Blog

  • Bancherul de la Zapp

    Raspunsul noului CEO al Telemobil, companie care opereaza sub brandul de telefonie mobila Zapp, la intrebarea asupra duratei mandatului sau in aceasta pozitie e „pana cand ne vom simti confortabil in acest business“. Dintr-un punct de vedere, Chris Bataillard are un statut interesant la Zapp: este propriul sau sef. Nu va renunta la functia de CEO pe care o detine in paralel la Zapp Holding, structura care coordoneaza cei doi operatori Zapp, din Romania si Portugalia. Cele doua fotolii de CEO pe care le detine la Bucuresti si Londra inseamna de doua ori mai multa presiune asupra celui care acum e responsabil cat se poate de direct pentru scoaterea din amorteala a exoticului operator CDMA in peisajul GSM european.

    Primul interviu in aceasta calitate l-a prins pe Bataillard intre doua sedinte. In cea premergatoare discutase cu managementul Zapp ce tipuri de servicii mobile sunt cerute de consumatorii romani, iar dupa plecarea reporterului BUSINESS Magazin urma sa participe la sedinta care dezbatea ce anume poate din punct de vedere tehnic si comercial sa ofere Zapp consumatorilor. Chiar si in timpul discutiei se scuza ca trebuie sa plece 15 minute, pentru o intrevedere cu Vijay Srinivasagopalan, directorul de operatiuni.

    Venirii lui Bataillard ii vor urma in viitorul apropiat o serie de lansari de produse noi (cel mai probabil, serviciul de internet mobil inclusiv in regim de roaming si eventual intrarea pe segmentul de convorbiri preplatite), cresterea numarului de angajati cu 10-15% pana la sfarsitul anului, de la 950 la finele lui 2007, si negresit ocuparea celor doua scaune ramase libere la sedintele din ultimele luni: cel al directorului de marketing si cel al directorului de resurse umane.

    Americanul Bataillard il inlocuieste pe fostul CEO pana acum doua saptamani, Piermario di Pietro. Schimbarea de conducere de la Telemobil a fost operata imediat dupa ce unul dintre actionari, conglomeratul Saudi Oger, controlat de familia Hariri, a cumparat participatia, egala ca marime, a Qualcomm. „In orice afacere este dificil sa conduci un joint-venture 50/50. Qualcomm si-a atins obiectivul, iar acum si Saudi Oger poate obtine ce vrea din aceasta investitie“, explica aluziv cel care se afla la a treia achizitie a operatorului roman de-a lungul carierei. Pentru a intelege obiectivul Qualcomm, Bataillard muta discutia cativa ani in trecut. O va face de mai multe ori pe parcursul interviului pentru a explica fundamentele afacerii Zapp; fostul bancher de investitii trecut de prima tinerete e cea mai potrivita persoana sa faca asta gratie carierei sale incepute practic odata cu perioada pionieratului in telefonia mobila in Europa, dar si pentru ca, sub diverse forme, a fost tot timpul aproape de operatorul CDMA din Romania.

    Pentru Qualcomm, investitia a fost una strategica la momentul intrarii in afacere, in 2000. Activitatea de baza, acum ca si atunci, consta in vanzarea de chipset-uri – componente in echipamente telecom – si punerea la dispozitie a brevetelor pe care le detine, printre care cel pentru tehnologia CDMA, concurenta GSM. In acea perioada de inceputuri, Zapp era primul care dezvolta la scara nationala o retea CDMA in banda de frecvente de 450 MHz. „Toti ceilalti operatori, de la China la Indonezia, Vietnam si Scandinavia, se uitau la Telemobil pentru a studia businessul. Asa ca pentru Qualcomm a fost mai important ca anumite lucruri sa fie facute pentru a promova CDMA 450“, spune Bataillard. „Cand am inceput Telemobil, Saudi Oger avea ca obiectiv sa aiba o investitie de succes, iar Qualcomm – sa aiba o retea CDMA 450 de succes proprie.“ Acum, piata CDMA este suficient de matura; doar in China sunt livrate anual 10 milioane de terminale care folosesc aceasta tehnologie.

    Pretul tranzactiei este un subiect inchis. Pe site-ul Saudi Oger, informatia lipseste, iar comunicatul catre investitori de saptamana trecuta al Qualcomm, continand raportul financiar corespunzator ultimului trimestru fiscal, incheiat la 30 decembrie 2007, nu face referire distincta la amploarea acestei tranzactii. Indicii exista pe pagina de internet a Qualcomm – cel mai recent raport anual complet, cel din 2006, mentioneaza investitia in cei doi operatori Zapp din Romania si Portugalia prin intermediul firmei Inquam, adica cea prin care Qualcomm si Saudi Oger au controlat indirect Telemobil. „Am inregistrat pierderi de capital de 20 de milioane de dolari, respectiv 33 de milioane de dolari si 59 de milioane de dolari prin Inquam pe parcursul anilor 2006, 2005 si 2004, inclusiv o pierdere de 12 milioane de dolari rezultata din restructurarea din anul fiscal 2006“, se spune in raportul Qualcomm, care in 2006 inregistra un profit brut de 5,34 miliarde de dolari. Conform datelor disponibile la Ministerul Finantelor, Telemobil a avut in 2006 o cifra de afaceri de aproape 99 de milioane de euro si un profit net de 14 milioane de euro.

    Raportul anual anterior, cel din 2005, mentiona cu privire la Inquam un amanunt de alta natura. Potrivit acestuia, Saudi Oger are dreptul sa cumpere actiunile Qualcomm la Inquam exercitandu-si aceasta optiune care urma sa expire nu mai tarziu de 14 mai 2008. Pretul de achizitie prevazut in acest caz era de aproximativ 66 de milioane de dolari, iar Qualcomm comunica actionarilor ca nu anticipa asigurarea unor finantari suplimentare catre Inquam.

  • IAA Romania – nominalizata la IAA Chapter Excellence Award

    Premiul revine acelei filiale considerate a fi avut cea mai buna contributie la implinirea obiectivelor IAA si se acorda o data la doi ani, in cadrul Congresului Mondial IAA. Printre finalistele acestei editii se numara si diviziile IAA din New York, Sri Lanka, Italia si Polonia.

    Castigatoarea va fi anuntata cu ocazia Congresului Mondial al IAA, care va avea loc anul acesta la Washington DC, in perioada 7-9 aprilie.

    “Nu stiu daca vom castiga premiul cel mare, sunt sigur ca si altii in lume au facut treaba buna. Dar sunt mindru sa le spun tuturor in meetingurile internationale ca Romania are prima scoala intensiva recunoscuta la nivel mondial, ca avem editura, ca avem site de stiri, ca am organziat un Summit la niveltEuropean, sediu propriu si multe altele in folosul comunitatii noastre; de business si nu numai”, a declarat Felix Tataru, presedintele IAA Romania .

  • Crestere usoara la Bursa

    Indicii au deschis astazi, marti, in crestere cu peste doua procente, prognozand o sedinta de recuperare a pierderilor de ieri. Premisele cu care a inceput sesiunea erau optimiste, bursele internationale fiind in crestere. Optimism resimtit si la Bucuresti, chiar daca nu cu aceeasi intensitate. Valoarea totala de tranzactionare a fost, ca si ieri, redusa, mai putin de 11 milioane euro, dintre care 8,5 milioane euro aferente operatiunilor efectuate pe piata principala.

    Indicele BET a incheiat cu o majorare de 1,8%, pana la 7.684 puncte, iar BET-C cu 1,5% mai mult decat ieri, ajungand la 5.332 puncte. SIF-urile s-au miscat mai putin decat restul titlurilor, finalul sedintei gasind BET-FI cu 0,9% mai sus decat ieri, dupa ce coborase pana la minus in ultima ora de tranzactionare. BET-FI continua sa se afle sub valoarea de 65.000 de puncte, cu doar 63.628 puncte.

    "Ne aflam intr-o perioada de consolidare, in care cotatiile nu vor mai inregistra salturi semnificative intr-o directie sau alta, ci se vor mentine intr-un tunel de pret relativ mic. Cel mai probabil, o miscare mai clara de crestere sau scadere va avea loc dupa sedinta Federal Reserve de saptamana viitoare", a declarat un broker. Americanii sunt aseptati sa reduca din dobanda de interventie, cele mai intalnite pareri inaintand o micsorare de 0,5 puncte procentuale.

    Sedinta de maine se asteapta a fi negativa daca bursa va urmari actualul curs, o zi scadere, una crestere. O influenta pozitiva in cursul zilei de maine ar putea avea stabilirea datei de listare a actiunilor Ertse, cel mai probabil in jurul datei de 14 februarie. Titlurile Erste vor fi tranzactionate in lei, in timp ce la Viena sunt tranzactionate in euro, iar la Praga in coroane, motiv pentru care investitorii sunt atentionati asupra potentialului risc valutar.

  • Seful Holcim: Incercam sa ne mentinem cota de piata

    "Poate ca in acest an nu vom inregistra o crestere la fel de puternica ca cea din 2007, pe fondul problemelor de obtinere a finantarilor pentru dezvoltatorii imobiliari si a iernii grele din acest an, dar vom avea cu siguranta o crestere fata de anul trecut, in principal datorita lucrarilor de infrastructura", a declarat directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth.

    Potrivit oficialului producatorului de ciment, al treilea pe plan local dupa Lafarge si Carpatcement, luna ianuarie din acest an a adus o scadere a vanzarilor fata de anul trecut cu aproximativ o treime. "Estimez ca avem o cota de piata de 28% – 30% si vom incerca sa o mentinem la acelasi nivel", a mai spus Wirth.

    Directorul companiei a mai precizat ca posibilitatea construirii unei noi fabrici, care ar fi prima investitie greenfield din industria cimentului, este doar una dintre optiunile luate in calcul pentru majorarea productiei, o noua fabrica putand sa isi inceapa productia dupa un minim de patru ani de la luarea deciziei.

    Holcim va avea in acest an un buget de investitii de aproximativ 135 de milioane de euro, in primavara acestui an urmand sa fie finalizate lucrarile de modernizare ale statiei de ciment de la Campulung Muscel. Compania a investit anul trecut 123 de milioane de euro, printre inaugurari numarandu-se statia de betoane de la Pantelimon si statia de agregate de la Gligoresti (judetul Cluj).

    Astfel, Holcim detine in Romania trei fabrici de ciment, la Turda, Campulung si Alesd, 16 statii ecologice de betoane si cinci statii de agregate. Holcim este unul dintre cei mai importanti producatori de ciment si agregate din lume, grupul elvetian fiind prezent in 70 de state si avand aproximativ 90.000 de angajati.

  • Turismul de business tine hotelurile

    In afara de cateva evenimente precum competitia FIA GT, Festivalul George Enescu si concertul Rolling Stones, aproape toti oaspetii de la hotelurile din Bucuresti au fost turisti de afaceri, spune Paul Marasoiu, presedinte al firmei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management.

    La volumul asigurat de cazarile turistilor de business, de aproximativ 200 de milioane de euro in acest an, dupa estimarea analistului, se adauga aproape doua treimi din piata de evenimente – organizarea de evenimente, conferinte, reuniuni si seminarii tinute de companii.

    Piata turismului de business va atinge la sfarsitul acestui an 300 de milioane de euro, dupa cum estimeaza Traian Badulescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Cifra ar putea fi mai mare daca oficialii ANAT si ai altor asociatii profesionale se vor decide sa includa in turismul de business piata de team-building-uri, care ar putea ajunge in 2008 spre 200 de milioane de euro.

    „Este o intentie a noastra, deoarece team-building-urile sunt generate de dezvoltarea mediului de afaceri, dar inca nu am ajuns la o concluzie privind includerea lor la calculul pietei turismului de business“, spune Marasoiu. Team-building-urile reprezinta pentru agentiile de turism o zona de afaceri cu mare potential de dezvoltare, care a inceput sa creasca din 2000 cu doua cifre pe an; de la 9.000 de persoane care au mers intr-o excursie organizata de firma in 2001, s-a ajuns la 600.000 de plecari in astfel de excursii in 2007.

    „Se foloseste ca indicator termenul de plecare in locul numarului de persoane, deoarece in companiile unde se obis- nuieste recompensarea in acest fel a angajat ilor, acestia merg in aproximativ doua excursii pe an“, spune Roxana Balcescu, director executiv al agentiei de turism CMB Travel.

    De obicei, explica ea, este vorba de doua vacante de weekend, una in tara si una in strainatate. „Cele mai solicitate sunt destinatiile aflate aproape, precum Grecia, Turcia sau Bulgaria, dar si weekenduri care sa cuprinda evenimente, precum concerte ale unor artisti renumiti sau meciuri“, mai spune Balcescu.

    Una peste alta, plimbarile pe care companiile le cumpara pentru angajati si care sunt privite ca bonusuri reprezinta o parte importanta a pietei de turism (aproximativ 20% din totalul biletelor vandute), iar adaugarea lor la volumul turismului de afaceri ar dubla aproape valoarea acestei piete.

    De obicei, pentru activitatile tip teambuilding, companiile se uita catre o agentie de turism specializata (precum Travel Events sau Incentive Insight) ori spre agen- tiile de turism cu care lucreaza de mai mult timp pentru achizitia de bilete de avion. „De cele mai multe ori, companiile pe care le avem in portofoliu pe segmentul de ticketing (vanzarea de bilete de avion) ne-au cerut pachete de servicii pentru organizarea de excursii pentru angajati sau colaboratori – si tot din randul acelorasi oameni, angajatii companiilor, ne vin foarte multe solicitari si pentru concediile personale“, explica Nicolae Demetriade, directorul agentiei Happy Tour.

    Asadar, calatoriile oamenilor de afaceri nu reprezinta business doar pentru hotelieri si organizatorii de conferinte sau team-building-uri, ci pe ele se bazeaza si serviciile conexe, industrii precum cea aviatica sau a agen- tiilor de turism, dar si afaceri mai mici ca aceea de inchiriere de masini. Din vanzarea biletelor de avion, care a fost o afacere de 350 de milioane de euro in 2007, traiesc atat companiile aeriene prezente in Romania, cat si o mare parte a agentiilor de turism.

    Ticketing-ul reprezinta aproximativ 25% din intreaga piata de turism din Romania, iar majoritatea agentiilor importante de turism il considera un bun instrument pentru cresterea veniturilor.

    Din afacerea Happy Tour, care este cea mai mare agentie de turism din Romania dupa cifra de afaceri, ticketing-ul reprezinta 60% din cifra de afaceri de 47 de milioane de euro in 2007, iar pentru urmatoarele agentii din clasamentul dupa cifra de afaceri (precum Aerotravel Lufthansa City Center, Nova Touring Eurolines sau Paralela 45), ticketing- ul reprezinta aproximativ 20-30% din cifra de afaceri.

    „Vanzarea de bilete de avion este foarte importanta mai ales pentru asigurarea unui volum constant al afacerilor in perioadele mai putin alerte pentru turism, precum toamna sau primavara, cand lumea nu prea merge in vacanta, dar oamenii de afaceri calatoresc mult“, explica Roxana Balcescu.

    Cei mai importanti, deocamdata, pentru asigurarea unui volum constant al pietei turismului de afaceri sunt oamenii de afaceri straini. Anul trecut, aproape 2 milioane de turisti straini au ajuns in Romania (mai multi cu 400.000 fata de 2006) si s-au cazat in hotelurile din Bucuresti si din tara, arata statisticile ANAT, iar pentru doua treimi dintre ei scopul calatoriei a constat in intalniri de afaceri, participare la conferinte, evenimente oficiale, team-building-uri ori traininguri.

    „Procentual vorbind, 85% dintre oaspetii nostri sunt oameni de afaceri din strainatate, care petrec in medie 2-3 nopti intr-o astfel de calatorie. In aceste conditii, noi estima m ca incasarile de anul acesta sa fie cu aproximativ 10% mai mari decat cele de anul trecut“, spune Gratiela Badicu, director de marketing al hotelului Howard Johnson.

    Hotelierii se declara multumiti de ritmul de sosiri, precum si de gradul de ocupare de 75% asigurat de acest trafic.

  • Prima faza din Baneasa Rezidential, vanduta integral

    Baneasa Rezidential reprezinta aproximativ 60% din suprafata totala a Proiectului Baneasa si va oferi la finalizare, un numar de 4.500-5.000 de unitati locative. Amplasat in nordul Bucurestiului, proiectul Baneasa se construieste pe o suprafata de peste 220 de hectare (circa 1% din actuala arie a Capitalei) si va necesita investitii de 1,8 miliarde de euro pana la finalizarea preconizata in 6-7 ani.

    Pe langa locuinte, proiectul cuprinde si o zona comerciala – in care se afla magazine ale Metro, Carrefour, Bricostore, Mobexpert, IKEA, precum si mall-ul Baneasa Shopping City ce urmeaza a fi inaugurat in curand – si un parc de afaceri ce va incorpora peste 160.000 de metri patrati de birouri.

    Proiectul este dezvoltat de compania Baneasa Investments, detinuta de un grup de firme controlate de omul de afaceri Gabriel Popoviciu si de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara.

    Din totalul investitiei pentru intreaga zona rezidentiala, estimat la 1,3 miliarde de euro, pana acum au fost investiti 60 de milioane de euro, se arata intr-un comunicat transmis de Baneasa Rezidential. Lucrarile la zona rezidentiala au inceput in iunie 2005 si se estimeaza a se finaliza in 2015. Pe langa apartamente, proiectul prevede si constructia de case insiruite, vile si facilitatile necesare precum gradinite, scoli, posta, biserica, cluburi sportive, servicii medicale si modalitati de petrecere a timpului liber, ca parcuri, lacuri amenajate, spatii de joaca, piste de jogging si ciclism.

  • Preluarea Artima de catre Carrefour, avizata de Consiliul Concurentei

    Grupul francez a preluat Artima intr-o tranzactie de 55 de milioane de euro, miscare ce marcheaza mai multe premiere: intrarea francezilor pe segmentul de supermarket, prima achizitie a unei retele de catre un retailer strain si prima tranzactie de portofoliu.

    Reteaua Artima este formata in prezent din 21 de supermarket-uri plasate in special in vestul tarii, cu o suprafata de vanzare totala de 21.000 mp. Compania a realizat in 2006 vanzari de 89,25 milioane de euro, iar in 2007 o cifra de afaceri de 122,4 milioane de euro.

    In 2007, Carrefour Romania, ce opereaza acum o retea cu 11 hipermarketuri, a realizat o cifra de afaceri de 866 de milioane de euro, cu 42,2% mai mult fata de 2006.

  • Avansare in cadrul echipei Graffiti BBDO

    Psatta va fi responsabil de elaborarea strategiilor integrate de comunicare pentru clientii grupului, precum si de coordonarea programelor de dezvoltare profesionala pentru angajatii BBDO Romania.

    In ultimii 5 ani Psatta a ocupat pozitia de Research & Strategy Director al diviziei de publicitate. Cel care va coordona din acest moment departamentul de strategie al Graffiti BBDO pe plan local este Stefan Chiritescu.

  • Importatorul Ford, plan de afaceri de 340mil. euro

    Anul trecut, compania a vandut 21.732 de autovehicule si a raportat o cifra de afaceri de 275 milioane euro. Cele mai vandute modele au fost Fiesta, cu 6.793 de unitati, si Focus, cu 6.745 unitati.
    In segmentul autovehiculelor comerciale, cel mai cautat model a fost Ford Tranzit, fiind comercializate 3.737 de unitati. Potrivit datelor companiei, marca Ford a avut anul trecut o cota de piata de 9,33% pe segmentul autovehiculelor de import, cu 1,17 puncte procentuale mai mare decat in 2006.

    "In 2007, am atins o serie de recorduri care ne onoreaza, insa acum adevarata provocare va fi sa ne continuam ascensiunea in topul marcilor auto preferate de romani", a declarat directorul general al Romcar, Catalin Gavra, citat de Mediafax.

    In acest an, compania va investi peste 30 milioane de euro in extinderea retelei cu 15 centre, care vor include cate un showroom si unitati service. In prezent, compania detine 30 de showroom-uri si 30 de unitati service.

    Romcar va aduce in 2008 pe piata din Romania doua modele, respectiv o noua versiune a modelului Focus, la sfarsitul lunii martie, si Kuga, in luna noiembrie. Importatorul roman intentioneaza sa creasca in acest an ponderea flotelor in vanzari la 30%, respectiv aproximativ 7.800 de unitati, fata de 26% in 2007. Romcar este reprezentantul marcii Ford in Romania din anul 1992 si vinde pe piata romaneasca 14 modele Ford din gama autoturismelor si a autovehiculelor comerciale usoare.

  • Daimler ar putea produce Mercedes in Romania

    "Luam in considerare una din cele doua optiuni", a declarat un manager al Mercedes, adaugand ca planul este intr-o faza incipienta. Reprezentantii producatorului german nu au dorit sa faca niciun comentariu.

    Stirea in limba engleza poate fi accesata pe www.forbes.com