Blog

Chiar si asa, „draculistii“, cum li se spune, au continuat sa vina in Romania. Cateva zeci de mii, in ultimii ani, dupa cum apreciaza directorii agentiilor de turism. Mai mult de jumatate dintre ei vin pe cont propriu. Restul, prin programe organizate de agentiile de turism romanesti.

In continuare, cei mai multi sunt atrasi de Castelul Bran, cetatile Rasnov si Sighisoara, Pasul Bargaului si zona Bistrita (evocate in romanul lui Stoker), dar si cetatea Poenari, singura construita, intr-adevar, de Vlad Tepes. Lucrurile ar putea merge ca unse, daca n-ar fi cateva probleme. De exemplu, din patriotism local, din ignoranta sau din nepricepere, turistii sunt dusi nu pe asa-zisele urme ale lui Dracula, ci pe cele ale lui Vlad Tepes. „Practic, li s-a bagat pe gat Tepes. Motiv pentru care acestia sunt foarte dezamagiti. Pe ei nu-i intereseaza un oarecare domnitor roman, ei il vor pe vampirul Dracula. Iar daca nu-l gasesc, se simt inselati, se considera jigniti si nu mai revin“, crede Nicolae Paduraru de la Transylvanian Society of Dracula.

Unii ghizi cu scrupule istorice fac eforturi pentru a-l demitiza pe Dracula si le explica turistilor straini (cu argumente, fireste) ca intre castelul Bran si Dracula nu exista nici o legatura. Situatia devine tragicomica. 

Cei de acolo vor, pe de o parte, sa respecte adevarul istoric, dar risca astfel sa ramana fara jumatate din turisti. Pe de alta parte, sunt tentati, totusi, sa faca un compromis cultural. Sa le spuna, adica, strainilor ce vor sa auda, cu gandul la promisiunea unor afaceri profitabile.

„Lucrez acum la un proiect, pentru a-l putea exploata pe acest Dracula“, ne-a declarat muzeograful Daniel Apostol, seful departamentului de Relatii Publice si Marketing de la Castelul Bran. 

Anul trecut, Castelul Bran a fost vizitat de circa 400.000 de oameni, spune Apostol. „Jumatate dintre ei au venit interesati de Dracula. Dintre acestia, circa 70% au fost straini – americani, asiatici si, mai nou, rusi“, adauga el. Iar cam 50.000 au venit in Romania numai si numai pentru a cauta urmele contelui-vampir.

Acesta este motivul pentru care la Bran „se coc“ minispectacole tematice: cu actori profesionisti imbracati in costume medievale, cu un Dracula care sa tina un mic discurs si apoi sa ciocneasca un pahar cu turistii. Iar muzeograful de la Bran crede ca va trebui sa introduca in discursul ghizilor si elemente de mit.

Turistii atrasi in acest mod ar putea forma o clientela permanenta si exclusiva, care altfel nu ar veni in Romania. Pentru a crea o „infrastructura Dracula“ in Romania ar fi nevoie de circa 40-50 de milioane de euro, iar incasarile s-ar putea ridica la cateva sute de milioane de euro pe an.

Socoteala e simpla: daca un turist strain cheltuieste intr-un sejur in Romania, in medie, in jur de 500 de dolari, „draculistii“ sunt dispusi sa scoata din buzunar peste 1.200 de dolari, cred cei care lucreaza in turism. 

„Nici un «draculist» adevarat nu isi doreste sa plece de aici fara sa-si fi cumparat un costum de vampir, o pelerina gen Dracula, insigne, dinti de vampir si altele“, crede Cornel Gaina. 

Alta locatie, alta problema: in zona Pasului Bargaului de la Bistrita nu exista suficiente spatii de cazare, restaurante de profil si nici programe artistice medievale care sa evoce mitul. Singurul „punct de atractie“ din zona este hotelul Dracula, construit in anul 1976 in stil medieval. Programul e destul de rudimentar: undeva la subsol, „contele vampir“ iese din sicriu si se repede la grupurile de turisti care privesc spectacolul la flacara unei lumanari. La un moment dat, lumanarea se stinge, contele se ascunde, iar la iesire ii ataca, prin surprindere, pe turisti; la joc participa si o parte din angajatii hotelului care, ascunsi de intuneric, nu se sfiesc sa-i ciupeasca pe turisti. 

Valer Sanmihaean, directorul societatii Coroana Turism Bistrita, crede ca trebuie organizate cat mai multe programe si tururi tematice. Americanii nu vin in Romania ca sa stea la hotel, spune el. „Nu ne trebuie un parc cu roti si moristi, ci un «land» turistic tematic, cu elemente din mit, cu restaurante de profil.“ Sanmihaean mai crede ca toata zona din pasul Bargaului trebuie gandita ca o statiune.

Si compania Posada din Curtea de Arges, care detine o agentie de turism si cinci hoteluri in zona, a incercat sa profite cat mai mult de proximitatea cetatii Poenari, singura construita de Vlad Tepes. Tocmai din acest motiv, conducerea de la Posada a decis sa construiasca la poalele cetatii un hotel care sa fie o replica a acesteia. Problema e ca in zona sunt elemente legate exclusiv de Tepes, care nu au nici o legatura cu cartea lui Stoker. Nu-i nimic, si-a spus Dumitru Grecu, directorul general al SC Posada. „Ideea este ca nu-l poti cunoaste pe Dracula, daca nu-l cunosti mai intai pe Tepes, care l-a inspirat pe Stoker. Trebuie sa stii mai intai ce a facut Tepes, ce crime oribile a infaptuit in timpul vietii, ce monstruozitati, ca sa intelegi de ce nu si-a gasit linistea in moarte si s-a transformat in vampir“ – cam asa suna teoria lui Grecu.

O problema reala este lipsa „izvoarelor“. Robert Hervian, presedintele agentiei de turism WorldVisionTravel din New Jersey, crede ca majoritatea celor care se indreapta spre Romania pentru mitul Dracula cauta vestigii care sa le dovedeasca faptul ca pasiunea lor are un fundament. „Dupa cum unii se duc la Paris pe urmele legendarilor muschetari, altii vin in Romania ca sa vada casa in care s-a nascut, locurile pe unde a umblat, a mancat si pe unde Dracula «a supt sangele» victimelor sale. Asadar, castele, restaurante cu specific, baluri de Halloween si spectacole cu tema“, considera Hervian.

Monica George, directorul de marketing al agentiei de turism Quest Tours din Oregon, SUA, crede ca publicitatea pentru acest mit trebuie facuta in permanenta, pe lunga durata. „Americanii nici nu pot face legatura intre faptul ca Transilvania este parte din Romania si ca este un loc fizic, nu ca Atlantis sau Utopia, care poate fi vizitat in timpul unei vacante“, explica aceasta.

Ce-i drept, afacerea „Dracula“ a avut parte si in Romania de micul ei moment de glorie. O glorie efemera care nu i-a facut, neaparat, bine. Este vorba despre lansarea, cu mare tam-tam, a proiectului „Dracula Park“, in anul 2001. Locatia aleasa pentru realizarea unui imens parc tematic, de soiul unui Disneyland cu vampiri, a fost un platou de langa Sighisoara. S-au implicat, printre altii, fostul ministru al turismului, Dan Matei Agathon si ex-premierul Adrian Nastase, care a si cumparat actiuni de 100 milioane de lei la un fond care ar fi urmat sa finanteze proiectul. 

„Peste 1.000 de cotidiene americane si mai mult de 200 de reviste au relatat despre proiectul Dracula Park, in ultimii patru ani. Nu sunt insa sigur ca atentia manifestata de mass-media din America de Nord pentru proiectul Dracula Park va persista si nici daca aceasta este dublata de interesul efectiv al unui numar insemnat de vizitatori potentiali din SUA si Canada pentru tururi Dracula si pentru vizitarea parcului“, spune Simion Alb, seful Biroului National de Turism al Romaniei din America de Nord.

Incapacitatea de a aduna fonduri suficiente, protestele ecologistilor (inclusiv interventia printului Charles) si un studiu de prefezabilitate al companiei PriceWaterhouseCoopers au dus insa la abandonarea proiectului, cel putin pentru locatia Sighisoara. Apoi, guvernul Nastase a aprobat, in octombrie anul trecut, construirea unui asa-zis parc „industrial turistic si de agrement“ pe un teren de 450 de hectare al complexului agrozootehnic Vlasia, situat in Snagov, judetul Ilfov. Valoarea totala a investitiei a fost estimata intre 40 si 70 de mi-lioane de euro. Declaratia facuta la inceputul acestui an de catre presedintele Traian Basescu, potrivit careia respectiva hotarare trebuie anulata, face ca soarta acestui proiect sa fie mai degraba incerta.

Si agentiile de turism rasufla usurate: „Dracula Park la Snagov e o idee foarte proasta. Un turist care face un tur Dracula in Transilvania are nevoie de 7-8 zile, pe cand pentru parcul de la Snagov, nu este nevoie de mai mult de doua zile. Iar cele doua zile la Snagov ar face sa cada toate tururile din tara“, crede Nicolae Paduraru. Agentiile de turism din Romania se plang ca jocul acesta de-a „uite locatia, nu e locatia“ nu poate decat sa adanceasca neincrederea potentialilor turisti din strainatate.

Exista insa si cateva companii romanesti care fac deja bani frumosi folosindu-se de mitul lui Dracula. Una dintre ele este agentia de turism Romantic Travel, care aduce pe urmele lui Dracula cateva mii de turisti pe an. In plus, Mircea Poenaru, directorul agentiei, a deschis in urma cu opt ani, in Bucuresti, restaurantul Clubul Contelui Dracula. Anual, vin aici circa 15.000 de clienti, ceea ce face ca incasarile sa fie de aproximativ 150.000 de euro. „Peste 70% din clienti sunt fie turisti straini sau rezidenti, fie invitati straini ai unor companii de renume din Bucuresti“, spune Poenaru. Si aici e un program artistic special, de doua ori pe saptamana, cu actorul Petre Moraru de la Teatrul Mic.

Lucian Boronea, directorul gene-ral al Accent Travel, specializata in turismul de afaceri, este unul dintre cei preocupati de potentialul unei afaceri bazate pe mitul lui Dracula. „In urma cu zece ani, nu credeam c-o sa-l putem exploata. Dar am inteles, dupa cateva zeci de targuri internationale, ca piata o cere“, explica el. 

Din aceasta vara, Accent Travel va lansa un program Dracula pentru turistii straini, pe ruta Bran-Sighisoara-Rasnov-Poenari. Programul include inchirierea castelului Rasnov, unde se vor organiza petreceri cu trupe de actori imbracati in costume medievale, cu muzica din secolul al XV-lea. 

Cu adevarat interesant si eficient, spun cei care lucreaza in turismul romanesc, ar fi ca statul roman sa se implice concret in dezvoltarea unei afaceri Dracula, inclusiv in infrastructura si promovare. Ei considera ca cei 40 de milioane de euro despre care se vorbea in cazul proiectului Dracula Park ar fi suficienti pentru a crea locuri de interes in zonele de pe traseul turistilor. 

Astfel de obiective, dar si mici parcuri tematice, ar fi oportune in cel putin trei  puncte, alaturi de Pasul Bargaului: langa castelul Bran, la Sighisoara si in zona Cetatii Poenari, spun cei interesati de fenomen.

Nicolae Lech, director executiv al agentiei Touring Eurolines, care aduce anual in Romania  2.000 de turisti straini pe urmele lui Dracula, crede ca foarte importante sunt si investitiile in industria de suveniruri Dracula si in spectacole tematice. Mitul ar aduce bani si din licentierea si vanzarea de programe specifice. 

„Din pacate, multi vizitatori si ziaristi din America de Nord cred ca produsele oferite de vanzatorii ambulanti si magazinele din zona castelului Bran si Sighisoara sunt mai degraba niste kitsch-uri“, afirma Simion Alb. El spune ca acestia apreciaza mai mult puloverele de lana si produsele de artizanat, decat „suvenirurile“ Dracula oferite de vanzatorii ambulanti de la Bran. 

Oficialul roman de la New York a adaugat ca solicitari de tot felul in legatura cu Dracula sunt adresate Biroului de Turism New York. „Sunt cupluri care doresc sa-si oficieze ceremonia de casatorie sau sa organizeze receptii la Castelul Dracula. «Un intreprinzator» din Colorado a solicitat pamant de sub «castelul Dracula» pe care dorea sa-l ambaleze in mici sicrie de lemn si sa-l vanda celor interesati“, povesteste Simion Alb. 

Oamenii de publicitate cred ca, odata construite atractiile „Dracula“, nici n-ar mai fi nevoie de investitii foarte mari in promovare, pentru ca Dracula are reclama gata facuta.  Lucian Georgescu, directorul agentiei de publicitate gav/Balkanski Proiect, crede ca romanii ar trebui sa priveasca viziunea Occidentului asupra lui Dracula ca pe un fenomen postmodernist. Sa-l construim, adica, pe Dracula asa cum il vad ei. „Este un cadou fantastic pe care ni-l face Vestul, pentru ca reprezinta o investitie de peste 100 de ani in marketing.“

Si Bogdan Naumovici, directorul de creatie al agentiei Leo Burnett pentru Europa Centrala si de Est, atrage atentia ca acest mit este, cu siguranta, cel mai cunoscut lucru pe care-l stiu strainii despre Romania. Insa trebuie sa inventam o „lume Dracula“, spune Naumovici. O campanie puternica de promovare pe televiziuni de circulatie internationala, ar costa circa 7-800.000 de euro, estimeaza unii oameni de publicitate. „Daca ai porni un alt brand pe care sa vrei sa-l faci atat de notoriu precum Dracula, ti-ar trebui cel putin cateva sute de milioane de dolari“, apreciaza Naumovici. 

La randul sau, Elizabeth Miller, profesor emerit de engleza la Memorial University Newfoundland, Canada, care a scris cinci carti despre Dracula, a declarat pentru BUSINESS Magazin ca Romania e aproape obli-gata sa foloseasca acest mit ca un mijloc de a-i atrage pe turistii straini: „Cartea este scrisa, nimeni nu o mai ia inapoi. Mai bine sa va poarte curentul, decat sa va impotriviti acestuia“.

In Statele Unite exista cateva fan-club-uri Dracula. Primul a fost fondat de dr. Jean K. Youngson, in 1995. Multi dintre membrii clubului au fost in Romania datorita romanului Dracula. Dar promovarea ideii Romania-Dracula e ca si inexistenta, spune Youngson. O prima masura ar putea fi organizarea unui festival Dracula, poate chiar pe 31 octombrie, cand americanii sarbatoresc Halloween-ul. Putine tari din lume pot atrage atentia mass-media americane, periodic. In schimb, in octombrie, in preajma Halloween-ului, zeci de cotidiene americane acorda spatii ample Romaniei si locurilor din Transilvania, tara prin care a „bantuit“ vampirul Dracula. „Multi americani cred ca nu este loc mai bun pentru sarbatorirea Halloween decat Transilvania“, a declarat Simion Alb.

Chiar si autoritatile de la Hong Kong au inceput sa exploateze atractia americanilor catre acest gen de turism si au creat un program tematic, Halloween Bash, care se desfasoara in fiecare an in Ocean Park. Asta ca sa nu mai vorbim de irlandezi care, in ultimii ani, au realizat ca Bram Stoker, autorul romanului Dracula, a fost irlandez. „De altfel, ultima moda in randurile admiratorilor lui Dracula este sa se duca in Irlanda la Scoala de Vara organizata de Dennis McIntyre, directorul centrului istoric Bram Stoker Heritage Centre din Clontarf“, mai spune Jean K. Youngson.

Cu toate astea, chiar daca nu se va construi o infrastructura prin care „acest Dracula“, cum ii spunea muzeograful de la Bran, sa poata fi exploatat, turistii straini iubitori de „horror“ pot fi atrasi mai usor in Romania cu alte programe care deja sunt foarte bine puse la punct. De exemplu, o zi de plimbat cu Dacia prin gropile Bucurestiului, calatorii „initiatice“ noaptea in Ferentari, circuite de groaza la groapa de gunoi Glina sau cateva nopti de cazare si tremurat in miezul iernii la caminele studentesti din Regie. Din acest punct de vedere, Romania are ce arata. Dupa un astfel de circuit al groazei, vor intelege si ei de ce romanii nu dau doi bani pe Dracula.