BusinessMagazin

Blog

  • Ce se intampla cu furnica?

    Mega Image, parte a companiei belgiene Delhaize, este lantul de supermarketuri cu cea mai accentuata prezenta la nivelul capitalei. Astfel, din totalul de 24 de magazine ale operatorului de retail, 21 se afla in Bucuresti. Daca adaugam cele 14 spatii comerciale ale La Fourmi plus cele patru noi deschideri anuntate anul acesta, reiese un total de 39 de supermarketuri pana la sfarsitul lui 2008, doar la nivelul capitalei.

    Aceasta cifra pozitioneaza clar Mega Image pe primul loc in topul retailerilor cu cele mai multe spatii de vanzare in Bucuresti, depasind de departe concurenti ca Billa sau Primavara. John Kyritsis, directorul general al Mega Image, nu crede ca piata bucuresteana se poate apropia de nivelul saturatiei. "Bucurestiul este un oras care creste incontinuu, atat in ceea ce priveste numarul de locuitori, cat si veniturile acestora", explica el decizia companiei de a se axa pe acest oras.

    In plus, Mega Image mai are in vedere achizitionarea altor retele de supermarketuri, acest lucru fiind mereu pe lista de prioritati a managementului. "Suntem intotdeauna interesati de noi achizitii. Pe piata exista jucatori mai mici sau tai mari, nu poti sa stii niciodata din partea cui apare o surpriza", spune Kyritsis.

    In Bucuresti cel putin, piata de care operatorul Mega Image pare cel mai atras, exista in jur de 15 retele de supermarketuri. Nume ca Primavara sau Ethos au fost adesea vehiculate ca posibile tinte de achizitie, fara a exista confirmari din partea niciuneia dintre parti. Mega Image intentioneaza sa ajunga la o cifra de 50 de magazine pana in 2011, fiecare dintre acestea presupunand o investitie de minim un milion de euro.

    In ceea ce priveste cele 14 magazine care functioneaza inca sub sigla La Fourmi, directorul Mega Image a declarat ca asteapta incheierea ultimelor formalitati legate de avizul dat de Consiliul Concurentei pentru a demara procesul de rebranding, care va costa in jur de trei milioane de euro. "Va dura aproximativ sase luni pana cand vom remodela toate locatiile", spune Kyritsis. Vor fi pastrate toate cele 14 magazine, cu toate ca in unele zone, cum af fi 1 Mai, distanta dintre un supermarket Mega Image si un La Fourmi este destul de redusa.

    Integrarea celor 400 de angajati ai La Fourmi va mari numarul angajatilor Mega Image la 1700. "Nu vom renunta la niciun angajat al La Fourmi, suntem mereu interesati sa aducem oameni noi in echipa noastra", explica John Kyritsis.

    La Fourmi este cel mai vechi lant de supermarketuri din Bucuresti si beneficiaza de locatii foarte bine pozitionate, in zone cum ar fi Unirea, Pipera sau Calea Mosilor. Spre deosebire de magazinele Mega Image, care au spatii de vanzare de aproximativ 900 de mp, spatiile La Fourmi sunt de doua sau chiar de trei ori mai retranse. Inainte de preluare, La Fourmi era cel de-al doilea lant de supermarketuri din capitala ca numar de locatii, cu o cifra estimativa de vanzari, la nivelul anului trecut, de 30 de milioane de euro.

    Compania Mega Image a trecut pe profit din 2007 datorita cresterii vanzarilor cu 20%, dupa ce in 2006 inregistrase pierderi de doua milioane de euro. Conform spuselor lui John Kyritsis, Mega Image urmeaza sa investeasca in perioada urmatoare in construirea un centru logistic la marginea Bucurestiului, in zona Popesti-Leordeni. Terenul achizitionat are o suprafata de 100,000 mp, dintre care aproape jumatate vor reprezenta spatiul construit.

    In urmatoarea perioada se pare ca vom asista la mai multe tranzactii in segmentul supermarketurilor, fie prin preluarea unei retele de catre o alta, cum a fost in cazul Mega Image si La Fourmi, fie prin extinderea la nivel de supermarket a lanturilor de hipermarketuri (de exemplu preluarea de catre Carrefour a retelei Artima si remodelarea sub numele Carrefour Express) sau cash&carry. Un semn al unui inceput de maturizare a pietei, pe care o vom observa, cu siguranta, peste 3-5 ani, cand apele se vor linisti.

    Top 10 supermarketuri in Bucuresti

    Mega Image 35
    Angst 22
    Ethos 12
    Cris Tim 7
    Billa 5
    Gulliver 5
    Primavara 4
    Ruxir 4
    G’Market 3
    Spring Trest 3

  • In 2012 vom cheltui dublu pe sanatate

    Valoarea pietei totale romanesti, cifrata la circa 8,2 miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) anul trecut, a reprezentat 5,1% din PIB, nivel apreciat ca fiind “destul de scazut chiar si in comparatie cu standardele din Europa Centrala”. Pana in 2012, cheltuielile totale alocate sanatatii vor creste pana la 5,4% din PIB, nivel inferior celui din UE, de 9,4%.

    Valoarea exacta a pietei serviciilor medicale private din Romania este aproximata, in lipsa unor studii riguroase, la 250-300 de milioane de euro. Principalii furnizori privati estimeaza ca piata are un potential de crestere cu 20-30% in urmatorii 3-5 ani, mai ales datorita investitiilor masive din partea fondurilor de investitii.

    Mare parte dintre companiile private sunt detinute, in proportii care variaza de la cateva procente la 100%, de catre fonduri de investitii, clinicile Romar, Centrul Medical Unirea sau Hiperdia fiind doar cateva exemple in acest sens.

    Analistii Deloitte apreciaza ca piata privata de servicii medicale este “relativ subdezvoltata, chiar daca Guvernul incurajeaza infiintarea de noi unitati medicale”. In acest context, perspectivele de crestere sunt moderate, piata de profil continuand sa fie una mica in comparatie cu celelalte din regiune.

    Piata poloneza privata detine intre 6,8 si 8,8 miliarde de dolari din totalul de 26 de miliarde de dolari, operatorii inregistrand, anual, cresteri de 30% a veniturilor ca urmare a serviciilor publice nesatisfacatoare.

    In Ungaria, 7,9% din PIB au fost alocate sistemului de sanatate, a carui valoare totala a fost de 10,3 miliarde de dolari in 2007. Pana in 2010, piata totala a serviciilor medicale se va ridica la 15 miliarde de dolari, pe fondul recentelor reforme din sistemul privat si al investitiilor in noi centre medicale.

  • Bucurestiul a atras 2/3 din investitiile straine, nordul Moldovei numai 1,2%

    Bucurestiul a atras 64% din investitiile straine, la polul opus situandu-se regiunea de nord-est cu doar 1,2%, acesta reprezentand cel mai grav dezechilibru in ceea ce priveste impactul investitiilor straine asupra evolutiei economiei. In Romania au intrat pana in aprilie 2008 investitii straine de 45 de miliarde de euro, din care 35 mld. euro intre decembrie 2004 – aprilie 2008.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Logan Sport se lanseaza in 2009

    "Anul viitor vom introduce pe Logan Sedan motorizarea de pe Renault Twingo Sport. Pe langa aceasta, Logan va avea si cateva modificari tehnice si de design, care sa evidentieze trasaturile sportive ale modelului", a spus Albertus, cu ocazia primului drive-test organizat de Dacia pentru modelul Sandero, eveniment desfasurat in Croatia.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro

  • Romanii lucreaza cu 15% mai bine daca echipa nationala castiga

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info

  • Business Magazin: Pasiune galopanta

    Astfel se face ca tot mai multi romani cu eticheta se relaxeaza practicand acest sport nobil si scump, considerat de unii o arta. La Business Magazin, Olivia Steer prezinta regulile si tehnicile de echitatie si face cunostinta cu Cristian Scafa care de 15 ani investeste intr-un hobby nobil – echitatia.

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro

  • Luxul penitent

    Acum turistii platesc mii de euro pentru pachete de vacante "verzi" care includ cazare in bungalow-uri fara curent electric, ore de munca cot la cot cu bastinasii sau mese organice cu ingrediente cumparate doar de la fermieri (exclus piscine si restaurante frantuzesti) sau pentru o saptamana de spa cu regim militar. Iar miliardarii rusi sunt mai nou fani pachete turistice de weekend care ofera incursiuni in cartierele dubioase ale Moscovei si cod vestimentar de cersetor.

    Unul dintre motivele pentru care oamenii sunt gata sa plateasca sume considerabile pentru vacante care-i priveaza de lux sau chiar de confortul minim e si dorinta de a evada de sedentarism, mancarea in exces si stresul cotidian. Spa-urile de detoxifiere au devenit astfel un fel de manastiri in care sunt inlaturate toate tentatiile hedoniste si se incearca recapatarea pacii spirituale si a sanatatii fizice… pentru cel putin 500 de euro pe zi. Conceptul de spa a capatat noi valente, astfel incat cosmetica, masajele sau mesele imbelsugate au fost inlocuite de exercitii dure de fitness si privari de alimente precum dulciuri, carne, uneori si lactate. Iar de cocteiluri nici nu poate fi vorba.

    O zi la Body & Soul, unul dintre spa-urile cu regim "cazon" din Irlanda, incepe la ora 6.30 (nu exista optiunea sa arunci ceasul de perete sau sa apesi pe "snooze"). Pana la ora 7, turistii aflati in "vacanta" au executat deja 100 de flotari si au luat micul dejun: porridge (un fel de gris cu lapte), fructe si, poate, un ceai fara lapte si fara zahar. Restul zilei continua dinamic: maraton fortat pe dealuri, kayaking in ape involburate si urcari anevoioase cu bicicleta pe munte. Dupa 5 zile si 2.500 de dolari, la acest resort strict unii isi doresc sa nu fi venit, insa marea majoritate se pare ca vor mai mult.

    La clinica Mayr din Austria unde se pare ca s-a dus si ducesa de York pentru a scapa de cateva kilograme, 7 zile de tratament ceva mai soft costa 2.000 de euro. Aici reflexoterapia, electroterapia si dietele crunte iau locul maratoanelor in ploaie, insa tot nu sunt o plimbare in soare. Desi experienta e departe de a fi relaxanta (de altfel relaxant nu mai e cuvantul de ordine in vacantele de lux), procentajul acestor tabere de detoxifiere constituie de exemplu in Statele Unite 5% din cele 60 de milioane de dolari provenite anual din afacerile cu spa-uri.

    Primul resort de acest gen a fost The Ashram din California care a debutat in 1974 cu programe de gimnastica. De atunci, conceptul s-a dezvoltat din ce in ce mai mult, iar in Statele Unite, de exemplu, exista peste 272 de spa-uri sau resorturi ce promoveaza vacantele spartane (regim militar, dieta restrictiva, program strict). {i asta pentru ca oamenii care au totul vor sa incerce totul, fie ca e vorba despre a petrece o noapte intr-un hotel de gheata, sa scape de calorii intr-o tabara militara sau sa traiasca in �favelas (cartiere sarace si supraaglomerate) din Brazilia.

    De o astfel de vacanta a avut parte si David Juritz, prim violonist al London Mozart Players, cei care au conceput soundtrack-ul filmului Harry Potter . Desi solistul a calatorit in toate partile globului, putine locuri l-au impresionat precum Maze, un hotel situat intr-una din favelele cocotate pe muntii din Rio de Janeiro. Juritz este doar unul dintre cei cu multi bani si foarte dornici de adrenalina si de noi experiente, care prefera ca in vacante sa fie initiati in locuri rau famate, fie ca este vorba despre cartierele murdare din Mumbai, gropile de gunoi din Mexic sau colturi dubioase din porturi din Johannesburg. Si sunt pregatiti sa plateasca sume exorbitante pentru a arunca o privire indiscreta in viata celor saraci.

    In Delhi, India, adaposturile subterane ale celor peste 2.000 de copii orfani aciuati in statiile de tren au devenit si ele un obiectiv turistic popular. Turistii imbracati in tricouri de vacanta si pantaloni scurti privesc prin ochelarii de soare traiul jalnic al minorilor de la periferiile orasului. Pentru un bilet ce costa 5 euro (banii sunt stransi pentru ajutorarea copiilor) turistii condusi de ghizi (ei insisi fosti copii ai strazii) pot vizita si scoala ad-hoc unde invata unii dintre copii famililor sarace ce locuiesc la cort in aceleasi statii de tren, si spitalul din apropiere. Iar daca turul se prelungeste pana la apus acestia vor vedea si activitatile de colectare a gunoiulul din trenurile ce sosesc in gara.

    Un alt tur, ceva mai cultural de data aceasta este si cel in jurul cartierelor newyorkeze Bronx si Harlem cunoscute pentru rata crescuta a criminalitatii si a somajului, dar si pentru mixul de natii ce au contribuit la cultivarea unor genuri muzicale precum soul si hip hop sau mambo si ska (http://www.thepoint.org/).

    Si in Rusia a luat amploare asa-numitul trend "poorism" prin care oamenii cu foarte multi bani vor sa descopere viata in saracie. Oligarhii rusi platesc 3.000 de euro pe zi pentru a juca in propria lor varianta de Print si Cersetor. Intre 8 si 10 rusi se inscriu in fiecare weekend in programul initiat de agentia Kaniazev Event, pentru a strabate imbracati in zdente unele dintre cele mai periculoase strazi ale Moscovei. Unii spun ca aceste schimburi de experiente (unilaterale) intre bogati si saraci vor duce la solutionari pentru a micsora diferentele dintre paturile sociale, dar cei mai sceptici sunt de parere ca poorism-ul va trece asa cum a venit, solutionand doar simple capricii ale celor cu foarte multi bani.

    Touroperatorii rusi ofera, pe langa aceste pachete de weekend, si vacante de "confidence building" (cresterea increderii in fortele proprii), in cadrul carora doritorii platesc o multime de bani pentru a fi tratati ca niste soldati. De altfel, antrenorii din astfel de resorturi sunt veterani din Fortele Speciale sau din Marina. Pentru unii dintre cei ce apeleaza la astfel de vacante, tratamentele aplicate acolo nu difera insa foarte mult de locul de munca. Ce-i drept, sunt fizice mai degraba decat psihice, insa predomina o doza de sado-masochism. Multi dintre turistii �extremi sunt persoane care ocupa pozitii importante in mari corporatii sau banci, iar stresul pentru ei si depasirea limitelor sunt deja rutina. Pentru cei ce detin deja un iaht personal si multe masini de lux o suma de 8.000 de dolari pentru o saptamana de vacanta "spartana" la, de exemplu, Golden Door din Escondido, California, este "piece of cake" (sau "piece of fruit", in ton cu regimul nutritional strict). Dar unii dintre cei care refuza plajele exotice si nucile de cocos prefera vacantele mai agresive tocmai ca un mod de defulare pentru ca nu sunt multumiti de profesie sau de viata personala si cauta altceva.

    Cum masajele si tratamentele cosmetice nu sunt tocmai o schimbare radicala, adrenalina unei escaladari montane sau un program care sa nu-ti mai permita alte ganduri decat cele la supravietuire ar putea fi antidotul. Si, desi suna mai mult a fraza dintr-un film american siropos, dupa o saptamana de sporturi extreme si diete drastice unii chiar spun "mi-am demonstrat ca pot sa reusesc, tot ce trebuie sa faci e sa crezi in tine" si astfel creste increderea de sine. Problema rezolvata.

    O alta categorie a celor care merg in vacante spartane sunt si viitoarele mirese. Pentru a incapea in rochia viselor lor fara a avea nevoie de saruri (precum doamnele din epoca victoriana, sugrumate in corset), apeleaza la The Camp din Galloway, in sud-vestul Scotiei. Programul strict incepe de la ora 6 dimineata si ziua continua cu abdomene, maraton, cursuri de box seara si yoga inainte de a se da stingerea la ora 8. Pe parcursul unei saptamanii programul mai include si mountain biking, traversarea unui rau rece cu ajuttrul unei franghii, in stilul G.I. Jane, si foarte putine calorii. Totul, bineinteles, pentru multi bani.

    —
    Acest material este inclus in suplimentul Pretul Luxului editat de catre BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata pe 25 iunie.

  • Acasa la Louis Vuitton

    In 1859, inainte de a fi fost facut celebru de impresionisti, Asniéres era doar un orasel aflat in apropiere de Paris, cand Louis Vuitton a decis sa mute acolo productia firmei, pentru a beneficia si de apropierea Senei, pe care soseau transporturile speciale de lemn folosite pentru cuferele sale deja faimoase. Cand a construit noul sediu (care a fost apoi si una dintre resedintele familiei timp de mai multe generatii), Louis Vuitton a apelat la arhitecti care au folosit mai ales sticla si metal, preferatele lui Gustave Eiffel. Gratie geamurilor imense, manufactura beneficia de atunci de multa lumina naturala, pentru ca mesterii sa-si poata crea capodoperele, exact ca marii pictori.

    De altfel, de aproape 150 de ani, uneltele si metodele folosite la Asniéres au ramas practic neschimbate. La Asniéres sunt realizate comenzile speciale (circa 450 anual), cuferele si gentile in editie limitata pentru prezentarile de moda. Departamentul de comenzi speciale este supervizat de Patrick-Louis Vuitton, reprezentantul celei de-a cincea generatii din familia de artizani, el insusi specialist in domeniu. In acest departament sunt create fie produsele personalizate (variatiuni pe modele deja existente, de la tipul de piele folosit pana la initialele clientului), fie produsele la comanda – aici clientul isi poate da frau imaginatiei, comandand orice fel de bagaj sau cufar doreste, iar compania il va realiza intr-un singur exemplar, ceea ce ii asigura unicitatea si originalitatea. De la deja celebrul Willy Trunk (un cufaras comandat de un om de afaceri special pentru ratusca sa de plastic numita Willy) pana la cufarul realizat pentru un seic care dorea sa-si transporte linistit pretioasa narghilea sau cel destinat sa adaposteasca cele 200 de ceasuri ale unui colectionar, toate sunt facute dupa tehnici vechi de circa un secol si jumatate.

    Fiecare astfel de comanda este realizata integral de un singur artizan, care ii dedica intre 4 si 5 luni (uneori mai mult, in functie de gradul de dificultate, dar politica firmei nu prevede o perioada mai lunga de 8 luni). Nu se stie cat a durat realizarea unui cufar creat special pentru un tort pe care o mama dorea sa-l transporte cu mare grija pentru aniversarea copilului sau, dar arata ca Louis Vuitton nu spune nu la nicio comanda, atata vreme cat este in spiritul luxului si al calatoriei, al aventurii chiar. Ce-i drept, au existat si comenzi refuzate: un toc de arma, un sicriu si o tapiterie pentru masina unei cliente inamorata de monograma firmei.Dar Asniéres este mai mult decat o manufactura – e un veritabil muzeu (desi nu accesibil publicului larg, ci doar angajatilor si invitatilor speciali).

    Cum intri in vila inconjurata de o gradina de basm, plonjezi imediat in secolul 19 – mai precis in 1878, cand Louis Vuitton si sotia sa Emmeline si-au stabilit resedinta permanenta la Asniéres. Camerele mobilate elegant sunt atat de bine conservate, incat chiar si adeptii infocati ai minimalismului modern nu ar spune nu unui asemenea camin. Dupa ce reusesti sa te smulgi din sufrageria familiei Vuitton si treci si prin toata manufactura unde artizanii verifica pielea, finiseaza incuietorile si lustruiesc niste genti pentru care multe femei ar renunta la un procentaj din propriul IQ, ajungi in muzeul propriu-zis. Unde, din nou, chiar si cei care nu prea inteleg de ce lumea se calca mereu in picioare la magazinul LV din Champs-Elysées, de pilda, raman cu gura cascata. Aici se gaseste un exemplar din legendarul trunk-bed creat de Louis Vuitton la cererea exploratorului francez Pierre Savorgnan de Brazza, care a organizat mai multe expeditii in Africa, mai ales Congo – unde a si fondat orasul Brazzaville. E vorba, de fapt, despre un cufar care ascunde un pat pliant, perfect pentru orice explorator ostenit dupa marsuri lungi prin jungla sau savana.

    Dar De Brazza nu a fost singurul aventurier care a apelat la Louis Vuitton – in anii 20, firma a realizat si o comanda foarte speciala pentru un preot francez care a dorit un cufar-altar, pentru slujbele pe care urma sa le tina in desert, in timpul unor sapaturi arheologice.Tot aici se afla si cufere realizate pentru actrita Mary Pickford, pentru Sharon Stone, un exemplar cerut de un american care simtea nevoia sa-si depoziteze undeva cele 1.000 de trabucuri de colectie sau Idéal, cufarul perfect creat in 1905, care putea contine 5 costume barbatesti, un pardesiu, 18 camasi, lenjerie, patru perechi de pantofi, o palarie, 3 bastoane si o umbrela.Muzeul din Asniéres este locul unde realizezi ca Louis Vuitton este mult mai mult decat un brand dupa care se dau in vant cumparatorii asiatici sau sotiile fotbalistilor englezi (si nu numai). E un brand artizanal, care a stiut sa se adapteze, sa supravietuiasca si sa devina nucleul celui mai mare grup de lux din lume. Chiar daca asta inseamna ca uneori apar comenzi pentru un cufar proiectat special pentru a transporta niste papusi Barbie.

    Se spunea la un moment dat ca singurele bagaje care au supravietuit naufragiului Titanicului au fost cufere Louis Vuitton. Compania nu confirma, nici nu neaga zvonurile, dar si astazi se mai gasesc in poduri intunecate cufere centenare care au nevoie doar de un lustru pentru a fi luate iar "la purtare".

    —
    Acest material este inclus in suplimentul Pretul Luxului editat de catre BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata pe 25 iunie.

  • De ce s-a dus Mercedes in Ungaria

    Romania a ratat atragerea concernului auto german Daimler pentru constructia unei fabrici de 800 mil. euro, nemtii optand dupa mai multe luni de analiza pentru amplasarea noii capacitati de productie in Ungaria, la 80 km de Budapesta.

    Cititi mai multe despre argumentele care au facut pe Daimler sa aleaga Ungaria pe www.zf.ro

  • Franciza, sau cum sa faci bani din marci celebre

    Cu un capital initial de cateva mii de euro oricine doreste sa inceapa o afacere pe cont propriu o poate face prin intermediul unui sistem de franciza. Rentabilitatea de aproximativ 30%, gradul scazut de risc al pietei romanesti si atractivitatea ei din punct de vedere al investitorilor a facut ca numarul francizelor din Romania sa ajunga in prezent la 403, din care 155 autohtone.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info