BusinessMagazin

Blog

  • Flanco deschide un nou magazin în AFI Palace Ploieşti, în urma unei investiţii de 600.000 de euro

    Noul complex comercial este situat în zona rezidenţială a oraşului Ploieşti, şi dispune de o parcare de 1.000 de locuri pentru clienţi, fapt care va ajuta aproape un sfert de milion de clienţi din ariile adiacente să aibă acces simplu şi rapid la produsele, serviciile şi ofertele Flanco.

    Magazinul Flanco, aflat în apropierea hypermarketului Cora, ocupă o suprafaţă de aproape 1.000 de metri pătraţi, gama de produse reunind peste 3.000 de repere. Magazinul are 15 angajaţi.

    ”Portofoliul pe care îl prezentăm în noul magazin include atât produse competitive ca preţ, cât şi vârfuri de gamă, care încorporează cele mai recente tehnologii. Selecţia Flanco reflectă tendinţele din ultimele luni ale pieţei, care se orientează către produsele IT şi către mobilitate, şi include tablete, telefoane smart, căşti audio şi notebook-uri, alături de produsele electronice şi electrocasnice, segmente pe care expertiza noastră era deja recunoscută în piaţa locală,” spune Violeta Luca, CEO Flanco.

    Flanco a investit aproximativ 600.000 euro în deschiderea noului magazin din Ploieşti. Pentru weekend-ul de inaugurare, retailerul propune clienţilor din Ploieşti şi din vecinătate oferte speciale pe stocuri limitate de produse şi condiţii de finanţare prin intermediul partenerului său Cetelem. Soluţiile de finanţare se acordă direct în magazin şi, pentru o perioadă limitată de timp, includ credite cu DAE 0% şi rambursare în 15 rate lunare.

    ”Noul magazin ne permite să demonstrăm clienţilor din Ploieşti că retailul modern poate însemna, pe lângă preţurile competitive la o gamă largă de produse, şi o serie întreagă de servicii de asistenţă, garanţie, finanţare şi service, toate disponibile într-un singur loc,” adaugă Violeta Luca.

    Cu un număr de 900 de angajaţi, Flanco deţine o reţea de 79 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 50 de oraşe. Flanco a înregistrat la sfârşitul anului 2012 o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro şi deţine o cotă de piaţă de 13% din vânzările realizate în magazine, fiind al doilea mare jucător din piaţă, principalii concurenţi fiind Domo şi Altex.

  • Pachetele albe, fără inscripţii, pentru ţigări, distrug afacerile micilor comercianţi

    Roy Morgan, cea mai importantă companie de cercetare la nivel internaţional, a publicat studiul The Impact of Plain Packaging on Australia Small Retailers (Impactul Ambalajelor Generice asupra Micilor Comercianţi din Australia). Jeff Rogut, CEO al Australasian Association of Convenience Stores (AACS), a declarat că studiul confirmă ceea ce era deja evident pentru aceste mici afaceri.

    “Studiul arată faptul că nivelul de conştientizare al micilor comercianţi din Australia privind tutunul ilicit este ridicat şi a crescut după introducerea ambalajelor generice. Mai mult de patru din zece comercianţi percep comerţul ilicit ca având un impact negativ asupra afacerii lor şi o treime spun că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit,” a declarat Jeff Rogut.

    Aproape nouă din zece mici comercianţi preconizează că viitoarea creştere cu 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va accentua impactul negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

    “Era evident faptul că ambalajele generice aveau să aibă implicaţii financiare serioase pentru proprietarii de magazine mici, iar acest ultim studiu o confirmă,” a declarat Jeff Rogut.

    “Costurile asociate cu timpii de tranzacţie mai mari, frustrarea clienţilor, întârzierile în gestionarea stocurilor, precum şi volumul de lucru mai mare pentru angajaţi şi cerinţele de formare au fost toate absorbite obligatoriu de către magazinele mici pe propria cheltuială, ceea ce a pus o presiune exagerată asupra rezultatelor lor financiare. În afară de lipsa totală de consultare cu comercianţii, ceea ce a condus la introducerea ambalajelor generice, poate cel mai frustrant aspect din întreg acest proces este acela că, în pofida problemelor cu care s-au confruntat comercianţii, vânzările de tutun din magazinele mici au rămas în mare parte neafectate, unele magazine înregistrând chiar o creştere a vânzărilor de tutun.

    În pofida afirmaţiilor triumfătoare ale diferiţilor lobbyişti în domeniul sănătăţii, realitatea este că ambalajele generice au avut un impact negativ asupra micilor comercianţi fără a reduce incidenţa fumatului.

    Acest studiu subliniază, din nou, faptul că Guvernul australian trebuie să investească în educaţie dacă îşi doreşte îmbunătăţirea stării de sănătate a societăţii. Reacţiile inconştiente, precum introducerea ambalajelor generice care dăunează unui sector al economiei fără beneficii aparente, au fost din nou expuse ca un eşec al politicii,” a mai spus Jeff Rogut.

    Studiul, comandat de Philip Morris şi beneficiind de sprijinul AACS, a reafirmat faptul că tutunul este încă o categorie de produse vitală – şi legală – pentru magazinele mici, 95% dintre magazine considerând tutunul ca fiind important pentru rezultatele lor financiare.

    “Singurele concluzii rezonabile care pot fi trase din acest studiu independent sunt, în primul rând, faptul că deşi ambalajele generice au avut evident un impact negativ asupra marjelor micilor comercianţi, tutunul rămâne un produs important pentru magazinele mici şi, în al doilea rând, faptul că în pofida trâmbiţărilor şi felicitărilor de la nivel politic, vânzările de tutun rămân în mare parte neafectate şi fumătorii consumă în continuare acest produs legal,” a declarat Jeff Rogut.

    “Pledăm din nou în faţa administraţiei la toate nivelurile să se consulte cu comercianţii, cei care sunt afectaţi de modificările legislative precum ambalajele generice, înainte de a introduce reglementări  prost gândite care vizează titluri de”, a declarat acesta.

    Rezultatele cheie ale studiului Roy Morgan disponibile la www.aacs.org.au subliniază următoarele informaţii:

    •           Două treimi dintre micii comercianţi susţin că ambalajele generice le-au afectat negativ afacerea.

    •           78% au experimentat o creştere a timpului necesar pentru servirea clienţilor fumători adulţi şi 62% declară că se alocă timp suplimentar comunicării cu aceşti clienţi cu privire la produsele din tutun.

    •           62% dintre micii comercianţi s-au confruntat cu un nivel crescut de frustrare din partea clienţilor fumători adulţi şi 65% au observat intensificarea frecvenţei cu care vânzătorii oferă produse greşite clienţilor (în special din cauza dificultăţii de recunoaştere/diferenţiere între mărci).

    •           34% dintre comercianţi au experimentat o creştere a încercărilor de returnare a produselor, cu precădere din cauza faptului că mulţi consumatori au fost serviţi cu un produs pe care nu l-au cerut.

    •           44% dintre micii comercianţi consideră că ambalajele generice au afectat negativ nivelul de servire pe care îl pot oferi clienţilor care cumpără alte produse decât tutun.

    •           75% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului alocat comandării stocurilor. 45% susţin că durează mult mai mult.

    •           Precizia procesului de comandare a fost de asemenea afectată, 46% dintre micii comercianţi confruntându-se cu o frecvenţă mai mare a comenzilor greşit plasate.

    •           58% dintre micii comercianţi au observat o creştere a timpului necesar pentru recepţionarea stocului, în momentul în care curierul este acolo (ceea ce conduce şi la frustrare din partea curierului), şi 83% au acum nevoie de mai mult timp să proceseze stocurile după plecarea curierului, inclusiv 57% declarând că acum durează mult mai mult timp.

    •           Deşi 28% dintre micii comercianţi în general au crescut numărul de ore pentru personal, 63% au declarat că volumul de muncă este acum mai mare după introducerea ambalajelor generice.

    •           în jur de o treime din micii comercianţi au arătat îngrijorare cu privire la securitatea magazinului sau personalului deoarece angajaţii stau mai puţin cu faţa la vitrina magazinului după introducerea ambalajelor generice.

    •           66% dintre micii comercianţi petrec timp suplimentar pentru instruirea angajaţilor part-time, ocazionali sau temporari ca urmare a tranziţiei la ambalajele generice, în timp ce 44% se confruntă cu costuri suplimentare pentru formarea personalului ca urmare a tranziţiei.

    •           65% consideră că guvernul australian nu ia în considerare nevoile afacerilor de mică dimensiune în legislaţia privind tutunul.

    •           65% dintre comercianţi au declarat că opiniile lor cu privire la guvernul australian sunt mai puţin favorabile ca urmare a legislaţiei privind ambalajele generice.

    •           83% consideră că guvernul australian a afectat negativ abilitatea micilor comercianţi de a concura cu lanţurile mari.

    •           43% dintre comercianţi consideră că comerţul ilicit are un impact moderat sau major asupra afacerii lor.

    •           33% dintre micii comercianţi au declarat că au avut clienţi care au întrebat despre achiziţionarea tutunului ilicit după introducerea ambalajelor generice.

    •           87% dintre comercianţi preconizează că viitoarea creştere de 12,5% a accizelor în fiecare dintre următorii patru ani va contribui la un impact negativ al comerţului ilicit asupra afacerii lor.

  • Câţi salariaţi şi câte contracte de muncă există în România

     Potrivit sursei citate, la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active.

    “Dintre acestea, 5.175.615. de contracte sunt încheiate pe durată nedeterminată şi 468.469 pe durată determinată. Contractele individuale de muncă încheiate pe durată nedeterminată reprezină 91,70 la sută din total”, a precizat IM.

    La aceeaşi dată, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor se regăseau 5.131.022 salariaţi activi, adică persoane care aveau cel puţin un contract individual de muncă legal, precum şi 470.516 de angajatori activi, care aveau cel puţin un salariat activ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: O să fac o analiză privind pactul de coabitare cu Ponta, după-amiază mă pronunţ. Foarte probabil îl voi denunţa

     “O să fac o analiză şi în după-amiaza asta mă voi pronunţa. Categoric, cel mai important punct, independenţa justiţiei, s-a prăbuşit ieri, cu binecuvântarea premierului Ponrta şi acest lucru mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului de coabitare şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu, la B1 Tv.

    Băsescu a spus că pactul de coabitare a fost conceput de la prima instalare a Guvernului Ponta, în aprilie-mai 2012, iar atunci l-a trimis şi Ponta nu a vrut să îl semneze, decizia privind semnarea fiind luată după alegerile din decembrie 2012, când premierul a fost de acord să îl semneze, fiind “o surpriză plăcută”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • National Bank of Greece se va retrage de pe pieţele din sud-estul Europei, inclusiv din România, unde deţine Banca Românească

     NBG a ajuns la un acord cu autorităţile pentru concurenţă din cadrul Comisiei Europene conform căruia grupul va păstra participaţia majoritară la subsidiara turcă Finansbank, dar va renunţa la majoritatea operaţiunilor din Europa de Sud-Est, scrie Kathimerini.

    Astfel, NBG se va retrage din România, Bulgaria, Serbia, Macedonia şi Albania, notează publicaţia elenă.

    National Bank of Greece va păstra 60% din acţiunile băncii Finansbank din Turcia, restul de 40% urmând să fie vândute către investitori în două etape, până la finele anului 2017.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia a numit noi directori pentru fabricile din Mioveni

     La Uzina Vehicule, Cornel Olendraru îl înlocuieşte pe Charles Morillo, care ocupă această funcţie din 2007 şi va ieşi la pensie. Olendraru, în vârstă de 43 de ani, s-a alăturat Dacia în anul 2010, în funcţia de director fabricaţie Uzina Mecanica şi Şasiuri, ulterior devenind directorul acesteia.

    Conducerea Uzinei Mecanica şi Şasiuri va fi asigurată de Philippe Nottez. Acesta, în vârstă de 54 de ani, lucrează la Renault din anul 1984 şi are experienţă în fabricaţie, în diverse uzine ale Grupului. Nottez îl înlocuieşte în funcţia de director al Uzinei Mecanica şi Şasiuri pe Cornel Olendraru şi va coordona activitatea celor 3.800 de salariaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frigoglass va transfera în Grecia o parte din producţia din România şi Turcia

     Frigoglass va derula investiţii de până la 800.000 de euro la fabrica din Grecia pentru reorientarea activităţii, transferând liniile de producţie din străinătate.

    Grecia traversează cel de-al şaselea an consecutiv de recesiune, iar şomajul din ţară a ajuns la 28%, pe fondul măsurilor dure de austeritate adoptate în ultimii ani pentru a reduce deficitul bugetar şi datoria publică.

    Frigoglass are operaţiuni în 19 ţări şi furnizează echipamente către companii precum Coca-Cola, Pepsi, AB InBev, SABMiller, Carlsberg, Heineken, Nestle sau Danone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition: Consiliul Concurenţei cere date suplimentare de la GFR privind notificarea preluării CFR Marfă

     “Vom fi foarte concentraţi pe preluarea CFR Marfă. Săptămâna asta, astăzi, vom trimite o solicitare de completare de informaţii, astfel să ajungem cât mai repede să avem o privatizare de succes. Am dori să ne mişcăm repede în analiza operaţiunii de preluare, să fim sub termenul pe care îl prevede legea, dacă operaţiunea rămâne la noi. Potrivit legii, avem cinci luni pentru a da o decizie. Am informat Comisia Europeană privind această privatizare, iar săptămâna viitoare vom discuta cu Comisia Europeană să vedem dacă operaţiunea rămâne la noi. Cred că o să rămână la noi”, a spus Chiriţoiu.

    GFR, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a depus săptămâna trecută, la Consiliul Concurenţei, notificarea privind achiziţia a 51% din CFR Marfă. Notificarea cuprinde, printre altele, documente legate de companiile implicate în tranzacţie şi piaţa de profil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition – Chiriţoiu: CE va finaliza în acest an investigaţia privind Hidroelectrica, Alro şi Mittal

     “În cazul Hidroelectrica, investigaţiile care vizează contractele cu Alro şi cu Mittal vor fi finalizate în acest an. Pentru restul de contracte, cu traderii, investigaţiile vor dura până anul viitor”, a spus Chiriţoiu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.

    Comisia Europeană a iniţiat anul trecut cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.

    Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, cu termen de finalizare 2014, 2015 sau 2018. Hidroelectrica avea zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va prezenta marţi în Parlament proiectul privind programarea fondurilor europene 2014-2020

    “O preocupare importantă pentru noi (Guvernul – n.r.) este pregătirea programării fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Marţi vom prezenta în Parlament acordul pe care Guvernul îl are pregătit pentru a-l trimite la UE. Aici am încercat să modificăm două aspecte: să simplificăm toate modalităţile de accesare, de la ghiduri de aplicare până la plată pentru o absorbţie mai bună. Am crescut de la 7% la 23%, dar suntem departe de absorbţia fondurilor pentru perioada care trece. (…) De asemenea, dorim să dirijăm fondurile spre reindustrializarea României, este unul dintre obiectivele Guvernului”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, într-o conferinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro