BusinessMagazin

Blog

  • Cel mai subtire laptop din lume

    In cel mai gros punct al sau – 19.4 de milimetri -, MacBook Air e chiar mai subtire decat cel mai apropiat competitor din acest punct de vedere, seria Vaio TZ de la Sony. Lucru pe care Steve Jobs, CEO al Apple, nu s-a sfiit sa-l puncteze direct la MacWorld, cel mai mare eveniment anual al companiei. In aplauzele fanilor Apple care au stat la coada chiar si cu o zi inainte pentru a prinde un loc la prezentare, Jobs a scos cel mai nou model de laptop dintr-un plic A4 obisnuit, de birou. Acesta e si mesajul primei reclame a produsului, un spot care foloseste drept coloana sonora melodia "New Soul" a artistei franceze Yael Naim.

    Preturile pentru cele doua modele ale seriei vor fi de 1799 si 3098 de dolari in Statele Unite, iar magazinele afiliate Apple au inceput deja sa inregistreze precomenzi desi modelul va fi disponibil doar in viitorul apropiat.

    Analistii de la Piper Jaffray au declarat presei internationale ca se asteapta ca seria Air a MacBook sa devina cel mai bine vandut portabil al Apple anul acesta, rezultand direct intr-o crestere de 10% a numarului de calculatoare vandute de companie. In acelasi timp, oficialii producatorului iPod au declarat asteapta ca versiunile mai ieftine, de 1100 de dolari, sa ramana in continuare vedetele vanzarilor diviziei de calculatoare portabile.

    Pentru a obtine design-ul subtire, inginerii Apple au facut si cateva compromisuri. MacBook Air are un singur port USB, bateria nu se poate inlocui, e lipsit de unitate optica CD sau DVD. Totusi analistii sunt de parere ca aceste minusuri nu vor impiedica clientii sa cumpere produsul.

  • Ianuarie rosu in Europa

    Principalul indice al zonei euro, DJ EURO STOXX, a pierdut astazi 0,85%, ajungand la o scadere de la inceputul anului de 6,4%, iar FTSE 100, indicele Marii Britanii, a coborat 1% pana la aceasta ora a sesiunii, consemnand o depreciere de 7,4% in 2008. DAX-ul german, cel mai performant indice vest-european de anul trecut, a scazut cu 1% astazi si aproape 7% de la inceputul anului, pierdere egala cu cea a indicelui francez CAC 40, care a coborat azi 0,73%.

    Cu cat avansam catre est, cu atat pierderile sunt mai mari. ATX-ul austriac a coborat 3,3%, ceea ce ridica pierderea de la inceputul anului pana la 14%, cea mai semnficativa coborare dintre pietele mature. WSE WIG, indicele polonez, a scazut 3,2% si aproape 17% in 2008, iar bursa din Cehia, prin indicele PX, s-a depreciat 3,1% si 13,5% de la inceputul anului. BUX-ul maghiar a coborat 2,5% astazi, insa pierderea de la inceputul anului este de numai 9%, in timp ce bulgarii, prin SOFIX, au pierdut 6,8 procente azi si 17% in 2008. Indicele BET inregistreaza o scadere de 15,5% de la inceputul anului.

    Din noi minus la BVB

  • Din nou minus la BVB

    Dupa ce americanii si vest-europenii au inchis ieri inca o zi minus, cu pierderi serioase pentru indicii reprezentativi, Bursa de la Bucuresti a decis sa se coreleze, cel putin in deschidere. Astfel, BET si BET-C au coborat aproape trei procente, iar BET-FI s-a depreciat cu 3,1%. Valoarea tranzactiilor din primele 30 de minute a depasit 3,3 milioane euro. Pe piata valutara, moneda nationala a coborat din nou pana la peste 3,7 lei pentru un euro.

    Totusi, un euro puternic fata de leu nu avantajeaza iesirile strainilor din piata de capital, lichidarea pozitiilor si transformarea leilor in valuta fiind dezavantajoasa. Mai mult, investitorii cu experienta considera ca sedinta de astazi a inceput cu minus dar se va incheia pe plus, adica speculatorii si fondurile vor intra pe cumparare in a doua parte a zilei.

  • DAE: Oficiali romani discuta miercuri cu reprezentanti ai CE despre taxa auto

    Conform DAE, din delegatia romana va face parte si subsecretarul de stat Aurel Ciobanu Dordea, Agentul Guvernului Romaniei in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene si a Tribunalului de Prima Instanta.

    Aceste consultãri au fost solicitate prin intermediul Reprezentantei Romaniei la Bruxelles, precizeaza DAE.

    Seful DAE, Adrian Ciocanea, a declarat, marti, intr-o conferinta de presa, ca l-a rugat pe ambasadorul Romaniei la UE, Lazar Comanescu, sa stabileasca o intrevedere cu echipa comisarului european pentru Impozitare si Uniune Vamala, Laszlo Kovacs, pe tema taxei auto.

    Pentru mai multe amanunte click aici

  • Avem de cheltuit peste 8 milioane de euro/zi de la UE

    Incepand de ieri, agentii economici vor putea depune primele proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Este vorba despre masura „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” din cadrul Programului Operational Regional (POR), toate demersurile fiind finalizate. Toate informatiile pot fi obtinute de la agentiile de dezvoltare regionala. Pana in prezent, toate proiectele care au fost depuse apartin autoritatilor locale sau centrale.

    In primul an de la aderare, Romania a facut pasi mici si timizi spre cheltuirea fondurilor postaderare alocate de UE, respectiv cele 19,7 miliarde euro din bugetul european care vor fi alocate pana in 2013.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Bugetarii obligati sa isi deschida un cont bancar

    Ordonanta de Guvern 149 din decembrie 2007 obliga insa bugetarii si functionarii publici din ministere si institutiile statului sa isi aleaga o banca pana la 31 martie. Scapa de aceasta obligatie pensionarii si parintii copiilor care primesc alocatii.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Eugen Dijmarescu, BNR: Leul este tinta unui atac speculativ

    Daca ne uitam la cifrele de la inceputul acestui an de pe piata valutara si vedem ca intr-un numar important de zile tranzactiile interbancare le-au depasit pe cele cu clientii nebancari, concluzia este ca se petrece un atac speculativ, a declarat ieri Eugen Dijmarescu la conferinta Euromoney de la Viena. Viceguvernatorul spune ca este o situatie care face necesara folosirea si altor instrumente decat cele traditionale, fara a da detalii.

    Detalii aici

  • Unora le place whisky-ul

    "Macar o sticla de vin fin sau de whisky" a devenit pentru multi etalonul minim in materie de cumparaturi sau de cadouri cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Revelion, fie ca sarbatoresc acasa sau intr-o statiune. La cresterea puterii de cumparare, care a sporit in ultimii ani vanzarile de bauturi alcoolice scumpe din comert, se adauga vanzarile de bauturi fine datorate cadourilor pe care tot mai multe companii obisnuiesc sa le faca angajatilor sau partenerilor de afaceri cu ocazia sarbatorilor.

    "Sezonul conteaza foarte mult in sensul cresterii vanzarilor. Pentru ca asa cum creste consumul in segmentul de HoReCa (hoteluri, restaurante, catering, n.red.) datorita avalansei de evenimente de firma si petreceri de Craciun, la fel de bine cresc si vanzarile din retail", spune Tudor Furir, director general al importatorului de bauturi Pernod Ricard.

    Dincolo de factorul sezonier, trei sunt factorii care au influentat radical anul trecut piata bauturilor alcoolice importate, ce a crescut anul trecut cu 50% fata de 2006, estimarile pentru 2007 referindu-se la o valoare plasata in jur de 100 de milioane de euro: eliminarea taxelor vamale, disparitia magazinelor duty-free si cresterea puterii de cumparare.

    Disparitia taxelor vamale a dus la ieftinirea sensibila – in unele cazuri cu 30% pana la 35% – a preturilor la raft. Aceasta a sustinut "translatia" consumatorilor catre marcile de pe treapta urmatoare de pret: de la premium la superpremium, de la mediu la premium. Datorita ieftinirilor, "consumul evolueaza fara un efort financiar major spre branduri plasate in segmentul superior", spune Furir, a carui companie a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro. Astfel, explica Furir, tot mai multi dintre cumparatorii ce luau de pe raft pana la inceputul lui 2007 Ballantine’s (la 60-70 de lei), prefera acum sa ia un Chivas la 80 de lei. La fel de bine, Ballantines (ce costa acum in jur de 40 de lei) incepe sa atraga clientii marcilor premium produse in Romania, ca Alexandrion sau Stalinskaya, ce afiseaza etichete cu preturi plasate in jur de 30 de lei. "Un salt usor catre un produs plasat ceva mai sus este facut cu lejeritate, pentru ca romanilor le plac foarte mult brandurile".

    Un rol cheie l-a jucat anul trecut si inchiderea duty-free-urilor, ce a avut un impact „cel putin la fel de mare” ca si scaderea taxelor vamale, spune Pepe Berciu, managing partner la BDG. El da ca exemplu faptul ca in 2006 compania pe care o conduce realiza in jur de 70% din vanzari prin intermediul duty-free-urilor. Cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 18 milioane de euro, fata de circa 12 milioane de euro in 2006. Tendinta de crestere a vanzarilor ar urma sa se mentina si pentru anul acesta, pentru care previziunile companiei se refera la vanzari de circa 27 de milioane de euro. Compania a devenit de la finalul anului trecut unic importator si distribuitor in Romania al marcilor Remy Cointreau, una dintre cele mai mari companii europene pe piata de sampanie si bauturi spirtoase. Aceasta a adaugat portofoliului BDG marci ca Metaxa, Cointreau, Passoa si Remy Martin.

    Un rol important il va juca insa si cursul valutar euro/leu in acest an, apreciaza Berciu, care se declara surprins de recenta ascensiune a euro fata de leu, cu efect negativ direct asupra activitatii importatorilor.
    Dintre toate tipurile de bauturi alcoolice de import, cele mai mari cresteri le-au punctat anul trecut, in termeni absoluti, vanzarile de vodca, a carei pondere tinde sa se mareasca in totalul pietei. |n 2006 insa, dintre toate categoriile de bauturi, brandy a fost sortimentul cu cea mai importanta crestere a valorii vanzarilor (44,5%), urmat de gin (26,8%) si lichior (15,4%), arata un studiu MEMRB. "Anul trecut, cam toate bauturile alcoolice au cunoscut un avans spectaculos, iar in cazul companiei noastre vedetele au fost Cinzano si bauturile de tip sparkling wine (vinuri spumante)", declara Dan Ursu, director general al Cristalex, importatorul si distribuitorul marcilor Jack Daniel’s, Cinzano si Jim Beam si Campari.

    Daca in 2006 vodca de import insemna doar 2% din totalul pietei, anul trecut volumele vandute s-au dublat, ajungand la 4%. Pe ansamblu, importurile ar urma sa ajunga in acest an la o pondere de 4-5% din totalul pietei, ce cuprinde si bauturile vrac. |nsa reprezentantii companiilor importatoare sunt optimisti. "Cred ca pana in 2010-2012 volumul vanzarilor de bauturi de import se va tripla", declara Tudor Furir. In acest peisaj insa, partea leului va fi detinuta in continuare de bauturile de tip whisky, iar inclinatia romanilor pentru acest tip de bautura este evidenta, in opinia lui Pepe Berciu. El spune ca in conditiile ieftinirii bauturilor de import, era de asteptat ca majoritatea consumatorilor de vodca produsa local sa se indrepte catre cea importata, "insa clientii au direct catre whisky".

    In randul clientilor romani nu conteaza insa foarte mult originea unui whisky, crede Furir, care adauga totusi in gluma ca "trebuie sa nu ai papile gustative ca sa nu faci diferenta intre un scotch si un bourbon". |n cazul scotch-ului este evident gustul de fum (din butoaiele in care este tinut whisky-ul la maturat), in timp ce reteta bourbon-ului exclude afumarea baricului. La fel de bine, bourbon-ul (varianta americana de whisky) se diferentiaza printr-o aroma mai puternica de amidon, maltul de porumb fiind folosit in cantitate de peste 50% in retetele folosite pe continentul american. Situatia se schimba insa radical in cadrul aceleiasi "specii" de whisky, cand doar cunoscatorii pot face diferenta intre marci, producatori sau ani de productie. Iar in cazul amestecului cu Red Bull sau bauturi de tip cola, "nici nu prea mai conteaza marca de whisky", declara Furir, deoarece gustul este acoperit, sau cel putin afectat, de celalalt ingredient din amestec.

    Pe ansamblul pietei, dintre toate bauturile de import, cea mai consistenta felie o detine segmentul mediu de pret, ce se adreseaza insa, explica Furir, consumatorilor cu venituri peste medie. Ceea ce se numeste in limbajul de specialitate "standard scotch", ca Ballantine’s sau Teachers, intruneste peste jumatate din preferintele de consum pentru bauturi alcoolice. Cu certitudine insa, piata va continua sa atraga consumatorii spre palierele superioare de pret, pe masura ce cresc puterea de cumparare, atractia catre branduri si o mai mare familiaritate cu marcile internationale. La toate acestea se adauga insa ceea ce managerul Pernod Ricard din Romania numeste "un interes general in privinta whisky-ului, fie ca este vorba de executivi sau manageri din middle management sau vicepresedinti de institutii sau companii: cu totii sunt fascinati de aceasta bautura".

    In general, in canalul HoReCa – ce reuneste barurile, cafenelele, restaurantele si terasele – se vand aproape 40% din totalul bauturilor alcoolice (cu exceptia pietei negre). Dar bauturile alcoolice de import – ce echivaleaza cu "spuma" pietei de bauturi alcoolice – nu se potrivesc in orice local. Astfel incat un whisky de peste 200 de lei sticla nu poate fi gasit decat in spatiile ale caror pretentii cresc in ritm cu preturile din meniuri.

    Din cele peste 31.000 de spatii HoReCa, doar intr-o treime din ele sunt prezente bauturile alcoolice din segmentele superioare, ce exclud bauturile vrac, de genul tuica sau palinca. Dar servirea cu dichis a bauturilor, fie paharul de cognac inflacarat sau vinul la temperatura corecta, se intampla doar in cateva mii dintre acestea. "Probabil ca nici in Bucuresti nu sunt decat cateva mii de spatii ce au in oferta o gama de bauturi rafinate. Iar cei ce merg pe detalii, ca paharul potrivit, temperatura si prezentarea se pot numara deja pe degete", spune Tudor Furir.

    In hoteluri, restaurante, baruri sau cafenele au loc cele mai multe dintre vanzarile de bauturi alcoolice de import, cam 60% din vanzari fiind atrase de aceste puncte de vanzare. "Exista insa si bauturi dedicate prin definitie spatiilor din HoReCa, pentru ca sunt folosite in mod covarsitor in coctailuri", spune Furir, care da ca exemplu bauturile de tip cahlua sau tequila. In cazul bauturilor "clasice", cu un grad mai mare de rezonanta in mintea consumatorului, vanzarile sunt insa echilibrate: jumatate se datoreaza comertului si diferenta e consumata in HoReCa. Iar in segmentul de retail, partea leului revine hipermarketurilor si supermarketurilor, ce detin peste 80% din totalul vanzarilor.

  • Web 3.0, varianta demo

    Tarziu in noapte, unul dintre posturile locale de televiziune din Las Vegas difuzeaza o masa rotunda despre Consumer Electronics Show, targul international care aduce orasului sute de milioane de dolari anual in doar cateva zile. Moderatorul pune o intrebare standard: care este tendinta dominanta in acest an? Rezulta un Turn Babel: fiecare invitat spune altceva. Concluzia finala este imposibil de tras. Ce sa alegem? Vaga si vechea sintagma "trecerea de la analog la digital"? Infuzia masiva de hardware si software in automobile? Un nou episod si mai dramatic din telenovela high definition Blu-ray versus HD DVD? Aparitia unor roboti “de larg consum” uimitori si la preturi rezonabile? Oferta incredibil de bogata de televizoare LCD sau cu plasma?

    Fiecare dintre aceste subiecte ar putea umple pagini intregi, dar fara sa se delimiteze clar ca un trend dominant al actualei editii a CES. O privire mai atenta scoate insa la iveala un element cvasiprezent in mai toate noile tehnologii, la fel de esential precum curentul electric pentru civilizatia actuala: internetul. Aproape toate marile companii prezente la CES au avut grija sa-si conecteze la worldwide web conceptele cu care au venit sa cucereasca lumea. |n acest peisaj, furnizorii de continut multimedia sunt, la randul lor, curtati intens de mai toate companiile hi-tech, in efortul de a atrage consumatorii oferindu-le portii generoase de divertisment si informatie digitale.

    Cand discutam despre internetul mobil, apare inevitabil comparatia cu computerul: care va fi castigatorul in disputa dintre telefon si laptop, ca echipamente de accesare a internetului? Navigarea pe net prin intermediul telefoanelor mobile este inca destul de scumpa si de greoaie. Ecranul acestor echipamente este deocamdata meschin, iar afisarea site-urilor devine adesea frustranta. De cealalta parte, majoritatea laptopurilor sunt grele, bateria are durata scurta de utilizare intre incarcari, insa monitorul este confortabil.

    Cel mai pare producator de cipuri din lume, Intel, propune ca rezolvarea acestei dileme sa fie un echipament nou de conectare, pe care l-a denumit "mobile internet device" (MID). Paul Otellini, directorul executiv al companiei, a descris la Las Vegas cum trebuie sa arate MID: sa consume foarte putina energie, sa aiba tastatura completa si un ecran cu diagonala in jur de 7,5 centimetri (3 inci). Un astfel de computer portabil miniaturizat ar putea fi preferat telefonului mobil, sustine Otellini. |n cateva luni, Intel va incepe sa livreze un nou tip de procesor (denumit Silverthorne), de dimensiuni mai reduse decat cele standard si care consuma relativ mai putina energie. Acest procesor, impreuna cu platforma aferenta, ar face din MID un echipament mai suplu decat un laptop obisnuit, dar cu functii mult mai evoluate fata de telefoanele mobile.
    MID isi propune asadar sa devina minunea tehnologica a electronicelor de consum in acest an, printre altele datorita implicarii in proiect a companiei One Voice Technologies, care il va dota cu functii evoluate de recunoastere vocala pentru activarea functiilor de player de muzica si video, chat, afisare a hartilor. Cu alte cuvinte, vom apasa mai putin pe taste si, in schimb, ii vom vorbi micului computer. Chiar si cautarea unor informatii pe internet se va face tot prin voce. Echipat cu GPS, MID va fi dotat si cu un soft de traducere automata in engleza a convorbirilor captate prin microfonul incorporat si purtate in alte limbi.

    Scepticii stramba insa din nas, afirmand ca MID nu va deveni prea curand un echipament popular, din cauza slabei raspandiri a internetului wireless broadband, in comparatie cu retelele bine puse la punct ale companiilor de telefonie mobila. Raspandirea convorbirilor prin intermediul internetului (VoIP), desfasurate pe dispozitive mobile conectate la hotspoturi, ramane insa o amenintare pentru veniturile companiilor de telefonie. Furnizorul de telefonie VoIP Skype s-a inscris ca furnizor de tehnologie pentru MID al Intel si, mai mult, cu ocazia CES a anuntat si parteneriatul cu Sony in urma caruia gamerii care folosesc consola PlayStation Portable conectata la WiFi vor putea vorbi prin VoIP, intr-o maniera de neinchipuit pana acum. Vor vedea, de pilda, care dintre utilizatorii din lista de contacte este in retea si poate fi apelat. Daca mai era nevoie de inca o dovada ca Skype tinde sa devina un operator de telefonie mobila, atunci aceasta ar putea fi anuntul ca serviciile sale vor fi disponibile si pe noua Nokia 819 Internet Tablet.

    Yahoo!, in schimb, mizeaza pe telefonul mobil, venind la CES cu o noua interfata pentru accesarea serviciilor sale pe telefoanele mobile, Go3.0. Aplicatia promite un acces mai usor si personalizat la e-mail, stiri, cautare, meteo, harti pe telefonul mobil. Yahoo! a initiat si parteneriate cu MySpace, eBay si MTV Networks care vor crea servicii speciale pentru utilizatorii Go3.0. Totodata, Go3.0 este deschisa pentru dezvoltatorii de software care sunt invitati sa creeze aplicatii. Cu aceasta, Yahoo! incearca sa evite sa fie prinsa pe picior gresit de catre Google, care la randul sau lucreaza intens la noul sistem de operare pentru telefoanele mobile, Android.

    Directorul executiv Jerry Yang a iesit in sfarsit din silentio stampa cu ocazia CES si a facut eforturi de a convinge publicul ca Yahoo! poate veni tare din urma in concurenta cu Google. Pentru cine nu considera ca felul cum se comporta Yahoo! Mail Beta ar confirma aceste sperante, nu-i nici o problema: Yang spune ca modul in care utilizam acum e-mail-ul este oricum primitiv si promite ca va oferi solutii noi prin care mesajele din inbox sa fie ierarhizate in functie de importanta categoriilor de expeditori, iar informatiile continute in mesaje si comunicarea electronica sa fie imbogatite cu date selectate in functie de context, culese de pe internet. Yahoo! Mail ar urma sa adune la un loc mesaje scrise si vocale, mesagerie instant si mesajele din retelele sociale la care utilizatorul e conectat, ca MySpace sau LinkedIn, iar daca acesta va scrie un mesaj despre un restaurant unde vrea sa invite pe cineva din lista sa de contacte, i se vor oferi automat date despre restaurant si eventual despre preferintele in materie ale destinatarului.

    Cat priveste Google, compania a fost consecventa cu strategia sa low profile si cu ocazia CES. Nu a a inchiriat niciun pavilion, singura stire mai semnificativa fiind parteneriatul cu Panasonic, liderul mondial al monitoarelor cu plasma, prin care serviciile video si foto YouTube si Picasa vor fi accesibile si pe televizoarele cu inalta definitie. Nu este clar daca Google va deveni si furnizor de continut video high definition. Un lucru e sigur insa, absenta Google de la CES a facut ca spectacolul internetului ca vector si catalizator pentru tot ce inseamna IT&C sa fie incomplet.

    Dincolo de spectacolul, punctat de acorduri rock, al retragerii lui Bill Gates din functiile executive, Microsoft a adaugat obsesiv componenta de internet in toate noile produse aduse la CES. De pilda, a lansat in varianta beta, deocamdata doar pentru americani, aplicatia Office Live Beta Workspace. Utilizatorului i se pune la dispozitie un spatiu de 500 MB in care poate gazdui documente Word Excel, PowerPoint sau PDF pe care le poate accesa apoi de pe orice computer cu conexiune la Internet. Fisierele pot fi modificate si expediate in interiorul unei comunitati mult mai usor, datorita Workspace.

    Microsoft s-a preocupat in mod deosebit de parteneriatele cu giganti media, furnizori de continut: impreuna cu NBC Universal va lansa portalul NBCOlympics.com cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Beijing, prin care utilizatorii vor accesa, live sau la cerere, peste 3.000 de ore de transmisiuni video. Portalul va fi cu acces gratuit si se va baza pe suita de aplicatii pentru web Silverlight. Tot la CES a fost anuntata si alianta MGM-Microsoft prin care filme clasice, precum "Terminator" sau "Tacerea mieilor", vor fi disponibile prin intermediul consolei de jocuri Xbox360, devenita astfel echipament de furnizare de continut video. Prin acelasi echipament, ABCTelevision si Disney Channel vor livra emisiuni de succes si seriale precum "Neveste disperate", "Lost" sau "Grey’s Anatomy".

    {i in privinta livrarii de continut video prin internet, companiile au mari promisiuni. Demonstratia facuta de operatorul american de cablu Comcast i-a excitat la maximum pe toti dependentii de continut video high definition. Datorita unei noi tehnologii de modem, Comcast a descarcat un film in doar cateva minute, la fantastica viteza de 160 Mbps. Directorul executiv Brian Roberts a promis ca vitezele comerciale de 100 Mbps la internetul prin cablu vor deveni “absolut posibile” anul viitor pe cateva piete. "Supervitezele la download-ul de filme se afla abia la inceput. Furnizarea de continut prin internet va cunoaste o revolutie", afirma Roberts.

    Unul dintre exemplele cu care Bill Gates si-a sustinut viziunea asupra serviciilor bazate pe internet s-a referit la conceptul unui echipament care poate recunoaste o persoana sau un loc de interes public, datorita programelor de interpretare a imaginilor. Aparatul, asemanator cu un dispozitiv GPS, odata indreptat spre o persoana, va afisa pe ecran informatiile despre aceasta (cele care sunt public disponibile). Daca va scana o strada, ii va oferi posesorului date despre companiile gazduite de cladirile din zona si despre serviciile pe care acestea le ofera.

    Pare infricosator? Probabil nu mai mult decat e-mailurile promise de Yahoo! cu informatii selectate automat de pe internet pentru mesajele personale, sau decat viziunea lui Paul Ottelini, a unui internet “personal”, care nu mai asteapta ca utilizatorul sa caute o informatie, ci ii ghiceste dorintele si interesele. Conectat la internet in banda larga si pus sa interpreteze o fotografie a Beijingului, MID a putut sa traduca, de pilda, denumirile magazinelor sau numele strazilor. Bill Gates s-a folosit, pentru a demonstra ce poate dispozitivul prezentat de el, de propria sa fotografie, pe baza careia aparatul a accesat fotografii si clipuri video de la discursurile prezentate de el cu ocazia ultimelor opt editii ale CES. Visul unui “internet semantic”, imaginat de cei ce sustin ca dupa web 2.0 urmeaza epoca web 3.0, unde structurarea si livrarea informatiei ar trebui sa se faca automat, pare deci a incepe sa se apropie de realitate.

    Credit foto zoso.ro

  • Sa nu dai mita aproapelui tau

    In ultimii patru ani, guvernul britanic a fost mult criticat pentru relatiile sale cu Arabia Saudita, care este cel mai mare partener comercial al Marii Britanii din Orientul Mijlociu. Vizita de stat, prima a unui monarh saudit in ultimii 20 de ani, a intrat si ea in jocul controverselor, mare parte a dezbaterii concentrandu-se pe legaturile financiare intre gigantul militar britanic BAE Systems, cabinetul premierului britanic si regatul arab din desert. Liderul unuia dintre principalele partide din Marea Britanie a boicotat vizita regelui Abdullah, iar sosirea monarhului saudit cu trasura la palatul Buckingham a fost insotita de protestatari.

    O mare parte din dezbatere s-a concentrat pe faptul ca BAE Systems a facut in ultimii 20 de ani miliarde de dolari prin intermediul unor plati ascunse si suspecte catre membri ai familiei regale saudite, in cadrul unui contract de 80 de miliarde de dolari pentru furnizarea de avioane de lupta si alte tipuri de echipamente militare pentru Arabia Saudita. In vreme ce investigatia privind practicile de business ale BAE a urmat un drum sinuos in Marea Britanie, in Statele Unite ea a primit recent un impuls independent, dupa ce Departamentul de Justitie a deschis o investigatie asupra companiei.

    BAE isi obtine aproape jumatate din cifra de afaceri din SUA, iar recent a achizitionat un furnizor important de vehicule blindate Humvee folosite de fortele americane in Irak. Oficiali americani care au cerut protectia anonimatului, intrucat nu erau autorizati sa discute public despre acest subiect, au declarat ca Departamentul de Justitie cerceteaza daca BAE a violat legislatia SUA ce interzice mita si spalarea de bani transnationala. Conturi din Elvetia, Caraibe si din alte locuri sunt vizate si, ca si in cazul Marii Britanii, si SUA au o relatie strategica cu sauditii, relatie ce poate intra sub incidenta anchetei.

    Desi distributia personajelor in povestea BAE este neobisnuit de mare – de la printul saudit Bandar bin Sultan, fostul ambasador al regatului la Washington, pana la fostul premier britanic Tony Blair -, investigatia este doar una din cele deschise recent de Departamentul de Justitie in virtutea unei reglementari odinioara obscure, Legea privind practicile internationale corupte (FCPA).

    BAE si reprezentantii Arabiei Saudite au recunoscut public platile aflate in centrul investigatiei, au negat orice ilegalitate si au sustinut ca platile au fost facute cunoscute atat guvernului britanic, cat si celui saudit. „Stim despre investigatia Departamentului american de Justitie si cooperam intru totul“, a declarat un purtator de cuvant al BAE. „Deoarece este o investigatie aflata in desfasurare, nu putem face alte comentarii.“

    In vreme ce investigatia BAE pare sa se fi impotmolit in Marea Britanie, in Statele Unite a suscitat un interes suficient pentru a-i face pe unii dintre implicati sa-si angajeze consilieri juridici de frunte. Printul Bandar, un apropiat al familiei Bush, l-a desemnat recent pe fostul director al FBI Louis J. Freeh, dar si pe unul dintre initiatorii FCPA, judecatorul pensionat Stanley Sporkin, ca sa-l reprezinte. „Nu au fost inaintate acuzatii“, a spus Freeh intr-un interviu. „Printul neaga orice violare a legislatiei, atat din Marea Britanie, cat si din SUA.“ Anuntul ca investigatorii britanici au descoperit ca BAE a depozitat plati de 2 miliarde de dolari in conturile din Washington ale printului Bandar i-a facut pe cei de la Departamentul de Justitie sa initieze ceea ce analistii au descris drept cel mai ilustru caz instrumentat pe baza FCPA pana acum. Adoptata de Congresul american in urma cu trei decenii in preajma scandalului Watergate, legea a devenit abia in ultimii cinci ani un instrument puternic de anchetare a companiilor din SUA si din strainatate suspectate ca au mituit oficiali straini pentru a-si asigura contracte.

    Departamentul de Justitie estimeaza ca exista aproximativ 60 de asemenea cazuri in acest moment in ancheta in SUA, o echipa de cinci membri ai FBI fiind desemnata sa se ocupe exclusiv de verificarea posibilelor violari ale legii. Potrivit Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD), cu sediul la Paris si care reprezinta 30 de state industrializate, in intreaga lume sunt peste 150 de anchete si investigatii care implica posibila mituire a unor oficiali guvernamentali pentru obtinerea de favoruri comerciale. Daca procurorii din tari diferite si guvernele aveau ezitari odinioara sa colaboreze pentru a combate fraudele corporatiste, mita asociata acestora din urma a ajuns sa fie privita ca un impediment atat de mare in calea cresterii economice globale, incat cooperarea a devenit mai frecventa. Analistii spun ca aceasta disponibilitate la cooperare, intrarea in vigoare a legii Sarbanes-Oxley care consolideaza supravegherea activitatii corporatiilor si o mai mare disponibilitate a companiilor de a combate coruptia au inceput sa schimbe modul in care multe corporatii operau in statele mai sarace, in curs de dezvoltare, unde mita s-a dovedit a avea cea mai mare nocivitate.