Blog

  • Carrefour la Sibiu

    Noul magazin va fi plasat intr-un centru comercial cu o suprafata de aproximativ 80.000 mp, pozitionat in sudul orasului, pe DN1 in cadrul centrului comercial deja existent, European Retail Park Sibiu.

    Complexul comercial are in prezent un spatiu de inchiriere de aproximativ 50.000 mp iar cu noul hypermarket Carrefour si extinderea galeriei comerciale, va ajunge in total la aproximativ 80.000 mp.

    Grupul francez a inregistrat anul trecut vanzari de 866 milioane de euro pe piata romaneasca, unde opereaza o retea de 11 magazine. Cresterea fata de anul anterior este de 54,5%, la o rata de schimb constanta, si vine pe fondul extinderii retailerului cu 4 unitati in perioada mentionata.

  • Castigatorii pariului imobiliar

    Cand, in 2006, comertul de electrocasnice trecea printr-o perioada foarte slaba, Lorand Szarvadi, fondator si CEO al retailerului Domo, privea cu oarecare invidie la investitorii in piata imobiliara. „Scot bani fara mari batai de cap“, spunea Szarvadi intr-o perioada in care cauta solutii sa mentina Domo pe profit. Omul de afaceri se gandea si el sa investeasca in real estate, dar perioada nefasta prin care trecea principala sa afacere nu-i lasa prea mult timp pentru a se implica si el intr-o dezvoltare imobiliara.

    Anul trecut insa, Lorand Szarvadi a vandut, impreuna cu partenerii sai, pachetul majoritar al companiei catre fondul de investitii Equest si, la scurt timp dupa ce a incasat banii, a cumparat un teren de 100 de hectare in nord-vestul Bucurestiului, pentru care planuieste un proiect de anvergura. Suma platita pentru teren, estimata intre 20 si 30 de milioane de euro, a provenit din surse proprii, explica acum omul de afaceri. Iar tranzactia a survenit la scurt timp dupa ce familiile Szarvadi si Hegedus, care au fondat afacerea cu electrocasnice din care controlau in momentul vanzarii circa trei sferturi (restul apartinand fondului de investitii RAEF), au incasat aproape 42 de milioane de euro pentru 50% din actiunile Domo. Fondatorii au ramas deocamdata actionari minoritari, cu circa 25% din actiuni.

    Paradoxal, in momentul cand a semnat vanzarea Domo, Lorand Szarvadi era aproape convins ca nu va investi totul in real estate. „Mai trebuie sa raman la Domo si nu eram sigur ca voi avea timp sa ma ocup“, spune el acum. Insa a aparut oportunitatea de a cumpara un teren de mari dimensiuni, iar banii tocmai ii intrau in cont. Si chiar cu riscul de a-si supara familia (sotia sa nu a fost incantata de ideea de a plasa aproape toti banii intr-un singur teren), Szarvadi a decis sa cumpere un lot de 100 de hectare. „Nu am timp sa ma ocup de proiecte mici“, isi justifica el decizia de a porni de la inceput cu un mini-orasel. Dezvoltarea proiectului (planuit sa cuprinda 1.000 de vile si 1.000 de apartamente) va fi finantata din credite bancare si va necesita investitii de peste 300 de milioane de euro. Si pentru a rezolva problema timpului limitat, Szarvadi negociaza atragerea in proiect a unei companii de project management.

    Lorand Szarvadi nu este nici pe departe singurul om de afaceri din Romania care si-a plasat disponibilitatile in real estate. Ba chiar, in ultimii ani, numarul investitorilor autohtoni in piata imobiliara a crescut foarte tare, odata cu boom-ul din sector. „Piata imobiliara iti ofera un castig usor“, explica Bogdan Georgescu, directorul general al companiei de consultanta imobiliara Colliers International. „Nu depinzi de angajati care sa vina la munca si inca poti obtine profituri foarte bune.“ Poate nu la fel de bune ca pana acum, cand dublarea sumei intr-un an nu era de domeniul fantasticului, dar analistii inca vad cresteri de cel putin 15% anual pentru urmatorii cativa ani.

    Cele mai multe investitii sunt mai degraba speculative – terenurile, de exemplu, sunt considerate plasamente sigure si au adus in ultima perioada randamente exceptionale. Este normal astfel ca antreprenori care si-au vandut in intregime sau partial afacerile pe care le-au dezvoltat dupa 1989 sa-si plaseze banii incasati intr-un domeniu ce promite cresteri spectaculoase. „Antreprenorii vor sa faca ceva cu banii pe care ii incaseaza, nu sa-i puna la banca si sa astepte un extras de cont“, evidentiaza avocatul Gabriel Biris, managing partner al casei de avocatura Biris Goran, care reprezinta interesele mai multor investitori in piata imobiliara.

    De altfel, unul dintre concurentii lui Szarvadi, omul de afaceri Gyorgy Baba, care a fondat retailerul de electrocasnice Cosmo, a investit in piata imobiliara dinainte de a renunta la pachetul majoritar al companiei (Baba a vandut, in 2006, 51% din actiunile Cosmo turcilor de la Sabanci Holding). „Am inceput cu partea de servicii – spatii comerciale si de depozitare – pe care le inchiriez, dar m-am gandit sa investesc si in apartamente“, spune el. Unul dintre clienti este chiar Cosmo, dat fiind ca tranzactia nu a vizat si proprietatile imobiliare, ci doar afacerea de comert. Dar o buna parte din suma obtinuta din vanzare, estimata la vremea respectiva la circa cinci milioane de euro, a fost investita in achizitia de terenuri in nordul Bucurestiului. Acum Gyorgy Baba pregateste un complex rezidential pe unul dintre terenuri, motivand – mai in gluma, mai in serios – ca rata profitabilitatii va fi cu siguranta mai ridicata decat in comertul cu electrocasnice.

    Astfel se face ca multi dintre antreprenorii care si-au vandut in ultimii ani afacerile au ales piata imobiliara. La fel ca si Gyorgy Baba, Lucian Butnaru, care a vandut companiei americane TechTeam producatorul de software Akela, infiintat de el in 1998, sau ieseanul Gabriel Mardarasevici, fondatorul Radix, firma preluata in 2005 de Ness Technologies, aveau deja experiente in real estate inca dinainte de a-si vinde companiile, astfel ca plasarea sumelor obtinute din vanzare in acelasi sector a fost fireasca.

    Din cele trei milioane de euro obtinuti din vanzarea Akela, Butnaru a pus deoparte in jur de 20% din suma, restul banilor fiind investiti exclusiv in imobiliare. „In alte companii IT nu puteam investi, pentru ca in contractul cu TechTeam aveam o clauza prin care mi se impunea sa nu detin sau sa sustin alte companii din domeniu“, explica el. Si cum Butnaru era oricum convins ca investitiile imobiliare au oricum un randament mai mare, pe langa faptul ca sunt si mai sigure, destinatia banilor a fost clara. Acum, omul de afaceri isi evalueaza terenurile si cladirile pe care le-a dezvoltat la circa 12 milioane de euro. Unul dintre proiecte este o cladire de birouri de 3.000 de metri patrati, construita pe bulevardul Dacia, unde a investit mai mult de trei sferturi din suma incasata de la TechTeam. „Rolul acestei cladiri a fost sa devina spatiu de birouri pentru companii de mici dimensiuni, care au nevoie de un birou de 150-200 de metri patrati. In prezent, am deja opt chiriasi acolo.“

    Un alt om de afaceri cunoscut pentru afacerile din domeniul IT, ieseanul Gabriel Mardarasevici, se pregateste acum sa inceapa prima sa dezvoltare. Pana acum, piata imobiliara a fost doar un mod de a plasa banii. „Din nefericire“, puncteaza Mardarasevici, care si-a stabilit ca „rezolutie pentru noul an“, adauga el glumind, sa schimbe situatia. Astfel ca si-a propus „sa incerce marea cu degetul“ si sa lanseze o prima dezvoltare rezidentiala in Iasi, unde are deja terenul si autorizatiile. Un cartier de case „pentru premianti“, adica destinate persoanelor cu venituri mari, dupa cum il defineste. Pe langa acest proiect, mai are si un plan de a construi o cladire de birouri in centrul Iasiului, care inca nu este pus la punct.

  • Elmiplant: Valentine’s Day se contopeste cu sezonul 1-8 martie

    "Sezonul dedicat vanzarilor de Valentine’s se contopeste cu perioada 1-8 martie, astfel incat sezonul ‘de primavara’ este practic mai lung decat cel dedicat vanzarilor de Craciun", spune Cremenescu.

    De fapt, chiar daca vanzarile din perioada ce precede Sarbatorile de iarna (noiembrie-decembrie) sunt mai mari ca volum, intervalul de timp este mai scurt decat in perioada Valentine’s Day si 1-8 martie. "Cresterea accelerata a vanzarilor, pentru cadourile din aceasta perioada, se face simtita inca de la inceputul lunii februarie si se incheie in luna aprilie".

    Compania a fost preluata la finalul anului trecut de grecii de la Sarantis, intr-o tranzactie de 6,5 milioane de euro, valoare ce nu include fabrica. Afacerea de familie, dezvoltata de sotii Elena si Mircea Cremenescu estimeaza pentru 2007 o cifra de afaceri de 3,8 milioane de euro si un profit inainte de impozitare de 1 milion de euro.

  • Declaratiile optimiste nu au linistit Bursa

    Sedinta bursiera de astazi, marti, s-a incheiat cu scadere accentuata in ultima jumatate de ora de tranzactionare, dupa ce cotatiile s-au mentinut in cea mai mare parte a zilei la un minus de circa 1,5 procente fata de ieri. Lichiditatea a fost redusa, doar 7,7 milioane de euro, cu circa 7,3 milioane euro aferente operatiunilor de pe piata principala.

    Indicele BET a incheiat ziua cu o pierdere de 3,4%, dupa ce a pierdut aproximativ doua procente in ultima jumtate de ora. Caderea se datoreaza in principal deprecierii cotatiilor SNP Petrom cu 3,8%, a titlurilor Transelectrica cu 3,9% si a actiunilor Bancii Romane pentru Dezvoltare cu 3,6%. Pretul titlurilor Bancii Transilvania a incheiat cu o scadere de 2%, fiind cea mai tranzactionata actiune a sedintei, cu un total de aproape 1,4 milioane euro. BET a coborat pana la valoarea de 7.353 de puncte.

    Exceptia zilei a fost Transgaz Medias, ale carei cotatii au atins o crestere de peste trei procente pe parcursul sesiunii si au incheiat cu o apreciere de 1,1%, dupa tranzactii in valoare de 0,8 milioane euro. Pretul unei actiuni Transgaz a incheiat ziua la 270 lei, motivatia cresterii fiind data de modificarea calendarului financiar. Rezultatele aferente anului trecut vor fi facute publice astazi, cu zece zile inainte de data stabilita initial.

    BET-C, indicele compozit, a pierdut 2,5% astazi, ajungand pana la valoarea de 5.117 puncte. BET-FI a coborat cel mai putin astazi, deprecierea fiind de 1,4%, pana la valoarea de 62.257 puncte. SIF-urile nu au fost nici astazi "vedetele" tranzactionarii, fiind intrecute de companiile bancare si cele de utilitati.

  • Asesoft: Estimam afaceri de peste 91 mil. euro in 2008

    Pentru anul trecut, Asesoft a raportat afaceri de 104 de milioane de dolari (70,1 de milioane de euro), cresterea fata de 2006 fiind de 44%, in conditiile in care piata de distributie IT din Romania a inregistrat o crestere de aproximativ 20% in aceeasi perioada.

    "In 2008, vom avea o cifra de afaceri cu 30% mai mare, de 135 de milioane de dolari (91,1 de milioane de euro). Incetinirea cresterii estimate pentru acest an se bazeaza pe faptul ca piata consemneaza aceasta tendinta fata de anul trecut, cresterea fiind de 15%, fapt care se va simti si in evolutia companiei", explica Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution. Dar chiar si in aceste conditii, compania isi va mentine si anul acesta cresterea dubla fata de intreaga piata.

    Tot pentru 2008, compania si-a propus extinderea gamei de produse distribuite, din randul notebook-urilor, echipamentelor de imprimare, acesoriilor si componentelor pentry servere. In 2007, Asesoft a semnat contracte de distributie cu Microsoft, Western Digital, BitDefender si Lite-On.

  • Vanzarile Mazda au crescut de 7 ori in ianuarie

    Compania si-a stabilit ca obiectiv de vanzari in 2008 comercializarea a 2.000 de autovehicule. Aceste rezultate ar reprezenta dublarea numarului de unitati vandute in Romania fata de 2007, compania inregistrand pana in prezent un numar de 1.064 de comenzi.

    Potrivit unui comunicat al companiei, unul din motoarele de crestere in acest an va fi noul Mazda6, ca carui gama de motorizari oferite va fi completata din luna martie cu un model diesel, obiectivul de vanzari in 2008 pentru acest model fiind de 400 de unitati

  • Cosmote: 2 mil. euro pentru un call center

    Noul call center se intinde pe o suprafata de 5.000 de metri patrati, in cadrul complexului de birouri Iride Business Park. In cladirea de doua etaje lucreaza deja mai mult de 300 de angajati din departamentul de relatii cu clientii si aproximativ 120 de specialisti din diviziile IT, date si retea.

    "Cosmote a inceput activitatile de relatii cu clientii in decembrie 2005, odata cu lansarea companiei, avand o echipa de 50 de angajati. Ca urmare a evolutiei numarului de clienti, departamentul de relatii cu clientii a crescut in prezent la 460 de angajati", potrivit lui Vassilis Trochalidis, director de vanzari si de relatii cu clientii in cadrul Cosmote Romania.

    Pana acum, activitatile de relatii cu clientii ale operatorului de telefonie mobila s-au dtsfasurat intr-o alta cladire de birouri din Bucuresti, dar pe masura ce echipa de angajati ai departamentului a crescut, a aparut necesitatea de relocare.

  • IKEA: vanzari de 70 mil. euro in 2007

    "Suntem foarte multumiti de rezultatele pe care le-am inregistrat in primele 9 luni de la intrarea pe piata din Romania. Vanzarile din aceasta perioada ne arata ca vom depasi estimarea de 80 milioane de euro pe care o aveam stabilita pentru primul an de activitate la noi in tara", a declarat Cornel Oprisan, Retail Manager IKEA Romania.

    In primele 9 luni de activitate a magazinului in Romania, clientii IKEA au achizitionat peste 8,2 milioane de produse de mobilier, decoratiuni si accesorii. Cele mai bine vandute produse din categoria de mobilier au fost combinatiile de dulapuri PAX, cu 15.730 de unitati vandute, sistemele modulare de biblioteca BILLY, cu 12.320 de bucati, precum si produsele din gama EKTORP (canapele, fotolii, sezlonguri, taburete), cu peste 1.600 de unitati vandute. Printre cele mai apreciate decoratiuni si accesorii se numara cele din familia IKEA 365+ (tigai, farfurii, borcane, ustensile de bucatarie), care s-au vandut in numar de peste 60.000 de bucati.

    In restaurantul din cadrul magazinului, clientii IKEA au consumat 28,64 tone de chiftelute suedeze si nu mai putin de 103 km de hotdog, in timp ce prajitura favorita a fost Almondy (cu migdale si ciocolata alba sau neagra), din care s-au vandut peste 120.000 de portii.

    Magazinul IKEA din Romania a fost al 253-lea deschis, in a 35-a tara. In 2007, numarul total al vizitatorilor in cadrul tuturor magazinelor IKEA a fost de 583 de milioane de persoane.

    La fel ca si celelalte magazine IKEA din lume, magazinul din Romania este operat in sistem de franciza in baza acordului cu Inter IKEA Systems B.V., detinatoarea conceptului IKEA si singura companie din lume in masura sa acorde dreptul de franciza. Compania care detine franciza magazinului IKEA in Romania este Moaro Trading SRL, firma controlata de acelasi grup de investitori care dezvolta proiectul Baneasa (in cadrul caruia este amplasat magazinul). In Romania ar urma sa mai fie construite inca 6-7 magazine IKEA, dar planurile nu au fost inca definitivate, potrivit reprezentantilor companiei.

  • Obi ataca Praktiker in Romania

    Nu e vorba de Obi, personajul din Razboiul Stelelor, ci de o noua retea de magazine. Interesul lor pentru piata romaneasca de DIY (do-it-yourself) nu este chiar o noutate, compania inregistrandu-si marca inca din 2006 la Registrul Comertului, "pentru a o proteja". Intre timp, planurile companiei "au devenit concrete", declara pentru BUSINESS Magazin Johanna Meessen, head of corporate communications.

    Pe termen mediu, Obi, care face parte din grupul de retail Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, isi vede reteaua de pe piata romaneasca ajungand la 20 de magazine. Primele deschideri sunt planificate pentru 2008, unul dintre primele spatii putand fi in complexul comercial de la Deva, a carui prima faza va fi inaugurata in acest an.

    "Pozitia de lider de piata este tinta noastra, indiferent unde suntem prezenti", spune Sergio Giroldi, CEO al Obi, care afirma ca in urmatorii ani cifra de afaceri a companiei va creste cu peste 50% (fata de 5,8 miliarde de euro in anul fiscal 2007/2008), datorita planurilor agresive de expansiune.

    Pe piata romaneasca, pozitia de lider este inaccesibila insa in acest moment, daca Obi va miza doar pe dezvoltarea de proiecte greenfield si nu ia in considerare preluarea unei retele ce a castigat deja teren. Piata DIY este disputata intens atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore – cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe Moldova.

    La o scara mai mica, si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constanta (sud-est), ridica pretentii asupra pietei. Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    Desi piata, ce a atins pragul de 1 miliard de euro anul trecut, conform estimarilor, este una dintre cele mai dinamice, principalele motoare de crestere fiind boom-ul din domeniul constructiilor – atat in segmentul rezidential, cat si in cel de birouri.

    Chiar daca piata de DIY a marcat cresteri de 30-40% in ultimii trei ani, este inca departe de punctul de saturatie, pentru ca bricolajul, ca forma de comert organizat, are inca o pondere redusa in totalul vanzarii de materiale de constructii, finisaje si decoratiuni. Pietele traditionale consacrate in vanzarea materialelor detin inca partea leului din aceasta piata.

    Transferul vanzarilor in comertul modern inflameaza planurile de afaceri ale oricarui nou pretendent la piata. Cu varste mai fragede pe piata romaneasca, ridica insa pretentii la cote de piata si alte nume straine, ca bauMax, ce a deschis deja cinci magazine in numai un an si jumatate, sau Hornbach, care are acum doar un magazin si mizeaza pe dimensiunea spatiilor sale de vanzare, mai mari in medie de doua ori fata de cele ale concurentilor.

    Cu tot spatiul de actiune pe care il mai permite (inca) piata romaneasca de DIY, pozitia de lider pentru un nou-venit se poate dovedi inaccesibila, cel putin pe termen mediu. Asul din maneca s-ar putea dovedi insa o preluare, la nivel international, a unei retele ce si-a asigurat deja si in Romania o cota de piata confortabila.

    Cine este Obi

  • Cushman&Wakefield, consultantul pentru Westhill Mall

    Consultantul global de real estate va lucra la proiect prin intermediul biroului sau din Atena care va oferi Consutanta in Design si Management set up si prin biroul de la Bucuresti pentru serviciile de Property Management.

    Westhill Mall are o suprafata totala inchiriabila de 78 000 mp, investitia fiind grupului britanic fiind estimata la 100 de milioane de euro. Centrul comercial va dispune de trei nivele, primele doua fiind destinate retail-ului, iar cel de-a treilea petrecerii timpului liber. La ultimul nivel vor fi 9 sali de cinema, o sala de bowling, o zona de restaurante si fast fooduri precum si un club de fitness. Centrul comercial se va deschide in 2010.