declara insa ca inchiderea cursei nu ar fi definitiva: “Cursa nu va zbura pe perioada iernii, dar va fi reluata vara anului viitor, dat fiind ca vara realizam o valoare adaugata mai mare”. Oficialii companiei confirma faptul ca Bucurestiul este o destinatie cu cerere mai mare pe perioada verii: "Bucurestiul este o piata semnificativ sezoniera, in care am avut o crestere mult mai mare a cererii pe durata verii fata de lunile de iarna". Declaratia oficiala a companiei americane subliniaza ca Delta va continua sa zboare in mai mult de 200 de destinatii in sezonul de iarna, cu avioanele proprii sau in colaborare cu partenerii sai.
Mentinerea biroului de la Bucuresti poate fi si un plan intern al companiei de a pastra o portita deschisa pentru eventuale vremuri mai bune, mai precis pentru o eventuala ieftinire a petrolului. Biroul Delta in Romania nu se va inchide pe perioada iernii, urmand a vinde in continuare bilete catre New York, dar si pentru alte eventuale rute operate de partenerii Delta in cadrul aliantei aeriene Sky Team, a doua retea globala de parteneriate intre companiile aeriene, dupa Star Alliance, acoperind 841 de aeroporturi si 162 de tari. Partenerii Delta din Sky Team – Aeroflot, AeroMexico, Air France, Alitalia, China Southern, Continental, CSA Czech Airlines, KLM Royal Dutch Airlines, Korean Air si Northwest – vor fi cei prin care oamenii coordonati de Corina Enciu vor vinde bilete de lung curier pentru a pastra clientii castigati in ultimul an. Un avantaj ar fi recenta intrare a TAROM in alianta Sky Team.
Corina Enciu spune ca decizia celor de la Delta vine pe fondul unor analize privind nu atat gradul de incarcare a aeronavelor, cat mai ales raportul de valoare creat de existenta unui anumit zbor fata de costurile pe care le genereaza o cursa de peste zece ore. Conform Corinei Enciu, problema nu a fost cauzata de gradul de incarcare a aeronavelor, care au functionat cu un grad de incarcare de peste 80% pe perioada verii si de 70% pe perioada iernii, inregistrand in jur de 50.000 de pasageri in perioada iunie 2007 – mai 2008. "Au considerat ca o cursa pe relatia Bucuresti nu se justifica in conditiile costurilor foarte mari si ei cred ca putem mentine clientii cu ajutorul aliantei Sky Team pana la o decizie finala", spune Corina Enciu.
Delta Airlines a revenit pe aeroportul Otopeni cu zboruri directe catre J.F.Kennedy din data de 8 iunie a anului trecut. Delta a mai operat in Romania din anii ’70 pana in 1998. La acea vreme, compania incepuse un plan de restructurare care a debutat cu inchiderea curselor intereuropene neprofitabile: intre Frankfurt si Atena, respectiv Bucuresti, Istanbul, Varsovia, Moscova si Sankt Petersburg.
Potrivit vicepresedintelui Delta Air Lines pentru Europa si Asia de atunci, Michael Medlicott, aceste rute erau neprofitabile pentru companie din cauza legislatiei restrictive din statele respective in raport cu operatorii aerieni. Concurentul Delta pentru zborurile catre New York era in acea perioada TAROM, dar operatorul de stat a renuntat la curse in 2003, deoarece cursa aducea cele mai mari pierderi companiei.
Revenirea zborurilor Delta pe Otopeni anul trecut a facut parte dintr-un proces mai larg de deschideri de curse, compania lansand 14 noi rute de lung curier in primavara lui 2007, printre care Seul si Dubai, pornind din Atlanta, sau Pisa, Praga si Bucuresti, pornind din New York. Dintre acestea, Delta a decis sa renunte doar la Bucuresti, alaturi de Londra Gatwick (Gatwick fiind un aeroport secundar al Londrei). A decis sa inchida insa si o serie de legaturi pe care le opera mai de demult, precum New York spre Lagos (Nigeria) si Orly (aeroport secundar al Parisului), Atlanta spre Edinburgh si Dakar spre Nairobi.
Bucurestiul este insa singura ruta la care Delta a decis sa renunte fara a exista alta conexiune intre New York si capitala Romaniei. Celalalt zbor la care Delta va renunta tot de la sfarsitul verii (Londra Gatwick – New York J.F.Kennedy) presupune doar renuntarea la o ruta si nu la un oras sau la un aeroport, dat fiind ca Delta va opera in continuare spre J.F.Kennedy de pe Heathrow (aeroportul principal al Londrei), dar si de pe Gatwick catre Atlanta si Cincinnati.
Iesirea Delta din Romania creeaza oportunitati pentru alti operatori care doresc sa atraga pasagerii de aici pentru a-i duce pe curse de lung curier, cum este Bucuresti-New York. Cursele lung curier reprezinta aproximativ 20% din totalul vanzarilor de pe piata romaneasca, iar spre atragerea clientilor de business care doresc sa zboare pe curse cat mai lungi se orienteaza in special operatorul german Lufthansa si grupul Air France–KLM, aflate in proces de extindere pe piata romaneasca.
Noua fabrica va produce geamuri pentru industria auto – parbrize, si geamuri securizate pentru industria mobilei si cea a electrocasnicelor. “Pana acum furnizorii de geam duplex si securizat pentru aceste industrii se aflau cel mai aproape in Turcia. Pe piata geamurilor pentru industria auto suntem cel mai important producator din Romania care poate furniza geamuri pentru prim-montaj”, a declarat Marius Neagu, presedintele Consiliului de Administratie al GlassCorp.
Capacitatea de productie a fabricii se ridica, la nivelul fiecarui an, la 200.000 de parbrize si peste 1.000.000 de metri patrati de geam securizat pentru industria mobilei si electrocasnicelor. „Speram sa avem contracte semnate cu toti marii producatori auto din Romania pana la finalul acestui an. Acum suntem intr-un proces de auditare din partea fiecarui producator, tocmai am trimis loturile de proba”, a mai spus Marius Neagu.
Reprezentantii companiei spun ca cele doua mari tipuri de geamuri – cele pentru industria auto si cele pentru industriile mobilei si a electrocasnicelor, vor detine procente aproximativ egale in veniturile companiei, cifra de afaceri estimata pentru 2009 fiind de opt milioane de euro. „Speram sa amortizam investitia in cinci ani”, spune Neagu, adaugand ca incheierea unor contracte cu ambii mari producatori auto de pe plan local – Dacia si Ford, ar justifica extinderea fabricii. „Vom produce parbrizesi pentru piata de inlocuire, dar in principal pentru segmentul de prima-montare. Extinderea capacitatii de productie s-ar face in 7-8 luni si ar necesita investitii de 7,5 milioane de euro.”
Posibilitatea achizitionarii de parbrize de la un furnizor local ar reduce costurile producatorilor cu circa 15%, potrivit reprezentantilor GlassCorp, costul mediu al unui parbriz fiind de 30 – 40 de euro. Neagu estimeaza ca GlassCorp va atinge o cota de piata de 25 – 30%, atat pe segmentul de parbrize cat si pe cel al geamurilor securizate pentru industriile mobilei si electrocasnicelor, ambele piete avand o valoare estimata de 20 – 25 milioane de euro.
Fabrica de geamuri de la Buzau este detinuta de Horia Simu si Horia Pitulea, aceasta aflandu-se in zona industriala a orasului, langa Cord Buzau, o alta companie aflata in proprietatea celor doi oameni de afaceri. Horia Simu detine si producatorul de cupru Cuprom, care a fost interesat anul trecut de preluarea grupului minier RTB Bor din Serbia, achizitionat de catre miliardarul rus Oleg Deripaska.
Mega Image, parte a companiei belgiene Delhaize, este lantul de supermarketuri cu cea mai accentuata prezenta la nivelul capitalei. Astfel, din totalul de 24 de magazine ale operatorului de retail, 21 se afla in Bucuresti. Daca adaugam cele 14 spatii comerciale ale La Fourmi plus cele patru noi deschideri anuntate anul acesta, reiese un total de 39 de supermarketuri pana la sfarsitul lui 2008, doar la nivelul capitalei.
Aceasta cifra pozitioneaza clar Mega Image pe primul loc in topul retailerilor cu cele mai multe spatii de vanzare in Bucuresti, depasind de departe concurenti ca Billa sau Primavara. John Kyritsis, directorul general al Mega Image, nu crede ca piata bucuresteana se poate apropia de nivelul saturatiei. "Bucurestiul este un oras care creste incontinuu, atat in ceea ce priveste numarul de locuitori, cat si veniturile acestora", explica el decizia companiei de a se axa pe acest oras.
In plus, Mega Image mai are in vedere achizitionarea altor retele de supermarketuri, acest lucru fiind mereu pe lista de prioritati a managementului. "Suntem intotdeauna interesati de noi achizitii. Pe piata exista jucatori mai mici sau tai mari, nu poti sa stii niciodata din partea cui apare o surpriza", spune Kyritsis.
In Bucuresti cel putin, piata de care operatorul Mega Image pare cel mai atras, exista in jur de 15 retele de supermarketuri. Nume ca Primavara sau Ethos au fost adesea vehiculate ca posibile tinte de achizitie, fara a exista confirmari din partea niciuneia dintre parti. Mega Image intentioneaza sa ajunga la o cifra de 50 de magazine pana in 2011, fiecare dintre acestea presupunand o investitie de minim un milion de euro.
In ceea ce priveste cele 14 magazine care functioneaza inca sub sigla La Fourmi, directorul Mega Image a declarat ca asteapta incheierea ultimelor formalitati legate de avizul dat de Consiliul Concurentei pentru a demara procesul de rebranding, care va costa in jur de trei milioane de euro. "Va dura aproximativ sase luni pana cand vom remodela toate locatiile", spune Kyritsis. Vor fi pastrate toate cele 14 magazine, cu toate ca in unele zone, cum af fi 1 Mai, distanta dintre un supermarket Mega Image si un La Fourmi este destul de redusa.
Integrarea celor 400 de angajati ai La Fourmi va mari numarul angajatilor Mega Image la 1700. "Nu vom renunta la niciun angajat al La Fourmi, suntem mereu interesati sa aducem oameni noi in echipa noastra", explica John Kyritsis.
La Fourmi este cel mai vechi lant de supermarketuri din Bucuresti si beneficiaza de locatii foarte bine pozitionate, in zone cum ar fi Unirea, Pipera sau Calea Mosilor. Spre deosebire de magazinele Mega Image, care au spatii de vanzare de aproximativ 900 de mp, spatiile La Fourmi sunt de doua sau chiar de trei ori mai retranse. Inainte de preluare, La Fourmi era cel de-al doilea lant de supermarketuri din capitala ca numar de locatii, cu o cifra estimativa de vanzari, la nivelul anului trecut, de 30 de milioane de euro.
Compania Mega Image a trecut pe profit din 2007 datorita cresterii vanzarilor cu 20%, dupa ce in 2006 inregistrase pierderi de doua milioane de euro. Conform spuselor lui John Kyritsis, Mega Image urmeaza sa investeasca in perioada urmatoare in construirea un centru logistic la marginea Bucurestiului, in zona Popesti-Leordeni. Terenul achizitionat are o suprafata de 100,000 mp, dintre care aproape jumatate vor reprezenta spatiul construit.
In urmatoarea perioada se pare ca vom asista la mai multe tranzactii in segmentul supermarketurilor, fie prin preluarea unei retele de catre o alta, cum a fost in cazul Mega Image si La Fourmi, fie prin extinderea la nivel de supermarket a lanturilor de hipermarketuri (de exemplu preluarea de catre Carrefour a retelei Artima si remodelarea sub numele Carrefour Express) sau cash&carry. Un semn al unui inceput de maturizare a pietei, pe care o vom observa, cu siguranta, peste 3-5 ani, cand apele se vor linisti.
Top 10 supermarketuri in Bucuresti
Mega Image 35
Angst 22
Ethos 12
Cris Tim 7
Billa 5
Gulliver 5
Primavara 4
Ruxir 4
G’Market 3
Spring Trest 3
Valoarea pietei totale romanesti, cifrata la circa 8,2 miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) anul trecut, a reprezentat 5,1% din PIB, nivel apreciat ca fiind “destul de scazut chiar si in comparatie cu standardele din Europa Centrala”. Pana in 2012, cheltuielile totale alocate sanatatii vor creste pana la 5,4% din PIB, nivel inferior celui din UE, de 9,4%.
Valoarea exacta a pietei serviciilor medicale private din Romania este aproximata, in lipsa unor studii riguroase, la 250-300 de milioane de euro. Principalii furnizori privati estimeaza ca piata are un potential de crestere cu 20-30% in urmatorii 3-5 ani, mai ales datorita investitiilor masive din partea fondurilor de investitii.
Mare parte dintre companiile private sunt detinute, in proportii care variaza de la cateva procente la 100%, de catre fonduri de investitii, clinicile Romar, Centrul Medical Unirea sau Hiperdia fiind doar cateva exemple in acest sens.
Analistii Deloitte apreciaza ca piata privata de servicii medicale este “relativ subdezvoltata, chiar daca Guvernul incurajeaza infiintarea de noi unitati medicale”. In acest context, perspectivele de crestere sunt moderate, piata de profil continuand sa fie una mica in comparatie cu celelalte din regiune.
Piata poloneza privata detine intre 6,8 si 8,8 miliarde de dolari din totalul de 26 de miliarde de dolari, operatorii inregistrand, anual, cresteri de 30% a veniturilor ca urmare a serviciilor publice nesatisfacatoare.
In Ungaria, 7,9% din PIB au fost alocate sistemului de sanatate, a carui valoare totala a fost de 10,3 miliarde de dolari in 2007. Pana in 2010, piata totala a serviciilor medicale se va ridica la 15 miliarde de dolari, pe fondul recentelor reforme din sistemul privat si al investitiilor in noi centre medicale.
Bucurestiul a atras 64% din investitiile straine, la polul opus situandu-se regiunea de nord-est cu doar 1,2%, acesta reprezentand cel mai grav dezechilibru in ceea ce priveste impactul investitiilor straine asupra evolutiei economiei. In Romania au intrat pana in aprilie 2008 investitii straine de 45 de miliarde de euro, din care 35 mld. euro intre decembrie 2004 – aprilie 2008.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
"Anul viitor vom introduce pe Logan Sedan motorizarea de pe Renault Twingo Sport. Pe langa aceasta, Logan va avea si cateva modificari tehnice si de design, care sa evidentieze trasaturile sportive ale modelului", a spus Albertus, cu ocazia primului drive-test organizat de Dacia pentru modelul Sandero, eveniment desfasurat in Croatia.
Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
Mai multe amanunte, pe www.gandul.info