Blog

  • O plantă obişnuită ar încetini îmbătrânirea şi ar reduce riscul apariţiei de Alzheimer

    Un cercetător în neuroştiinţe discută despre multiplele beneficii ale unei plante obişnuite despre care se crede că încetineşte îmbătrânirea şi reduce riscul apariţiei bolii Alzheimer.

    Dr. Robert Love, cercetător în neuroştiinţă şi al bolii Alzheimer, spune că turmericul, o substanţă care se găseşte în vechea rădăcină indiană Curcuma, se numără printre cele mai puternice ierburi.

    Cercetătorii studiază de ani de zile beneficiile acestei plante, cunoscută mai ales pentru reducerea inflamaţiilor şi a simptomelor artritei, conform The Focus.

    Cercetătorul detaliază însă şi alte beneficii ale turmenicului, inclusiv capacitatea acestuia de a încetini îmbătrânirea şi de a adăuga mai mulţi ani la viaţă.

    Potrivit Dr. Robert, turmenicul contribuie la longevitate prin proprietăţile sale antioxidante, care protejează celulele din organism de daune şi de „nivelurile ridicate de radicali liberi”, despre care se spune că accelerează îmbătrânirea.

    Pe lângă longevitate, planta reduce riscul de boli de inimă şi anumite tipuri de cancer, spune specialistul în neuroştiinţe.

    Se spune că încetineşte îmbătrânirea creierului prin îmbunătăţirea memoriei, după cum au demonstrat studiile ştiinţifice.

    Doctorul Robert Love recomandă 1.000 de miligrame pe zi. El sugerează să căutaţi un supliment de turmenic cu piper negru.

  • ANCOM: România are 5 milioane de utilizatori de internet fix prin fibră optică

    La finalul anului 2023, 3 din 4 conexiuni de internet fix erau doar prin fibră optică, cu 13% mai mult faţă de anul precedent, astfel încât conexiunile Gigabit au depăşit 2 milioane, arată datele prezentate vineri de ANCOM.

    Nivelul de 80% din gospodării conectate la internet fix a fost depăşit, arată raportul de date statistice realizat de ANCOM pe baza datelor raportate de furnizori.

    „De altfel, obiectivele digitale ale Uniunii Europene pentru 2030 urmăresc ca toate gospodăriile europene să aibă acces la conexiuni Gigabit, iar reţelele 5G sau cele cu performanţe similare să fie disponibile în toate zonele populate până în 2030. Totodată, 8 din 10 conexiuni active de internet mobil (21,5 milioane) au utilizat 4G şi/sau 5G, pe seama triplării conexiunilor 5G, care au ajuns la 2,3 milioane”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Datele statistice sunt publicate vineri, pentru marcarea aniversării Zilei Mondiale a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Iată principalele evoluţii prezentate în raportul ANCOM privind piaţa telecom la finalul anului 2023:

    Internet fix

    -Cu o creştere de 4%, numărul de conexiuni în anul 2023 a depăşit 6,6 milioane, 93% permiţând viteze care depăşesc 100Mbps
    -31% dintre conexiuni (2 milioane conexiuni, în creştere cu +20%) permit viteze de cel puţin 1 Gbps
    -Ritmul de creştere a numărului de conexiuni din mediul rural (+5%) îl depăşeşte pe cel din urban (+4%)
    -Traficul mediu lunar a ajuns la 81 GB per locuitor (+17%), adică 2,7 GB/zi
    -La nivel naţional, rata de penetrare la 100 de gospodării este de 80% (86% în mediul urban şi 72% în mediul rural)
    -După numărul de conexiuni, primii 3 furnizori sunt: RCS&RDS (70%), grupul Orange (17%) şi Vodafone (11%).

    Internet mobil

    -Numărul total de conexiuni active a înregistrat o uşoară creştere, ajungând la 21,5 milioane, dintre care 17 milioane au utilizat 4G şi/sau 5G
    -Numărul conexiunilor care au utilizat 5G s-a triplat faţă de sfârşitul anului 2022, ajungând la un total de 2,3 milioane
    -20,4 milioane de conexiuni sunt folosite atât pentru telefonie, cât şi pentru internet mobil, iar 1,1 milioane sunt utilizate doar pentru acces la internet mobil (data only)
    -Traficul mediu lunar a fost de aproape 11 GB per locuitor (+32%)
    -După numărul de conexiuni active, primii 3 furnizori sunt: grupul Orange (37%), RCS&RDS (27%) şi Vodafone (23%).

    Telefonie mobilă

    -23,6 milioane de cartele SIM active de telefonie mobilă, din care două treimi sunt pe bază de abonament
    -Faţă de sfârşitul anului 2022, numărul cartelelor SIM cu abonament a înregistrat o creştere de 7%, în timp ce numărul de cartele SIM preplătite „active” a scăzut cu 11%
    -Traficul total de voce a înregistrat o scădere de 6%, până la 60 miliarde de minute, în timp ce traficul mediu de telefonie mobilă efectuat de un locuitor a fost de 4 ore şi 22 minute/lună, respectiv de 16 SMS-uri/lună
    -În funcţie de numărul de cartele SIM active, grupul Orange avea o cotă de piaţă de 35%, Vodafone 28%, iar RCS&RDS 24%.

    Televiziune

    -Numărul abonaţilor la servicii TV s-a menţinut la 7,8 milioane
    -Se menţine preferinţa utilizatorilor de a migra către serviciile de retransmisie prin cablu (+4%, până la 6,8 milioane abonaţi) în defavoarea serviciilor prin satelit/DTH (-22%, până la un total de 0,9 milioane)
    -În funcţie de numărul total de abonaţi la sfârşitul anului 2023, RCS&RDS avea o cotă de piaţă de 73%, grupul Orange 14%, Vodafone 10%

    Venituri din sectorul telecom

    -Veniturile din sectorul telecom s-au menţinut la 16,9 miliarde de lei în anul 2023, adică 3,4 miliarde euro
    -Internetul fix şi mobil a generat 37% din totalul veniturilor, telefonia mobilă 29%, retransmisia programelor TV 15%, telefonia fixă 9%, iar celelalte tipuri de reţele/servicii 10%
    -În funcţie de veniturile obţinute din furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, primii 3 furnizori erau: grupul Orange (39%), RCS&RDS (26%) şi Vodafone (24%)

    ANCOM precizează că Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale marchează semnarea primei Convenţii Internaţionale privind Telegrafia, la Paris în anul 1865, ocazie cu care a fost creată Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT).

  • Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: Potenţialul de creştere economică al României este acum de 3,5-4%. Ideea că România poate creşte cu orice ritm este un fals. Forţa de muncă este foarte limitată

    Potentialul de creştere economică al României este acum de 3,5-4%, având în vedere nivelul actual de dezvoltare, iar ideea că PIB-ul ar putea creşte cu 7% este un mit care trebuie combătut, este de părere Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, prezent la conferinţa „Drumul României spre Excelenţă prin aderarea la Elita OECD, organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

    ”O tară high income, cum este clasificată România de OECD, nu mai poate creşte cu 5-7% oricât am vrea. Ce era posibil din 2001 în 2010, creşteri de 5-6%, erau posibile la nivel nostru de atunci de dezvoltare. Din 2010 în 2020 era posibil să creştem cu 4,5-5%. Acum potentialul este 3,5-4%. Nu se întelege acest lucru şi se ia ca un dat că trebuie să creştem cu 7%”.

    La întrebarea ”De ce nu poate creşte România cu 5-6%?”, Valentin Lazea a mentionat cei trei factori care compun PIB-ul potential: capitalul, forta de muncă şi productivitatea.

    ”La factorul fortă de muncă avem probleme imense pe zona de demografie, educatie, participare a fortei de muncă, migratie. Forta de muncă este foare limitată. Poti avea capital şi activitate crescută, dar esti limitat de acest factor. Principala problemă a angajatorului român astăzi este că trebuie să plătească mai multi bani decât produce muncitorul respectiv.  Ideea că România poate creşte cu orice ritm este un fals.”.

    Valentin Lazea a amintit că la nivelului de dezvoltare economică, România este nivelul 4, high income country. Sunt 34 din cele 38 de state membre OCDE la acest nivel. Din 38 de ţări, doar 21 sunt democraţii depline, iar 15 sunt democraţii imperfecte, în această categorie intrând şi România, Polonia, Cehia, Ungaria, şi două state au regim hibrid, Mexic şi Turcia.

    Cum ar performa România dacă ar fi membru al organizaţiei de mâine?

    La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă. Nici nu e chiar foarte rău, dacă mă întrebaţi pe mine.

    La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%.

    La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc departe, cu 6,5%. Turcia are 3%, Columbia 3,1%, Polonia, Ungaria, Cehia au surplus.

    La creşterea economică, România sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, întrecută doar de Turcia, cu 4%.

    ”Căror fapte se datorează aceste poziţii periferice în ceea ce priveşte macroeconomia. Eu cred că ele se datorează unor mituri urbane care au adus România în acest stadiu. Mituri urbane pe care le împărtăşeşte şi mediul politic, şi presa, şi clasa antreprenorială, şi angajaţii, toată lumea. Iar cine vorbeşte contra lor e catalogat duşmanul naţiunii în secunda doi. O să spun trei astfel de mituri urbane”, a spus Valentin Lazea

    Care sunt cele trei mituri

    Mitul numărul 1: creşterea economică trebuie să fie cât mai mare, dacă se poate peste potenţialul de creştere, chiar dacă acest fapt echivalează cu creşterea inflaţiei. Sunt mulţi patroni care spun: dacă nu creşte businessul nostru cu peste 6% nici nu ne interesează să ne sculăm din pat dimineaţa. Cei care afirmă astfel de lucruri – şi sunt enorm de mulţi cei care afirmă şi nu sunt contracaraţi din păcate de analiştii financiar bancari – nu ţin cont de două lucruri. Primul lucru este imposibilitatea matematică. O dublare a PIB-ului în decurs de 10 ani ar presupune o creştere medie anuală cu 7%. Cu 7% poate să crească România? Al doilea lucru de care nu se ţine cont când se vorbeşte de creşteri oricât de mari este că, cu cât o ţară creşte ca şi PIB per capita, cu atât ea se apropie de ceea ce se cheamă frontiera posibilităţilor de producţie.

     O tară high income, cum este clasificată România de OECD, nu mai poate creşte cu 5-7% oricât am vrea. Ce era posibil din 2001 în 2010, creşteri de 5-6%, erau posibile la nivel nostru de atunci de dezvoltare. Din 2010 în 2020 era posibil să creştem cu 4,5-5%. Acum potentialul este 3,5-4%. Nu se întelege acest lucru şi se ia ca un dat că trebuie să creştem cu 7%”.

     De ce nu poate creşte România cu 5-6%? Cei trei factori care compun PIB-ul potential sunt capitalul, forta de muncă şi productivitatea. La factorul fortă de muncă avem probleme imense pe zona de demografie, educatie, participare a fortei de muncă, migratie. Forta de muncă este foare limitată. Poti avea capital şi activitate crescută, dar esti limitat de acest factor. Principala problemă a angajatorului român astăzi este că trebuie să plătească mai multi bani decât produce muncitorul respectiv.  Ideea că România poate creşte cu orice ritm este un fals

    Al doilea mit urban este acela conform căruia deficitul bugetar nu contează, pentru că avem bani europeni la dispoziţie. Însă banii europeni se înregistrează atât pe partea de cheltuieli bugetare, cât şi la venituri. Dacă scoatem fondurile europene, veniturile bugetare sunt 27% din PIB şi cheltuielile unt 33%, deficit 6%. Dacă luăm banii europeni în calcul, veniturile bugetare sunt 33% din PIB, iar cheltuielile 39%, deficitul tot 6%.

    Al treilea mit se referă la modelul de creştere economică bazat pe consum şi nu pe export, cum au Cehia, Polonia şi Ungaria. În România, 80% din PIB e consum. Cum ar fi ca acest model lăuda de consumerism ar fi mai moderat şi am avea 75% consum, iar 5% să meargă în exporturi. Exportul net ar coborî la -1%.

     

     

  • Analiză: Zonele din apropierea marilor oraşe, tot mai tentante pentru cumpărători

    Zonele din apropierea marilor oraşe au devenit în ultimii ani o alternativă tentantă pentru cumpărătorii interesaţi să facă o achiziţie prezentând unele avantaje evidente – preţuri mai mici, suprafeţe de multe ori mai generoase şi oportunitatea de a avea propria grădină.

    Imobiliare.ro a analizat cererea pe segmentul de case în cazul localităţilor poziţionate în imediata apropiere a oraşelor Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov, alături de evoluţia ofertei şi de tendinţele înregistrate în materie de preţuri în prima parte a anului 2024.

    „Oferta rezidenţială din periurban s-a dezvoltat treptat ca alternativă de locuire, iniţial la numărul limitat de case din interiorul oraşului, pentru a atinge punctul culminant în pandemie când a început să rivalizeze cu apartamentele pe segmentul familiilor cu copii. De atunci, aceasta s-a diversificat, incluzând astăzi case individuale, duplexuri, triplexuri sau case înşiruite. Dacă avantajul iniţial al ofertei în periurban a fost spaţiul, astăzi vorbim tot mai mult de preţuri comparabile cu cele ale apartamentelor noi cu 3 şi 4 camere situate în oraş. De remarcat este, totodată, faptul că noile aglomeraţii periurbane atrag după sine o serie de investiţii precum şcoli private şi grădiniţe, centre comerciale sau mari retaileri, iar în anumite cazuri autorităţile contribuie la dezvoltarea infrastructurii de transport în comun sau la amenajarea pistelor pentru biciclete. Avem astăzi în periurban comune cu zeci de mii de locuitori, celebre fiind Floreşti lângă Cluj, Giroc şi Dumbrăviţa lângă Timişoara, ecosisteme întregi care tind să devină o alternativă viabilă pentru oraşul de 15 minute”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

    Potrivit analizei, cumpărătorii găsesc cele mai scumpe case de vânzare la marginea oraşului Cluj-Napoca şi în imediata apropiere a Bucureştiului. Singurele două localităţi unde metrul pătrat se vinde cu preţuri ce depăşesc pragul de 2.000 de euro sunt Feleacu şi Sălicea, ambele din judeţul Cluj. Acestea dominau topul naţional şi anul trecut, dar pe atunci preţurile abia depăşeau 1.900 euro/mp.

    Cei care vor să se mute la marginea Capitalei plătesc cel mai mult pentru proprietăţile situate în nordul oraşului, în Voluntari. Similar, casele cele mai scumpe pot fi găsite în nordul Timişoarei, în Dumbrăviţa, în timp ce în cazul Braşovului găsim locuinţe la cele mai mari preţuri în Cristian.

    Oferta extrem de variată din zona Bucureşti-Ilfov face ca şi unele dintre cele mai ieftine proprietăţi din zonele periurbane ale marilor oraşe să poată fi găsite tot în apropierea Capitalei, în zona de sud, cu doar câteva excepţii.

    Plătesc cel mai puţin cumpărătorii care aleg o casă în apropierea Braşovului, dacă se orientează spre locuinţele din Codlea. În acest caz, metrul pătrat se vinde cu un preţ mai mic de 1.000 de euro. O alternativă pentru cei cu bugete reduse poate fi şi Tărlungeni.

    Cumpărătorii care vor să se mute la casă lângă Timişoara, dar nu vor să plătească mult pentru a-şi schimba domiciliul ar trebui să-şi orienteze căutările spre Sânmihaiu Român sau Remetea Mare. Anul trecut, existau mai multe variante ieftine pentru cei care îţi doreau o proprietate la marginea oraşului de pe Bega.

    Cele mai scumpe case vechi, deci construite înainte de 2020, pot fi găsite în Feleacu (Cluj). Preţul mediu solicitat pentru aceste proprietăţi ajunge la 2.457 euro/mp.

    Cele mai scumpe case noi, finalizate începând cu 2020, pot fi găsite în Sălicea (Cluj). Proprietarii le scot la vânzare cu un preţ mediu de 1.955 euro/mp.

    Potrivit analizei, localitatea Berceni este campioană în ultimii ani în materie de ofertă, iar numărul proprietăţilor disponibile pentru cumpărători creşte de la an la an. În primul trimestru din 2024, cei interesaţi să se mute la marginea Bucureştiului puteau alege din mai bine de 1.000 de case şi vile aflate în Berceni.

    Extinderea Magistralei de metrou M2 Pipera-Berceni cu încă o staţie, Tudor Arghezi, şi planurile de prelungire a acesteia cu încă trei staţii în comuna Berceni fac din această zonă una atractivă în ochii potenţialilor cumpărători. Numărul celor care s-au mutat deja în Berceni a crescut, de asemenea, constant în ultimii ani, cel mai nou recensământ indicând aproape 14.000 de locuitori.

    Pasajul peste Centura Bucureştiului şi cel peste Autostrada A0 sunt două proiecte majore de infrastructură din zonă gândite pentru a fluidiza circulaţia, dar probleme rămân în continuare pentru actualii locuitori şi pentru cei care vin din alte zone aflate în apropiere şi folosesc acelaşi traseu pentru a intra în oraş.

    Topul naţional în materie de ofertă de case şi vile localizate în zonele periurbane ale marilor oraşe este dominat de localităţile din jurul Bucureştiului. Şapte din primele 10 poziţii sunt ocupate de acestea. Potrivit datelor Imobiliare.ro, circa 3.000 de proprietăţi concentrate în sudul, vestul şi nordul oraşului au fost disponibile în piaţă în primul trimestru.

    Există doar trei excepţii – două localităţi de pe raza judeţului Timiş şi una din judeţul Cluj. Judeţul Timiş este reprezentat de Moşniţa Nouă – care ocupă chiar poziţia secundă în clasament cu aproape 770 de proprietăţi, şi Dumbrăviţa – care se clasează pe locul al patrulea cu circa 630 de proprietăţi. Aceleaşi localităţi se găseau în top 10 şi anul trecut, poziţiile lor erau însă inversate.

    Judeţul Cluj este reprezentat, de pe locul 8, de Floreşti care de-a lungul ultimilor ani a dat dovadă de o dezvoltare accelerată pe segmentul rezidenţial nou. Şi cei care optează să se mute aici ar putea, în viitor, să aibă parte de conexiuni mai rapide cu punctele de interes din oraş prin magistrala de metrou la care ar urma să aibă acces conform planurilor autorităţilor locale.

    Aproximativ 8.200 de potenţiali cumpărători şi-au arătat interesul pentru proprietăţile listate la vânzare în localităţile care au atras cel mai mare volum de căutări în primele trei luni ale anului în curs. Se poate observa însă o uşoară scădere a cererii comparativ cu perioada similară din 2023, când în mare parte spre aceleaşi zone se îndreptau aproape 8.500 de potenţiali cumpărători.

    Interesul în creştere venit din partea cumpărătorilor, alături de oferta extrem de variată de proprietăţi noi disponibile local şi de preţurile accesibile au propulsat Berceni de pe poziţia a patra în clasamentul celor mai dorite localităţi din zonele periurbane ale marilor oraşe pe primul loc pe ţară.

    Popeşti-Leordeni reuşeşte, totodată, să capteze mai mult atenţia potenţialilor cumpărători la începutul acestui an faţă de anul trecut şi urcă de pe locul 11 pe 7 în topul naţional.

    Distribuţia cererii ne poate oferi, totodată, câteva informaţii despre profilul cumpărătorului interesat să părăsească Bucureştiul şi să se mute la casă la marginea oraşului. La începutul lui 2023 când situaţia pe piaţa de creditare era una destul de tulbure, iar inflaţia se menţinea la un nivel înalt, cei mai mulţi potenţiali cumpărători căutau o proprietate în Corbeanca sau în Otopeni. O achiziţie făcută aici promite de multe ori un stil de viaţă mai bun, la standarde mai ridicate, dar şi cu costuri mai mari. Majoritatea celor care îşi orientau căutările aici era formată, astfel, cel mai probabil, din persoane cu venituri peste medie, care nu îşi bazau achiziţia pe finanţarea pe care ar fi putut să o obţină din partea unei bănci sau care nu ar fi întâmpinat dificultăţi în obţinerea finanţării.

    Avansul semnificativ apărut la nivelul cererii pentru proprietăţile din Berceni sau Popeşti-Leordeni, pe care le găsim în piaţă la preţuri mai accesibile faţă de cele aflate în alte zone de la marginea Bucureştiului, poate fi văzut ca încă un semnal de revenire a entuziasmului în rândul cumpărătorilor care anul trecut poate au avut dificultăţi în accesarea creditelor sau au aşteptat oferte mai bune din partea băncilor.

    Uşoara scădere apărută la nivelul cererii totale nu trebuie văzută neapărat ca fiind un lucru negativ, susţin reprezentanţii platformei. Chiar dacă atunci existau mai mulţi potenţiali cumpărători în piaţă, cererea lor era mai degrabă una pasivă. În prezent, vedem o creştere a tranzacţiilor la nivel naţional, dar şi un volum tot mai mare de credite acordate pentru locuinţe, ceea ce se poate traduce în cumpărători mai hotărâţi, ce dispun de condiţii favorabile la nivelul pieţei şi finalizează procesul de achiziţie.

    Singurul alt judeţ reprezentant în primele 10 poziţii din clasamentul naţional al localităţilor din periurban spre care se îndreaptă cel mai mare număr de potenţiali cumpărători este Timiş. Dumbrăviţa şi Moşniţa Nouă ocupă locul cinci, respectiv locul opt în top.

    Cererea a crescut în Dumbrăviţa comparativ cu anul trecut, în timp ce interesul pentru casele scoase la vânzare în Moşniţa Nouă a scăzut uşor la începutul lui 2024.

    Cele mai scumpe locuinţe de la marginea oraşului Braşov pot fi găsite în Cristian, unde proprietarii solicită un preţ mediu de 1.611 euro/mp. Preţurile mari nu îi descurajează pe cumpărători, nivelul atins de cerere pe plan local fiind unul dintre cele mai ridicate din zona periurbană a Braşovului.

    O altă localitate-magnet anul acesta este Sânpetru. Interesul potenţialilor cumpărători pentru proprietăţile aflate aici a fost puternic şi în 2023. Numărul de case şi vile listate la vânzare a crescut faţă de anul trecut, oferta fiind cea mai variată la care au acces persoanele interesate de o achiziţie în imediata vecinătate a oraşului de la poalele Tâmpei. Preţul mediu solicitat pentru proprietăţile scoase la vânzare în Sânpetru a crescut de la 1.332 euro/mp în primul trimestru din 2023 la 1.355 euro/mp în perioada similară a anului în curs.

    Cea mai mare cerere a fost înregistrată, însă, la începutul lui 2024 în Săcele, oraş care ocupă locul al patrulea în materie de preţuri, cu o medie ce se situează în jurul valorii de 1.238 euro/mp. Tot în Săcele întâlnim a treia cea mai variată ofertă, numărul caselor disponibile pe piaţă fiind însă mai mic decât în 2023.

    Trebuie să menţionăm, totodată, Poiana Braşov – una dintre cele mai populare destinaţii turistice din zona montană. În cazul său, discutăm în mare parte despre proprietăţi care au rolul de casă de vacanţă sau pot funcţiona ca unităţi de cazare pentru turişti. Acestea pot fi cumpărate, în medie, cu 2.400 euro/mp. Oferta este însă limitată, la fel şi cererea.

    La polul opus se află Codlea, unde proprietarii solicită un preţ mediu de 992 euro/mp util. Codlea ocupă, de asemenea, primul loc în topul naţional al localităţilor din apropierea marilor oraşe unde cumpărătorii pot găsi case ieftine.

    Dacă analizăm strict segmentul nou, deci locuinţele finalizate începând cu 2020, putem spune că cele mai ieftine case pot fi găsite în Tărlungeni, preţul mediu solicitat fiind de 1.246 euro/mp.

    Dumbrăviţa este vedeta zonei periurbane a Timişoarei, dar şi una dintre cele mai interesante localităţi la nivel naţional pe segmentul rezidenţial. În privinţa preţurilor se poziţionează pe locul al cincilea pe ţară, fiind depăşită doar de trei localităţi clujene – Feleacu, Salicea şi Baciu – şi de destinaţia luxului imobiliar din nordul Capitalei – Voluntari.

    Cererea se menţine la un nivel ridicat, iar cei interesaţi să se mute în această localitate cu o poziţionare privilegiată, în interiorul inelului centurii Timişoarei, au la dispoziţie una dintre cele mai variate oferte din ţară, Dumbrăviţa ocupând poziţia a patra la acest capitol. Peste 600 de case au fost listate la vânzare aici în prima parte a lui 2024.

    Cele mai multe proprietăţi din care pot alege cumpărătorii care vor să-şi dea locuinţele din oraş pentru o casă la marginea Timişoarei pot fi găsite, însă, în Moşniţa Nouă, un pol puternic de dezvoltare rezidenţială în ultimii ani. De altfel, localitatea se poziţionează pe locul al doilea în topul naţional, cu aproape 770 de case de vânzare. Autorităţile lucrează, totodată, la îmbunătăţirea nivelului de trai pe plan local şi anunţau la începutul acestui an proiecte în valoare de 20 de milioane de lei care vizau, printre altele, construirea unei baze sportive, a unei creşe şi dezvoltarea infrastructurii de transport verde.

    Moşniţa Nouă se află pe locul 8 la nivel naţional în această privinţă, iar preţul mediu pe care îl găsesc aici cei care îşi caută o casă ajunge la 1.411 euro/mp, în creştere faţă de anul trecut când proprietarii solicitau suma de 1.358 euro/mp pentru locuinţele scoase la vânzare.

    În topul celor mai scumpe destinaţii pentru timişorenii care vor să locuiască la casă întâlnim şi Giroc şi Ghiroda, unele dintre cele mai bogate comune din România. Preţul mediu ajunge în cazul acestora la 1.551 euro/mp, respectiv la 1.441 euro/mp.

    Un alt pol de dezvoltare care merită menţionat este Şag. Aici potenţialii cumpărători pot găsi alternative mai accesibile, preţurile menţinându-se la acelaşi nivel ca în 2023. Metrul pătrat se vinde, în medie, cu 1.250 euro.

    Cele mai ieftine case de vânzare în apropierea Timişoarei pot fi găsite în Sânmihaiu Român, preţul mediu solicitat de proprietari în cazul lor fiind de 1.050 euro/mp. O altă variantă pentru cei care vor să plătească mai puţin de 1.100 euro/mp este Remetea Mare.

    Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din ţară pentru cumpărători, dar nici în localităţile din jurul său nu este neapărat foarte ieftin să te muţi. Dacă preţul mediu solicitat pentru locuinţele din Cluj-Napoca a depăşit pragul de 2.600 euro/mp în primul trimestru al acestui an, în Feleacu şi Sălicea casele au fost scoase la vânzare în acelaşi interval cu 2.027 euro/mp, respectiv cu 2.009 euro/mp. Acestea au fost, astfel, cele mai scumpe localităţi din periurban şi singurele din ţară unde metrul pătrat s-a vândut cu peste 2.000 euro.

    Când vorbim despre dezvoltarea rezidenţială nouă în zona metropolitană a oraşului nu putem să trecem cu vederea Floreşti, cea mai mare comună din România, care va beneficia în viitor şi de acces la metroul care va traversa Cluj-Napoca, un proiect despre care se vorbeşte de ani de zile, dar este acum mai aproape de a deveni o realitate.

    Floreşti este un pol al superlativelor de pe harta Clujului, cei peste 38.000 de locuitori reprezentând cea mai tânără şi mai educată populaţie din ţară. Aceasta este, totodată, una dintre cele mai bogate localităţi din România, iar recent aici a fost inaugurată cea mai modernă grădiniţă din judeţ. Tot în Floreşti întâlnim a opta cea mai variată ofertă de case din periurbanul marilor oraşe şi al nouălea cel mai mare preţ – 1.588 euro/mp.

    Dacă discutăm strict despre proprietăţile noi, finalizate începând cu 2020, putem spune că cea mai mare ofertă se află tot în Floreşti. Un număr semnificativ de case noi disponibile potenţialilor cumpărători întâlnim şi în Chinteni şi în Dezmir, la preţuri de 1.458 euro/mp, respectiv 1.467 euro/mp.

    Floreşti atrage şi cel mai mare volum de căutări pentru casele situate în imediata apropiere a oraşului Cluj-Napoca, fiind urmat în clasament de Dezmir, Chinteni şi Feleacu.

    Găseşti cele mai ieftine proprietăţi cu terenuri mari, de cel puţin 500 mp, în Gilău şi cele mai ieftine case, indiferent de vechimea proprietăţilor şi de suprafeţele terenurilor aferente acestora, în Suceagu. Metrul pătrat se vinde cu mai puţin de 1.300 euro.

    În nordul Capitalei găsim unele dintre cele mai scumpe proprietăţi din periurbanul marilor oraşe, lucru care nu este surprinzător având în vedere că cele mai multe dezvoltări din această zonă poartă marca luxului. Fruntaş este Voluntari, cel mai mare centru urban din Ilfov, unde preţul mediu solicitat pentru case ajunge la 1.875 euro/mp şi este al treilea cel mai ridicat din ţară.

    Corbeanca se poziţionează, la fel ca la începutul lui 2023, pe locul al doilea în zona periurbană a Bucureştiului când vorbim despre preţuri şi pe locul al şaselea la nivel naţional. Proprietarii şi dezvoltatorii solicită, în medie, 1.638 euro/mp.

    Locul al treilea în clasament este ocupat Ştefăneştii de Jos, localitate pe raza căreia găsim unul dintre cele mai ample proiecte din România cu mai bine de 15.000 de rezidenţi şi peste 6.000 de locuinţe finalizate şi vândute până la sfârşitul lui 2024. Dezvoltatorul îşi propune ca, în viitorul nu foarte depărtat, comunitatea să includă mai bine de 30.000 de persoane ajungând să fie astfel comparabilă cu cea din oraşe precum Câmpina sau Sighişoara.

    La polul opus se află sudul oraşului. Vedem, astfel, o prelungire a situaţiei înregistrate la nivelul Bucureştiului unde nordul şi sudul marchează extremele pieţei în materie de preţuri. Cumpărătorii găsesc, totodată, unele dintre cele mai accesibile preţuri din periurban la nivel naţional în localităţile situate la sud de Capitală, arată datele Imobiliare.ro.

    În Vidra, de exemplu, găseşti case la un preţ mediu de 1.040 euro/mp, iar în Berceni, localitatea vecină care este campioană la cerere, dar şi în privinţa ofertei în topul naţional, preţul mediu ajunge la 1.092 euro/mp.

    Atenţia potenţialilor cumpărători a mai fost fixată în primul trimestru din 2024, pe lângă Berceni, şi pe proprietăţile din Corbeanca, Otopeni, Bragadiru, Tunari şi Popeşti-Leordeni. Putem spune, totodată, că Popeşti-Leordeni este una dintre cele mai atractive variante pe care le au cei care vor să se mute la casă lângă Bucureşti preţul mediu în zonă fiind de 1.220 euro/mp.Trecerea din Popeşti-Leordeni în Bucureşti se face imediat, iar cei care locuiesc aici au inclusiv acces la aşa-zisa magistrală de metrou a corporatiştilor Berceni-Pipera. Un dezavantaj îl reprezintă, însă, faptul că într-unele dintre zonele sale locuitorii raportează uneori apariţia mirosurilor neplăcute. Trebuie menţionat, de asemenea, că în Popeşti-Leordeni întâlnim a patra cea mai variată ofertă de case disponibile cumpărătorilor în zona periurbană a Capitalei.

    Cei care se mulţumesc să iasă din Bucureşti şi vor să stea la casă, fiind mai puţin interesaţi de vechimea locuinţei, pot găsi încă în Domneşti şi în 1 Decembrie proprietăţi construite înainte de 2020 care se vând sub 1.000 euro/mp. Cumpărătorii interesaţi de o proprietate nouă cu teren mic, sub 250 de mp, la un preţ cât mai bun ar trebui să-şi îndrepte căutările spre Bragadiru sau Berceni.

  • Clinicile dentare Dr. Leahu intră într-o nouă eră: cele 19 unităţi dezvoltate de medicul Ionuţ Leahu şi-au schimbat numele în Regina Maria Dental Clinics

    ♦ „Urmează să mai deschidem două clinici şi să fie integrate şi cabinete de stomatologie în primele unităţi Regina Maria din ţară“.

    Clinicile dentare Dr. Leahu, fondate de me­dicul Ionuţ Leahu în urmă cu 14 ani, au de­venit Regina Maria Dental Clinics după ce în ur­mă cu un an reţeaua de sănătate Regina Maria a achiziţionat pachetul majoritar de acţi­uni, în cea mai mare tranzacţie de profil a anului 2023.

    „Unul dintre obiectivele noastre este să dez­voltăm servicii medicale integrate, (…) care să adreseze toate problemele de sănă­ta­te. Sănătatea dentară reprezintă o parte esen­ţială a unui astfel de ecosistem. Astfel, după o lungă perioadă în care am urmărit evoluţia acestui segment, acum un an am pătruns în zona serviciilor stomatologice, prin preluarea pachetului majoritar din clinicile dentare Dr. Leahu. Iar astăzi, prin Regina Maria Dental Clinics, schimbăm paradigma prin abordarea integrată a sănătăţii“, a spus Fady Chreih, CEO al Regina Maria, la evenimentul de des­chidere a clinicilor sub noul brand.

    Clinicile stomatologice Regina Maria Den­tal Clinics, 19 la număr în prezent şi două în curs de deschidere, se găsesc în 13 oraşe din ţară, pre­cum Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Timi­şoa­ra, Iaşi, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova, Galaţi, Turda, Ploieşti şi Piteşti.

    Cu peste 11.000 de angajaţi, dintre care 3.500 de medici, în următorii ani reţeaua Re­gi­na Maria vrea să se concentreze pe dezvol­ta­rea unui sistem medical care integrează să­nă­tatea orală în sănătatea generală şi pe edu­ca­ţia oamenilor în a-şi regândi ideea de sănătate.

    „Am realizat că o schimbare autentică în sistemul de sănătate din România va necesita decenii, însă, în domeniul serviciilor private de sănătate, am reuşit să aducem în prim plan sănătatea orală şi să dispunem de toate specialităţile medicale pentru o îngrijire completă a sănătăţii oamenilor, de la naştere pe tot parcursul vieţii“, a spus Ionuţ Leahu, fondatorul Clinicilor Dentare Dr. Leahu.

    În locaţiile stomatologice deja existente, au început să fie incluse şi laboratoare de analize medicale pentru pacienţi – la Iaşi, Cluj-Napoca şi Turda. „Urmează a fi integrate şi cabinete de stomatologie în primele locaţii Regina Maria din ţară.“

    Cele mai recente studii în domeniu, arată că sănătatea orală este legată de sănătatea generală a organismului, influenţând afecţiuni precum diabetul, endocardita, bolile cardiovasculare, complicaţiile sarcinii şi naşterii, pneumonia, diabetul, cancerul şi boala Alzheimer. Dintre toate, însă, asocierea dintre parodontoză şi diabet a adunat cele mai multe dovezi până în prezent, cercetătorii fiind de părere că există o corelaţie „în ambele sensuri“ între cele două: parodontoza poate creşte riscul de diabet şi viceversa.

    Regina Maria a preluat în totalitate şi a integrat peste 50 de alţi jucători de pe piaţă, având acoperire naţională prin sute de locaţii proprii şi clinici partenere şi ajunge la aproximativ 6,5 milioane de pacienţi.

     

     

  • Vrei să mănânci în Spaţiu? Rasmus Munk îţi face o cină Michelin în stratosferă

    Rasmus Munk, în parteneriat cu Space Perspective, va oferi o cină exclusivistă în stratosferă pentru şase persoane la o înălţime de aproximativ 30,480 metri.
    Munk plănuieşte să servească feluri de mâncare inovatoare, incluzând elemente gastronomice inspirate din spaţiu, precum stele care strălucesc în întuneric, făcute din aerogel şi proteine de meduză.
    Munk crede că astfel de experienţe, care combină arta culinară cu tehnologia şi explorarea, vor deveni din ce în ce mai căutate.
    Te-ai plictisit să iei masa la restaurante anoste si fără un meniu diversificat? Cum îţi sună să cinezi în Spaţiu? Chef-ul premiat cu stele Michelin, Rasmus Munk, îţi oferă o experienţă culinară unică în stratosferă. Aventura promite să fie o experienţă de neuitat şi să marcheze viitorul gastronomiei.

    Cum va arăta experienţa culinară oferită de Rasmus Munk în stratosferă
    Rasmus Munk, în parteneriat cu Space Perspective, va oferi o cină exclusivistă în stratosferă pentru şase persoane la o înălţime de aproximativ 30,480 metri. Experienţa, care va dura şase ore, include un meniu elaborat ce depăşeşte mâncarea rehidratată tradiţională a astronauţilor. Munk plănuieşte să servească feluri de mâncare inovatoare, incluzând elemente gastronomice inspirate din spaţiu, precum stele care strălucesc în întuneric, făcute din aerogel şi proteine de meduză.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Volkswagen renunţă la planul de a trece la maşini complet electrice. Gigantul german este surprins de cererea mare de maşini cu motoare cu combustie

    Planul „all-in on electric vehicles” al Volkswagen nu mai există. Un cumul de factori dublat de vânzările record ale maşinilor cu motoare cu combustie duce la o schimbare de strategie a gigantului german.

    Volkswagen, care şi-a prezentat familia de maşini electrice ca fiind esenţială pentru viitorul său, a recunoscut săptămâna trecută că va avea nevoie de mai multe maşini hibride plug-in, deoarece vânzările de vehicule electrice încetinesc, relatează Bloomberg.

    Acest lucru marchează doar cea mai recentă ajustare pe care VW a făcut-o la strategia de electrificare, după ce compania a ratat mai multe lansări de modele şi a rămas în urmă în China, unde mărcile locale domină acum.

    De asemenea, producătorul a renunţat la eforturile de a căuta investitori externi pentru unitatea sa de baterii şi a renunţat la planurile pentru o fabrică de vehicule electrice de 2 miliarde de euro în Germania.

    De fapt, producătorul auto vinde atât de multe maşini care funcţionează încă cu motoare cu combustie, încât este pe cale să îşi depăşească anul viitor cota de emisii, ceea ce l-a determinat pe directorul executiv Oliver Blume să ceară clemenţă din partea autorităţilor europene de reglementare. Este o schimbare bruscă faţă de acum doar trei ani, când lobby-ul agresiv al VW pentru vehiculele electrice în Uniunea Europeană a provocat disensiuni între companie şi unii dintre colegii săi din regiune.

    VW nu a avut de ales decât să se aplece asupra mesajelor de electrificare după ce a pariat puternic pe motoarele diesel „curate”. Acest pariu s-a dus pe apa sâmbetei atunci când compania a fost prinsă trişând la testele de emisii, ceea ce a forţat-o să se orienteze puternic către vehiculele alimentate cu baterii. Până în 2019, directorul general de atunci, Herbert Diess, a anunţat că va lansa până la 75 de modele complet electrice în următorul deceniu.

    VW nu este singura companie care trebuie să se recalibreze ca urmare a încetinirii pieţei vehiculelor electrice. Ţări precum Germania şi Suedia au încetat sau au redus subvenţiile pentru maşinile electrice, care tind să fie în continuare mai scumpe decât cele cu combustie, ceea ce a afectat întregul sector. De asemenea, lacunele din reţelele publice de încărcare continuă să descurajeze potenţialii cumpărători.

    BMW AG, care a avut mai mult succes în vânzarea de vehicule electrice decât rivalii săi germani, a avertizat totuşi în această săptămână că planul UE de a interzice efectiv vânzările de vehicule noi cu motoare cu combustie până în 2035 va afecta industria.

    Autorităţile europene de reglementare urmează să revizuiască politica în 2026.

  • Primul mecanism oficial de raportare a conţinutului deepfake din România, lansat

    Platforma nofake a fost lansată pe site-ul Ministerului Digitalizării, la adresa https://www.mcid.gov.ro/nofake/.

    „Puteţi raporta conţinutul deepfake de pe reţelele de socializare Facebook, Instagram, Google, YouTube şi TikTok. Platforma va asigura analiza rapidă şi transmiterea către platforme în termen foarte scurt, de până la 60 de minute, a cererilor care vizează falsurile digitale, conţinutul denigrator, dezinformările şi manipulările online, cu scopul eliminării. Echipa mea din cadrul MCID va asigura permanenţa în preluarea cererilor în fiecare zi, inclusiv în weekend, în intervalul 08:00-22:00”, transmite ministrul.

    Acesta mulţumeşte Google, Meta şi TikTok pentru eforturi: „Au reuşit să implementeze sisteme foarte eficiente prin care o parte substanţială din conţinutul deepfake este blocat chiar înainte de publicare”.

    Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Bogdan Ivan, anunţă toleranţă zero pentru dezinformare: „am lansat primul mecanism oficial de raportare a conţinutului deepfake din România”.

  • De ce vrea Armata Română să dea 6,5 mld. dolari pe avioane F-35 de ultimă generaţie

    România are în acest moment aproape 50 de avioane F-16 fabricate în anii 80. Deşi durata de viaţă se măsoară mai degrabă în ore de zbor, iar în acest moment cele mai multe aeronave F-16 au o durată de viaţă de 8.000-12.000 de euro de zbor, conform sit-urilor de specialitate, la un uz mediu ar însemna că un avion F-16 iese „la pensie” în 40-50 de ani.

    Restul de avioane de luptă pe care le mai are Armata României sunt MiG-21 Lancer, de fabricaţie sovietică.

    În aceste condiţii, în toamna lui 2023, Parlamentul României a aprobat solicitarea Armatei pentru achiziţia primelor 32 de aeronave F-35, produse de americanii de la Lockheed Martin. Pachetul ar urma să coste aproximativ 6,5 mld. dolari, care înseamnă aeronavele în sine, pregătirea piloţilor şi programe de mentenanţă.

    Lockheed Martin produce în fabricile sale din acest moment 156 de aeronave anual, în trei variante: A – similar unui F-16, dar modernizat şi cu un singur motor, B – capabil de aterizare verticală şi C – destinat portavioanelor.  Programul a fost lansat în 1996 şi este considerat în prezent cel mai bun avion de generaţia a cincea din lume.

    Ce dotări au avioanele F-35

    Varianta F-35A este cea mai comună şi cea mai vândută de companie şi este şi varianta pe care România o va achiziţiona după semnarea contractului. Este, de asemenea, singura variantă care are un tun integrat (de 25 mm), aceasta fiind diferenţa „vizibilă” dintre cele trei avioane, A, B şi C. Atunci când pilotul decide să folosească tunul, două uşi mici se deschid, tunul este lansat, iar apoi uşile se închid pentru a menţine „invizibilitatea” avionului (capabilitatea stealth).

    Varianta B dispune de un compartiment de arme mai restrâns şi de o cantitate mai mică de combustibil pentru a acomoda echipamentele necesare ridicării verticale. În schimb, varianta C este dotată cu aripi mai lungi şi mai mari. Cu toate acestea, toate cele trei versiuni au capabilităţi tactice identice şi sisteme pentru misiuni similare.

    Printre cele mai importante capabilităţi ale aeronavei se numără „stealth”, capacitatea de a „trece”  pe sub radar. Avioanele au o amprentă redusă pe radar, iar armele şi senzorii integraţi în aparat sunt in realizate în aşa fel încât să nu fie detectate. Dispun de radare AESA (Active Electronically Scanned Array). AESA permite atacuri electromagnetice ofensive.

    Ca sistem de ţintire, aparatele au T-FLIR, adică sistemul de ţintire optico-electronic şi un „laser spot tracker”.

    DAS (Distributed Aperture System) este uns sistem de şase camere cu infraroşu, care creează o imagine de 360 de grade în jurul avionului. Practic, pilotul se uită prin pereţii avionului.

    Numărul de arme care poate fi integrat pe aparatele F-35 diferă în funcţie de misiune. Poate avea două rachete aer-sol şi două rachete cu rază medie de acţiune aer-aer. Dacă misiunea este aer-aer, poate avea integrate patru rachete cu rază medie de acţiune, conform informaţiilor Monitorului Apărării şi Securităţii.

    Viteza pe care o atinge un aparat este mach 1,6, adică de 1,6 ori viteza sunetului.

    Până în acest moment, au fost vândute aproape 1.000 de aparate F-35 în 18 ţări.

     

  • Cum va fi vremea până la mijlocul lunii iunie

    Săptămâna 20.05.2024 – 27.05.2024

    Temperatura medie a aerului se va situa în jurul celei specifice pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării.

    Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă în regiunile sud-estice, în timp ce în restul teritoriului regimul pluviometric va fi excedentar mai ales în jumătatea de vest.

    Săptămâna 27.05.2024 – 03.06.2024

    Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de mediile multianuale în toată ţara.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele specifice pentru această perioadă în majoritatea regiunilor.

    Săptămâna 03.06.2024 – 10.06.2024

    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste normele climatologice ale perioadei la nivelul întregii ţări.

    Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval în majoritatea regiunilor.

    Săptămâna 10.06.2024 – 17.06.2024

    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele multianuale în regiunile sudice şi estice şi vor fi apropiate de normele climatologice ale perioadei în rest.

    Regimul pluviometric va fi uşor deficitar îndeosebi în sudul şi sud-estul teritoriului şi apropiat de cel specific pentru această perioadă în restul ţării.