BusinessMagazin

Blog

  • Inflaţia din zona euro a ajuns, în august, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani

    Inflaţia în zona euro a scăzut la 2,2% în august, cel mai mic nivel din ultimii trei ani, datorită reducerii preţurilor la energie. Această scădere ar putea duce la o reducere a dobânzilor la Banca Centrală Europeană.

    Datele oficiale publicate vineri arată că inflaţia în zona euro a scăzut la 2,2% în august, cel mai mic nivel din iulie 2021, de la 2,6% în luna precedentă, datorită reducerii costurilor cu energia, informează AFP.

    Această scădere se apropie de obiectivul de 2% al Băncii Centrale Europene (BCE) şi ar putea influenţa o posibilă reducere a dobânzilor de politică monetară.

    Rata inflaţiei de bază, care exclude preţurile volatile ale energiei, alimentelor, alcoolului şi tutunului, a scăzut uşor la 2,8% în august, comparativ cu 2,9% în iulie.

    Preţurile energiei au scăzut cu 3,0% în august, după o creştere de 1,2% în luna anterioară, conform Eurostat.

    În contrast, preţurile alimentelor şi băuturilor au crescut cu 2,4%.

    Scăderea vine după o creştere neaşteptată în iulie.

    Totuşi, Isabel Schnabel, membru al consiliului BCE, a avertizat că este nevoie de prudenţă, în continuare.

    Inflaţia a scăzut şi în cele mai mari economii europene, Germania şi Franţa, dar Belgia a înregistrat cea mai mare rată a inflaţiei din zona euro, de 4,5% în august.

    În linii mari, rata şomajului în zona euro a scăzut uşor la 6,4% în iulie.

  • Diavolii roşii vor invada Bucureştiul: Manchester United va veni la Bucureşti, după ce FCSB s-a calificat în Europa League. Apoi, FSCB pleacă la Salonic să joace cu PAOK pentru duelul cu Răzvan Lucescu. Printre adversari îi va avea şi pe Rangers, cu care va juca în deplasare

    FCSB şi-a aflat adversarii din Europa League. Fotbaliştii pregătiţi de Elias Charalambous vor întâlni, printre alte echipe, pe Manchester United la Bucureşti şi pe Glasgow Rangers, în deplasare.

    La tragerea la sorţi, FCSB s-a aflat în ultima urnă valorică, a patra. Din prima urnă, FCSB le va întâlni pe Glagow Rangers în deplasare şi pe Manchester United la Bucureşti.

    Din urna a doua, FCSB a fost împerecheată cu două echipe greceşti. Este vorba despre PAOK Salonic, echipa lui Răzvan Lucescu pe care o va întâlni în deplasare, şi despre formaţia Olympiacos Pireu cu care va juca pe teren propriu.

    Sorţii au mai stabilit ca adversari din urna a treia pentru FCSB pe FK Qarabağ (în deplasare) şi pe FC Midtjylland (pe teren propriu).

    Din ultima urnă au fost desemnate ultimele două adversare ale bucureştenilor. Astfel, FCSB va juca în Germania cu TSG 1899 Hoffenheim şi cu RFS pe Arena Naţională din Bucureşti.

    Faza grupelor Europa League a fost înlocuită, în premieră, cu un sistem de tipul campionat cu 36 de echipe. Fiecare echipă va întâlni opt echipe diferite şi va juca patru meciuri pe teren propriu şi alte patru în deplasare. Primele opt clasate se vor califica direct în optimile de finală. Echipele clasate pe locurile 9-24 vor participa la play-off-ul fazei eliminatorii, iar câştigătoarele meciurilor tur-retur vor ajunge şi ele în optimile de finală. Din optimi, se revine la sistemul tradiţional, în sistem eliminatoriu, tur-retur.

     

  • Radu Burnete, directorul confederaţiei Concordia, despre plafonarea adaosului la alimentele produse în România: O astfel de măsura va distorsiona grav producţia şi comerţul cu alimente

    Plafonarea preţurilor la alimentele produse în România ar putea distorsiona grav producţia şi comerţul cu alimente, spun reprezentanţii confederaţiei patronale Concordia, organizaţie care reuneşte companii mari din cele mai importante sectoare ale economiei locale, atât firme româneşti cât şi multinaţionale.

    Potrivit acestora, experienţa ordonanţei similare din iulie 2023 a arătat că, chiar daca preţurile alimentelor de bază plafonate au scăzut, măsura a generat scumpiri la alte produse, fără să uşureze coşul zilnic, ducând la distorsionarea pieţelor.

    Declaraţia reprezentanţilor Concordia vine la doar câteva zile de la întâlnirea organizaţiei cu premierul Marcel Ciolacu şi cu reprezentanţii Guvernului, unde aceştia au fost asiguraţi că vor exista discuţii şi consultări pentru iniţiativele cu impact economic major, dar ulterior Ministerul Agriculturii a anunţat că este gata cu o nouă ordonanţă, care limitează adaosul comercial la 20% pentru toate alimentele produse în România.

    „România e o economie de piaţă, nu înţelegem cum poate exista o plafonare a tuturor marjelor pentru mii de produse româneşti. Luni, am agreat cu premierul că vom avea discuţii ca să înţelegem mai bine de unde vine ideea asta, după care suntem anunţaţi, în prime-time, de către Ministrul Agriculturii, că OUG-ul e gata. O astfel de măsura va distorsiona grav producţia şi comerţul cu alimente. Ungaria a luat măsuri similare şi a trebuit să renunţe, din cauza efectelor negative. De ce copiem Ungaria, când e clar că modelul nostru economic e mai bun, i-am depăşit în ultimii ani?”, spune Radu Burnete, director executiv Concordia.

    În acest context, Concordia anunţă că va solicita Guvernului o nouă întâlnire, înainte ca o astfel de măsură cu impact major să fie adoptată.

     


     

     

  • Câte zile ar trebui să aibă săptămâna de lucru ideală?

    Evoluţia economiei, creşterea veniturilor, modificările apărute pe piaţa muncii în timpul şi după pandemie, schimbarea generaţiilor sunt doar câţiva dintre factorii care influenţează modul în care angajaţii se raportează la muncă şi angajator. La nivel global, dar şi local, se remarcă două puncte de vedere contradictorii: pe de-o parte, tot mai mulţi angajaţi vor un job bine plătit, dar care să le asigure un echilibru între muncă şi viaţa privată, şi, pe de altă parte, tot mai multe domenii şi companii se confruntă cu lipsa acută a forţei de muncă, fie că e vorba de specialişti, fie că vorbim de muncitori. În căutarea soluţiei ideale pentru societatea de astăzi, ţările au început să testeze atât varianta unei săptămâni de lucru de 4 zile, cât şi a celei de 6 zile, fiecare cu propriii admiratori şi critici.

    „Viaţa personală este mai importantă astăzi decât a fost vreodată în istoria muncii. Oamenii au realizat că au o singură viaţă şi că munca nu mai este neapărat o datorie (pentru unii sfântă – să aibă un loc de muncă, să fie în rândul lumii), aşa cum o priveau generaţiile anterioare – ci mai degrabă un mod de împlinire personală, iar dacă nu este un mod de împlinire personală (bani, formare/training, progres în carieră), atunci mai bine încercăm la următorul angajator. Iată de ce vedem în ultimii ani o fluctuaţie permanentă între companii, oamenii îşi caută locul perfect care bifează cât mai multe dintre cerinţe/aşteptări (financiare, emoţionale, sociale), fără să mai fie loiali neapărat unei companii sau unui proiect”, este de părere Sorin Faur, fondator al Academiei de HR. 

    În cazul angajaţilor tineri, focusul este evident pe carieră, pe zona profesională, mulţi vor să ajungă manageri cât mai repede şi să îşi câştige independenţa financiară sau măcar un anumit nivel financiar confortabil. Urmează apoi o altă perioadă, când priorităţile se schimbă un pic, angajaţii maturi dorind o familie sau un alt statut, de manager, de expert etc. „Familia la unii, statutul la alţii devin elementele de prioritate. Este o perioadă cu multe schimbări, experimente, încercări, ţine şi de şansa fiecăruia. Ideal la acest moment este echilibrul viaţă personală – viaţă profesională, cei în cauză devin mult mai conştienţi de importanţa timpului personal”, mai spune Sorin Faur. 

    După pandemie, în ciuda tuturor încercărilor companiilor cu activităţi office de a aduce angajaţii la birou 5 zile din 5, piaţa s-a aliniat la o medie de 3 zile la birou Ă 2 zile remote/work from home, în condiţiile în care munca remote e considerată acum un beneficiu câştigat, la care mulţi nu vor să renunţe. „Chiar dacă am întâlnit şi angajaţi cu o încărcare scăzută pentru cele 2 zile de remote work, am întâlnit şi angajaţi care în cele 2 zile de remote lucrau 12-14 ore pe zi pentru a compensa timpii alocaţi deplasării la întâlniri şi activităţilor de network / teamwork intern din cele 3 zile de office. Nu doar în România, ci la nivel global piaţa a rămas în dezechilibru şi recunosc între rândurile acestui trend global de 4 zile de lucrupe săptămână o posibilă soluţionare, un compromis necesar: 4 zile de lucru pe săptămână, dar onsite”, este de părere Paula Rus, consultant independent pe strategii, politici şi procese operaţionale de HR. 

    Practic, în noua paradigmă de pe piaţa muncii, care a transformat sistemul hibrid sau remote dintr-o excepţie într-o regulă tot mai extinsă, discuţiile actuale privind săptămâna de lucru sunt de mare actualitate, companiile, instituţiile şi angajaţii testând diverse modele, în diverse părţi ale lumii, exact pentru a se vedea ce este mai potrivit. Fiecare model aduce plusuri, dar şi minusuri în ecuaţie. 

    „Căutarea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală a condus la noi forme de organizare a programului de muncă care să corespundă nevoilor moderne, atât ale angajatorilor, cât şi ale salariaţilor. Printre soluţiile în discuţie este săptămâna de muncă de patru zile, cu menţinerea drepturilor salariale. În România, au existat mai multe încercări legislative de a introduce o săptămână de muncă de patru zile, cu propuneri apărute în 2016, 2017 şi, cel mai recent, în 2022. Cu toate acestea, iniţiativele respective au omis să ia în considerare un aspect: legislaţia naţională existentă oferă deja un cadru legal pentru implementarea unui astfel de program de muncă”, spun într-un material de opinie Anca Atanasiu, avocat, Senior Managing Associate, şi Ana Flueran, avocat, Senior Associate, de la casa de avocatură Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL.

    Practic, chiar dacă programul standard de muncă este înrădăcinat în mentalitatea colectivă – 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cu 48 de ore consecutive de odihnă – Codul Muncii din România permite şi o distribuţie inegală a orelor de muncă, adaptată cerinţelor specifice ale fiecărui loc de muncă.

    La o privire mai atentă asupra pieţei globale, devine destul de clar că tonul predominant ar fi spre o săptămână de lucru de 4 zile şi că singura dezbatere rămasă este despre numărul de ore pe zi şi industriile în care acest model ar putea fi aplicat eficient. 

    „Rămâne modelul tradiţional de 8 ore pe zi, deci 32 de ore pe săptămână, sau 10 ore pe zi cu 40 de ore pe săptămână?”, adaugă Paula Rus, operations manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Adecco România. Consultantul aminteşte că pentru varianta de 4 zile, 10 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, avem în legislaţia română prevederile necesare implementării imediate. Pentru varianta de 32 ore pe săptămână, 8 ore pe zi, 4 zile, însă, avem o limitare care vine din încadrarea legală ca part-time şi, deci, eliminarea posibilităţii de a lucra suplimentar în caz de nevoie. „Cu siguranţă autorităţile pot găsi forme de reglementare care elimină acest inconvenient, lăsând pieţei libere loc să se regleze ulterior prin preferinţa angajaţilor, evident spre 32, nu 40 de ore”, spune ea. 

    Dar o astfel de decizie la nivelul angajaţilor ar implica o serie de întrebări şi soluţii şi pe alte planuri: câte zile pe săptămână merg copiii la şcoală şi, dacă 4 zile, câte ore pe zi? Schimbăm programa şcolară? Instituţiile statului şi autorităţile locale, sistemul medical rămân la 5 sau tot 4 zile, iar angajatul din privat va avea în continuare săptămâni în care lucrează 3 zile pentru că în a 4-a îşi ia liber de la serviciu ca să meargă la medic, la şcoala copilului, la primărie etc.? Acestea sunt doar câteva dintre problemele pe care schimbarea programului de lucru le-ar putea crea la nivelul societăţii.

    În Europa, numărul mediu de ore de lucru dintr-o săptămână are variaţii semnificative de la o ţară la alta, cele mai lungi programe de muncă fiind în Grecia (39,8 ore/săptămână), România (39,5), Polonia (39,3) şi Bulgaria (39), în timp ce angajaţii din Ţările de Jos merg la muncă doar 32,2 ore pe săptămână, urmaţi de cei din Austria (33,6) şi Germania (34), conform datelor publicate de Eurostat pentru 2023. În medie, în Uniunea Europeană, programul de muncă este de 36,1 ore pe săptămână.

    „Lucrează azi angajatul mai mult în cele 8 ore/zi decât în 1897, 1990 sau 1905? Fizic cu siguranţă nu, dar toate studiile globale indică faptul că, la nivel intelectual, complexitatea activităţii unui angajat de azi este mult mai intensă, mai diversificată şi deci mai stresantă. Eliminarea cât mai multor activităţi repetitive prin automatizare a eliberat angajatul de sarcinile de rutină, dar nu a lăsat loc repausului, ci a venit la pachet cu creşterea timpilor de concentrare şi/sau atenţie”, atrage atenţia Paula Rus.

    „Lucrează azi angajatul mai mult în cele 8 ore/zi decât în 1897, 1990 sau 1905? Fizic cu siguranţă nu, dar toate studiile globale indică faptul că, la nivel intelectual, complexitatea activităţii unui angajat de azi este mult mai intensă, mai diversificată şi deci mai stresantă. Eliminarea cât mai multor activităţi repetitive prin automatizare a eliberat angajatul de sarcinile de rutină, dar nu a lăsat loc repausului, ci a venit la pachet cu creşterea timpilor de concentrare şi/sau atenţie.”

    Paula Rus, operations manager, Adecco România

    Diferenţe majore rămân la nivel european şi în privinţa costurilor medii orare cu forţa de muncă, estimate în România la 11 euro, printre cele mai mici din UE. Practic, ţara noastră este depăşită doar de Bulgaria, cu 9,3 euro, şi urmată de Ungaria, cu 12,8 euro. La polul opus se află Luxemburg, cu un cost mediu de 54 euro, Danemarca, 48 euro şi Belgia, 47 euro, în condiţiile în care media la nivelul Uniunii Europene a fost anul trecut de 31,8 euro. Datele Biroului European de Statistică arată că România are însă printre cele mai mari creşteri an la an, raportată în moneda naţională, de 16,5%, depăşită doar de Ungaria, cu 17%.

    „Piaţa muncii în România se caracterizează în special prin lipsa de personal muncitor calificat, iar candidaţii la posturile vacante au «pretenţii» salariale mari faţă de nivelul de pregătire profesională şi experienţa de care dispun. Productivitatea muncii pe piaţa internă este încă una scăzută comparativ cu cea înregistrată în ţările vestice, 30% sub media europeană. Deşi se munceşte mult ca număr de ore în România, eficienţa muncii este scăzută”, spune Grigore Horoi, preşedinte al grupului de firme Agricola, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară locală, cu activitate în creşterea păsărilor, în producţia de carne, ouă, mezeluri şi ready-meal.

    În opinia lui, varianta de program de lucru de 5 zile rămâne cea mai echilibrată, comparativ cu programul de 4 zile, 10 ore/zi sau cel de 6 zile. „Echilibrul între viaţa profesională şi cea personală este unul important în asigurarea productivităţii salariaţilor. Un program încărcat duce la oboseală cronică şi chiar la apariţia unor boli profesionale în anumite locuri de muncă, ceea ce se traduce şi în creşterea numărului de zile de concediu medical, iar timpul de refacere a capacităţii de muncă influenţează la rândul său randamentul în muncă”, completează Horoi.

    O săptămână de lucru tot mai scurtă. Săptămâna de lucru de cinci zile, varianta cea mai răspândită şi considerată o normă culturală, este rezultatul luptei sindicale de la începutul anilor 1900 pentru reducerea săptămânii de lucru de şase zile, ceea ce a dus la inventarea weekendului. La începutul secolului al XX-lea, când săptămâna medie de lucru în ţările dezvoltate a fost redusă de la aproximativ 60 la 40 de ore, numeroase voci au prognozat public că este de aşteptat ca, în timp, să apară şi alte reduceri. „În 1930, economistul John Maynard Keynes a estimat că schimbările tehnologice şi îmbunătăţirea productivităţii vor face posibilă o săptămână de lucru de 15 ore în decurs de câteva generaţii. Alte personalităţi care au prezis reduceri constante ale orelor de lucru au fost Benjamin Franklin, Karl Marx, filosoful britanic John Stuart Mill şi dramaturgul George Bernard Shaw. În 1956, Richard Nixon, pe atunci vicepreşedinte al SUA, le-a promis americanilor că vor trebui să lucreze doar patru zile «într-un viitor nu prea îndepărtat»,” conform Wikipedia.

    70 de ani mai târziu, săptămâna de muncă de 5 zile rămâne totuşi norma. Există însă tot mai multe semne de schimbare, într-o direcţie sau alta. Grecia a şocat Europa anunţând în acest an o variantă cu 48 de ore pe săptămână, contrastând puternic cu trendurile vestice, care înclină spre varianta de 4 zile. Cel mai recent, Germania a decis să testeze varianta de patru zile, cu un nou proiect pilot care implică 45 de companii, începând din februarie 2024. Anterior, Belgia a fost prima ţară din Europa care a legiferat săptămâna de lucru de patru zile, în 2022, lăsând angajaţilor dreptul de a alege. Dar acest lucru nu înseamnă că ei vor lucra mai puţine ore, ci doar că programul va fi condensat în mai puţine zile. Diferite proiecte-pilot, care testează reacţia angajaţilor, productivitatea şi costurile pentru companii, au fost demarate şi în alte ţări europene, precum Portugalia, Marea Britanie, Islanda sau Spania.

    În cazul Greciei, sistemul de 6 zile se va aplica doar întreprinderilor private care furnizează servicii 24 de ore din 24. În cadrul săptămânii de lucru prelungite, personalul din anumite sectoare şi unităţi de producţie va avea opţiunea de a lucra două ore în plus pe zi sau un schimb suplimentar de opt ore, recompensat cu un bonus de 40% adăugat la salariul zilnic.

    „În România, conform Codului Muncii, modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. Totodată, pentru a putea fi implementat acest program de lucru, trebuie precizat în mod expres în cuprinsul contractului individual de muncă, fie de la începutul raportului de muncă, fie ulterior, prin încheierea unui act adiţional”, spun avocaţii de la Băncilă, Diaconu şi Asociaţii.

    În opinia lor, modelul săptămânii de muncă de patru zile nu trebuie să fie o soluţie universală. Angajatorii pot alege să o aplice ca o politică generală sau având caracter sezonier (de exemplu, pe timpul verii). Alternativ, modelul poate fi aplicat doar anumitor categorii de salariaţi sau departamente, în funcţie de specificul activităţii. Dar, deşi cadrul legal românesc existent permite implementarea săptămânii de muncă de patru zile, este important ca angajatorii să respecte, de asemenea, şi celelalte reglementări obligatorii referitoare la timpul de muncă şi de odihnă. Acest lucru include asigurarea faptului că salariaţii beneficiază de o perioadă de odihnă de nu mai puţin de 12 ore consecutive între două zile de muncă şi un minim de 8 ore pentru munca în schimburi, explică Anca Atanasiu şi Ana Flueran.

     

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cea mai mare achiziţie militară a României din ultimii 30 de ani: 32 de avioane F-35. Proiectul de lege a fost depus de MApN. Valoarea achiziţiei ar urma să fie de 6,5 mld. dolari

    Ministerul Apărării Naţionale a României (MApN) a lansat săptămâna aceasta proiectul de lege necesar achiziţiei avioanelor de generaţia a cincea F-35, produse de gigantul american Lockheed Martin. Conform informaţiilor oficiale, România ar urma să semneze efectiv la finalul acestui an sau la început de 2025  achiziţia celor 32 de avioane F-35.

    Avioanele de ultimă generaţie F-35 vor înlocui, treptate, avioanele F-16 scoase din uz începând cu 2034-2040, mai arată documentul citat.

    România are în acest moment aproape 50 de avioane F-16 fabricate în anii 80. Deşi durata de viaţă se măsoară mai degrabă în ore de zbor, iar în acest moment cele mai multe aeronave F-16 au o durată de viaţă de 8.000-12.000 de euro de zbor, conform sit-urilor de specialitate, la un uz mediu ar însemna că un avion F-16 iese „la pensie” în 40-50 de ani.

    Restul de avioane de luptă pe care le mai are Armata României sunt MiG-21 Lancer, de fabricaţie sovietică.

    Astfel, România s-a orientat către achiziţia celor 43 de avioane F-35. Pachetul ar urma să coste aproximativ 6,5 mld. dolari, care înseamnă aeronavele în sine, pregătirea piloţilor şi programe de mentenanţă.

    Lockheed Martin produce în fabricile sale din acest moment 156 de aeronave anual, în trei variante: A – similar unui F-16, dar modernizat şi cu un singur motor, B – capabil de aterizare verticală şi C – destinat portavioanelor.  Programul a fost lansat în 1996 şi este considerat în prezent cel mai bun avion de generaţia a cincea din lume.

    Ce dotări au avioanele F-35

    Varianta F-35A este cea mai comună şi cea mai vândută de companie şi este şi varianta pe care România o va achiziţiona după semnarea contractului. Este, de asemenea, singura variantă care are un tun integrat (de 25 mm), aceasta fiind diferenţa „vizibilă” dintre cele trei avioane, A, B şi C. Atunci când pilotul decide să folosească tunul, două uşi mici se deschid, tunul este lansat, iar apoi uşile se închid pentru a menţine „invizibilitatea” avionului (capabilitatea stealth).

    Varianta B dispune de un compartiment de arme mai restrâns şi de o cantitate mai mică de combustibil pentru a acomoda echipamentele necesare ridicării verticale. În schimb, varianta C este dotată cu aripi mai lungi şi mai mari. Cu toate acestea, toate cele trei versiuni au capabilităţi tactice identice şi sisteme pentru misiuni similare.

    Printre cele mai importante capabilităţi ale aeronavei se numără „stealth”, capacitatea de a „trece”  pe sub radar. Avioanele au o amprentă redusă pe radar, iar armele şi senzorii integraţi în aparat sunt in realizate în aşa fel încât să nu fie detectate. Dispun de radare AESA (Active Electronically Scanned Array). AESA permite atacuri electromagnetice ofensive.

    Ca sistem de ţintire, aparatele au T-FLIR, adică sistemul de ţintire optico-electronic şi un „laser spot tracker”.

    DAS (Distributed Aperture System) este uns sistem de şase camere cu infraroşu, care creează o imagine de 360 de grade în jurul avionului. Practic, pilotul se uită prin pereţii avionului.

    Numărul de arme care poate fi integrat pe aparatele F-35 diferă în funcţie de misiune. Poate avea două rachete aer-sol şi două rachete cu rază medie de acţiune aer-aer. Dacă misiunea este aer-aer, poate avea integrate patru rachete cu rază medie de acţiune, conform informaţiilor Monitorului Apărării şi Securităţii.

    Viteza pe care o atinge un aparat este mach 1,6, adică de 1,6 ori viteza sunetului.

    Până în acest moment, au fost vândute aproape 1.000 de aparate F-35 în 18 ţări

  • Bucureşti, de la ploi şi descărcări electrice la căldură

    Vineri, cerul va fi temporar noros şi mai ales după-amiaza şi seara vor fi averse, descărcări electrice şi trecător intensificări ale vântului, în general cu viteze de 35…45 km/h. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 29 de grade, iar
    cea minimă va fi de 18…20 de grade.

    Sâmbătă, vremea va deveni călduroasă, cu o temperatura maximă de 32…33 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales noaptea, când va creşte probabilitatea pentru averse slabe. Vântul va sufla slab şi moderat. Minima termică va fi de 17…19 grade.

    Vremea va fi, duminică şi luni, călduroasă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări la începutul zilei, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 32 de grade, iar minima va fi de 16…18 grade.

  • Acţiunile Fondului Proprietatea pierd 5% la debut după solicitarea surpriză a Ministerului Finanţelor de interzicere a răscumpărărilor, care urmează să fie discutată în AGA

    Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) scad la debutul şedinţei de tranzacţionare de vineri în condiţiile în care o solicitare surpriză venită din partea acţionarului minoritar Ministerul Finanţelor vizează interzicerea răscumpărărilor pentru “conservarea portofoliului”. Astfel acţiunile FP se depreciază cu 5% la 0,378 lei pe tranzacţii de 2 mil. lei în primele minute.

    ZF a scris astăzi că Ministerul Finanţelor, acţionar minoritar cu un pachet de 6,5% din Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), a solicitat completare ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor Fondului din 27 septembrie, la care se discuta bugetul revizuit şi altele, cu puncte legate de interzicerea programelor de răscumpărări şi conservarea portofoliului Fondului. 

    Astfel MFP vrea “interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii” şi “conservarea portofoliului actual, fiind interzisă vânzarea deţinerilor companiei: eventualele oferte primite vor fi analizate de către Comitetulu Reprezentanţilor şi vor fi supuse votului AGOA”.

    Ce spune MFP: “În vederea stabilirii noii potitici investiţionale a Fondului Proprietatea, ţinând cont de interesele acţionarilor în ansamblu pentru îndeplinirea pe termen lung a mandatului de investiţii al Fondului Proprietatea, precum şi a desfăşurării de către Comitetul Reprezentanţilor a unei proceduri de selecţie transparente şi competitive pentru desemnarea noului Administrator, este imperios necesar ca strategia de administrare a Fondului, pentru perioada 31 martie 2025 – 31 martie 2026, să vizeze şi să includă (i) conservarea portofoliului actual şi (ii) interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii”.

    Doar în aceste condiţii, noul Administrator poate dezvolta şi implementa o strategie pe termen mediu şi lung, având la bază un portofoliu solid şi stabil, care nu trebuie modificat în cursul procedurii de selecţie.

    Printre acţionarii Fondului se numără MFP, fonduri de pensii private (14,5%), investitori de retail şi alţii.

    Vedeţi aici convocatorul: https://bvb.ro/infocont/infocont24/FP_20240829172446_Solicitare-MF-completare-Convocatorului-AGA-27-sep-2024.pdf

     

  • Surpriză: Ministerul Finanţelor vrea ca Fondul Proprietatea să nu mai facă răscumpări de acţiuni, una dintre modalităţile prin care îşi remunera investitorii, pentru “conservarea portofoliului”. Finanţele vor şi interzicerea vânzărilor deţinerilor. “Eventuale oferte for fi analizate de Comitetul Reprezentanţilor şi supuse AGA”

    Ministerul Finanţelor, acţionar minoritar cu un pachet de 6,5% din Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), a solicitat completare ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor Fondului din 27 septembrie, la care se discuta bugetul revizuit şi altele, cu puncte legate de interzicerea programelor de răscumpărări şi conservarea portofoliului Fondului. 

    Astfel MFP vrea “interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii” şi “conservarea portofoliului actual, fiind interzisă vânzarea deţinerilor companiei: eventualele oferte primite vor fi analizate de către Comitetulu Reprezentanţilor şi vor fi supuse votului AGOA”.

    Ce spune MFP: “În vederea stabilirii noii potitici investiţionale a Fondului Proprietatea, ţinând cont de interesele acţionarilor în ansamblu pentru îndeplinirea pe termen lung a mandatului de investiţii al Fondului Proprietatea, precum şi a desfăşurării de către Comitetul Reprezentanţilor a unei proceduri de selecţie transparente şi competitive pentru desemnarea noului Administrator, este imperios necesar ca strategia de administrare a Fondului, pentru perioada 31 martie 2025 – 31 martie 2026, să vizeze şi să includă (i) conservarea portofoliului actual şi (ii) interzicerea răscumpărărilor de acţiuni şi păstrarea/utilizarea numerarului deţinut de companie exclusiv pentru administrarea portofoliului actual şi/sau pentru investiţii”.

    Doar în aceste condiţii, noul Administrator poate dezvolta şi implementa o strategie pe termen mediu şi lung, având la bază un portofoliu solid şi stabil, care nu trebuie modificat în cursul procedurii de selecţie.

    Printre acţionarii Fondului se numără MFP, fonduri de pensii private (14,5%), investitori de retail şi alţii.

    Vedeţi aici convocatorul:

    Solicitare de completare a Convocatorului Adunărilor Generale Extraordinare şi Ordinare ale Acţionarilor Fondul Proprietatea S.A. care vor avea loc în data de 27 septembrie 2024

     

     

     

     

  • Bursă: Dezvoltatorul imobiliar One United Properties, companie antreprenorială controlată de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, vrea să-şi remunereze investitorii cu dividende interimare de 38 mil. lei şi să consolideze acţiunile la un raport de 50 la 1

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties (ONE), controlat de antreprenorii Victor Căpitanu (24,9%) şi Andrei Diaconescu (24,9%), convoacă acţionarii pe 11 octombrie pentru a aproba printre altele distribuirea unor dividende interimare. Data plăţii ar urma să fie 11 noiembrie. 

    “Aprobarea distribuirii de dividende interimare din primele şase luni din exerciţiul financiar care se va încheia la 31 decembrie 2024 în valoare de 38.288.575,17 RON (brut), adică un dividend de 0,01 RON/acţiune (brut, prin raportare la numărul total de acţiuni emise de Societate la data convocării AGOA) din profitul net distribuibil în valoare de 140.868.290 RON (din care 74.215.539 RON reprezintă profitul net distribuibil aferent primei jumătăţi a exerciţiului financiar care se va încheia la 31 decembrie 2024). În măsura în care la data de înregistrare aplicabilă vor fi înregistrate acţiuni de trezorerie, acestea nu vor da dreptul la dividende”, se arată în convocatorul publicat vineri la Bursa de Valori. 30 octombrie ar urma să fie data de înregistrare.

    De asemenea compania vrea să-şi consolideze numărul de acţiuni la un raport de 50 de acţiuni la 1. Această propunere, care vizează reducerea numărului de acţiuni, scăderea volatilităţii preţului acţiunilor şi contribuţia la valoarea pe termen lung pentru acţionari, va fi supusă votului acţionarilor companiei la următoarea Adunare Generală a Acţionarilor, care va avea loc în data de 10 octombrie 2024, potrivit unui comunicat de presă.

    “Consolidarea acţiunilor reprezintă o altă etapă importantă în încheierea primului capitol al dezvoltării noastre pe Bursa de Valori Bucureşti, un parcurs care a început acum trei ani, odată cu listarea noastră. În această perioadă, ne-am triplat cifra de afaceri, susţinută de capitalul de peste 100 de milioane de euro atras de la investitorii noştri. Consolidarea acţiunilor, care va fi realizată după majorarea de capital social cu aport în numerar aflată în desfăşurare, va fi încheiată înainte de sfârşitul anului 2024. Aceasta ne va duce într-o nouă fază de creştere, ghidată de strategia prezentată în planul nostru One 2030, pe care l-am prezentat în cadrul recentului nostru eveniment Capital Markets Day. Această ţintă strategică, aşa cum a fost propusă de Consiliul de Administraţie, este concepută să aducă beneficii pe termen lung acţionarilor noştri şi să asigure că vom continua să creăm valoare sustenabilă pe măsură ce progresăm către îndeplinirea obiectivelor noastre ambiţioase”, a spus Claudio Cisullo, Preşedintele Consiliului de Administraţie al One United Properties.

    Consolidarea va consta în oferirea unei (1) acţiuni ONE noi pentru fiecare 50 de acţiuni existente, având impact asupra numărului de acţiuni şi a valorii nominale a acţiunilor One United Properties. În consecinţă, valoarea nominală a unei acţiuni ONE va creşte de la 0,2 lei pe acţiune la 10 lei pe acţiune. Consolidarea are ca scop ajustarea numărului de acţiuni şi creşterea proporţională a preţului acţiunii, fără a produce efecte asupra capitalizării de piaţă totale a companiei.

    Consolidarea acţiunilor este concepută pentru a îmbunătăţi dinamica generală de tranzacţionare a acţiunilor. Cu mai puţine acţiuni, se anticipează că această consolidare va contribui la un mediu de tranzacţionare mai stabil, reducând volatilitatea procentuală asociată adesea cu acţiunile cu preţuri mai mici. Este important de evidenţiat că această consolidare nu va afecta valoarea deţinerilor acţionarilor, cu excepţia unor ajustări minore datorate rotunjirii fracţiilor de acţiuni, fără niciun efect de diluare.

    În cazurile în care consolidarea acţiunilor are ca rezultat deţinerea de către acţionari a unei fracţii de acţiune, compania va compensa investitorii în numerar. Preţul compensării, care are la bază preţul mediu ajustat de tranzacţionare din ultimele 12 luni pentru acţiunea neconsolidată înmulţit cu 50 (pentru a reflecta raportul de consolidare), a fost stabilit, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, la 46,225 lei pe acţiune consolidată.

    Data de înregistrare pentru operaţiune este propusă a fi 11 decembrie 2024, după închiderea şi înregistrarea majorării de capital social aflată în desfăşurare la autorităţile competente. Aceasta înseamnă că acţionarii care achiziţionează acţiuni ONE până la data de 9 decembrie 2024 vor beneficia de consolidarea acţiunilor. Acţionarii nu vor trebui să întreprindă niciun demers ca urmare a acestei consolidări. Consolidarea se va efectua automat, iar modificările se vor reflecta în conturile acţionarilor la data efectivă de 12 decembrie 2024.

    One are o capitalizare de 2,47 mld. lei. Compania a anunţat că înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri consolidată de 699,4 milioane de lei, în scădere cu 17% fată de perioada similară a anului trecut, şi un profit net de 228,6 milioane de lei, în creştere cu 5%.

    Venitul net din proprietăţi rezidenţiale a crescut cu 7%, la 190,4 milioane de lei, ca urmare a recunoaşterii veniturilor din noile dezvoltări la care procesul de construcţie a demarat între 2022 şi S1 2024.

    Veniturile din chirii, inclusiv veniturile din serviciile furnizate chiriaşilor, au crescut cu 19% faţă de anul precedent, la 75 de milioane de lei. Veniturile nete din chirii au înregistrat o creştere de 26% faţă de anul precedent, la 53 milioane lei.


     

     

  • Schimbare de conducere la BMW Group România: Vine un executiv cu experienţă în Japonia, Rusia şi SUA

    Oliver Rademacher va prelua începând de la 1 septembrie 2024 funcţia de director general. El îl înlocuieşte Dr. Josef Reiter, care se va întoarce în Austria să-şi preia rolul de Managing Director al BMW Vienna Niederlassungen, dealerii deţinuţi de BMW din Austria.

    Oliver Rademacher şi-a început cariera în companie în prima parte a anilor ’90, cu patru ani în BMW Niederlassungen din Frankfurt şi BMW Tokyo, ocupând poziţia de consultant de vânzări. Experienţa sa extinsă este completată de 25 de ani de expertiză în marketing internaţional în America de Nord şi de Sud, Japonia şi Rusia. Acest parcurs profesional îi oferă o înţelegere a dinamicii pieţei şi a comportamentului clienţilor, ceea ce îl face un atu pentru BMW Group România.

    În cea mai recentă poziţie, de Managing Director/CEO al BMW Group Slovakia, pe care a ocupat-o de la 1 ianuarie 2020, Oliver a gestionat întreaga gamă de operaţiuni de business pentru mărcile BMW, BMW Motorrad şi MINI. În timpul mandatului său, a implementat măsurile de Granular Performance Management (GPM), preluate de pe piaţa nord-americană, asigurând creşterea profitabilă şi poziţia de lider pe piaţă.

    Cariera lui Rademacher include şi două poziţii importante ocupate la BMW of North America. Iniţial, a lucrat ca Area Manager în 2009, iar în 2017 ca Department Head of Network Performance Management, unde a optimizat procesele şi a implementat noi strategii de vânzări în cadrul Granular Performance Management.

    Din mai 2015 până în septembrie 2017, Rademacher a ocupat funcţia de şef al Centrului pentru vizitatori şi livrare de automobile BMW Welt din München. În această calitate, el a supravegheat toate aspectele procesului de livrare a vehiculelor şi interacţiunile cu clienţii la BMW Welt, gestionând livrarea a 23.000 automobile anual către clienţi.

    Mai devreme în cariera sa, între 2000 şi 2003, Oliver a ocupat funcţia de Dealer Development Manager în Biroul Regional pentru Pacific şi Africa de Sud. În acest rol, a planificat şi a înfiinţat noi companii de import BMW şi reţele de dealeri în pieţele regionale-cheie, inclusiv în Indonezia, China, Polonia şi Malaysia, extinzând semnificativ prezenţa BMW.