BusinessMagazin

Blog

  • O persoană care abandonează şcoala va ajunge să câştige pe parcursul vieţii cu aproape 200.000 de euro mai puţin decât cineva care îşi continuă studiile

    Abandonul şcolar este un fenomen cu care România se confruntă de ani întregi şi care are repercusiuni grave asupra evoluţiei unui om încă din primii ani de şcoală şi până la finalul vieţii sale. În România, rata abandonului şcolar este cea mai mare din Uniunea Europeană, de peste 16%, iar în fiecare an, potrivit unui raport realizat de AmCham România, în colaborare cu Universitatea din Bucureşti, peste 23.000 de elevi părăsesc sistemul educaţional.
    În România, proporţia celor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani care participă la educaţie sau formare era de 1% în 2020, de 5,7% în 2022 şi de 6,7% în 2023.
     
    Câştigurile medii pe parcursul vieţii ale unei persoane care a abandonat şcoala sunt de 353.736 de euro, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 de euro

    Acest lucru are efecte pe termen lung, astfel că o persoană care abandonează şcoala va ajunge să câştige pe parcursul vieţii cu aproape 200.000 de euro mai puţin decât cineva care îşi continuă studiile, potrivit datelor prezentate în raport.

    „După ce anul trecut ne-am uitat la costul economic al deficitului de forţă de muncă, anul acesta am abordat una dintre cele mai importante provocări ale României – abandonul şcolar.  Am încercat să vedem cât ne costă ca economie şi societate faptul că avem cea mai mare rată de părăsire timpurie a şcolii din Uniunea Europeană. Potrivit analizei noastre, în fiecare an, aproximativ 23.000 de elevi părăsesc şcoala, iar consecinţele sunt pe termen lung: un absolvent care abandonează studiile câştigă în medie cu aproximativ 190.000 EUR mai puţin pe parcursul vieţii decât un absolvent de liceu. Aceasta nu este doar o cifră – este o poveste de oportunităţi ratate, de potenţial neîmplinit,” a spus, în timpul unei conferinţe de presă, Elisabeta Moraru, membru al Consiliului Director al AmCham România şi preşedinte al grupului de lucru dedicat domeniului educaţiei din cadrul AmCham.

    În România, proporţia celor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani care participă la educaţie sau formare era de 1% în 2020, de 5,7% în 2022 şi de 6,7% în 2023. Luând în considerare şi diferenţele de durată a vieţii active, câştigurile medii pe parcursul vieţii ale unei persoane care a abandonat şcoala sunt de 353.736 de euro, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 de euro. Aceasta se traduce într-un dezavantaj economic semnificativ pe parcursul vieţii de 190.473 de euro, se arată în raport.

    Raportul este una din primele încercări de măsurare în termeni economici ale unui fenomen social îngrijorător, cu scopul de a aduce claritate cu privire la costurile la nivel individual şi societal, şi de a sprijini adoptarea de politici publice şi măsuri care să reducă abandonul şcolar în România.

    Costurile pe durata de viaţă ale tuturor persoanelor care au abandonat şcoala în perioada analizată  (adică 2005-2013 până la 2016-2024) totalizează  107 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 35,67% din PIB-ul anual al României, estimat la 300 mld. euro.

    Cheltuielile anuale cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate sunt de aproximativ 2,3 mld. euro, adică aproximativ 0,77% din PIB-ul anual al României. Costurile suportate cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate, pe parcursul ultimilor 11 ani, sunt de aproximativ 15,7 mld. euro, adică aproximativ 5,23% din PIB-ul anual al României.

  • Olguţa Vasilescu, lui Grindeanu: Dacă ministerul nu e capabil să modernizeze gara, o putem face noi

    „Vrem gara, domnule ministru al Transporturilor. Dacă ministerul nu este capabil ca să modernizeze această gară, credem că noi putem să o facem prin eforturile administraţiei publice locale, astfel încât unul din punctele foarte importante, o să vedem cât contează în decembrie, când va începe târgul de Crăciun, să poată să fie modernizat şi să arate ca şi restul Craiovei”, spune Lia Olguţa Vasilescu.

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a evitat să dea un răspuns clar.

    „N-aş trece foarte repede, că doamna primar a zis de gară. Dacă vă uitaţi, în acest moment e în licitaţie la CFR, pe Programul Operaţional de Transport, tot acest troson de la Craiova la Caransebeş. Sunt şase loturi de modernizare pe cale ferată. De la Caransebeş până la Nădlac e altă chestiune, Caransebeş-Arad este pe PNRR, de la Arad la graniţă este deja modernizat. Atunci a rămas această variantă sudică, Craiova-Caransebeş. Sunt în licitaţie acum toate cele şase loturi şi care vor însemna, doamna primar, inclusiv modernizarea gărilor. Dar asta nu înseamnă, totuşi provin din autorităţile locale, am fost viceprimar şi preşedinte de Consiliu, că nu sunt adeptul descentralizării. Toate aceste lucruri trebuie să meargă către autorităţile locale, fiindcă ştiu mai bine şi se pot ocupa mai bine, decât autorităţile centrale, ca lucrurile să meargă şi să arate mai bine pentru cetăţenii”, afirmă Grindeanu.

  • Grindeanu, despre problemele cu PNRR: În componenţa unor consilii erau membri de partid, nu din PSD

    Întrebat despre problemele apărute cu cererea de plată numărul 3, Sorin Grindeanu a spus joi că „una din bornele de pe cererea de plată a fost că la cinci companii – CNAIR, CNIR, Metrorex, CFR-SA şi CFR-Călători – să se aplice acea ordonanţă 109. La trei dintre ele, Comisia n-a avut ce să comenteze. La CNAIR, la CFR SA (CFR Infrastructură, cum o ştie toată lumea), şi CFR Călători. A avut de comentat – ca obiecţii, ca să spun aşa – la două dintre ele: la Metrorex şi la CNIR. De ce? Nu că nu s-a respectat legea, ca să fiu foarte clar, ci că în componenţa acelor consilii sunt şi membri de partid. Eu am mers la Bruxelles, mi-au spus că eu sunt dispus să-mi dau demisia dacă găsesc un membru PSD. Şi pe loc mi-o dădeam. Nu e niciun membru PSD şi nu despre ei era vorba”.

    Potrivit ministrului Transporturilor, cei care aveau această calitate erau la celelalte trei companii în discuţie.

    „Nu e ilegal să fii membru de partid şi să fii membru în Consiliul de Administraţie. Doar că cei de la Comisia au spus că ar încălca anumite principi ale OECD. Eu i-am chemat pe cei trei şi le-am spus că mă aştept în cel mai scurt timp să-şi dea demisia. Au făcut acest lucru”, a replicat Grindeanu.

    El adaugă că nu se vor pierde banii din PNRR.

    „Dar nu riscă nimeni să pierdă aceşti bani. Eu cred că în ultimele zile s-a explicat foarte bine. Şi dacă vă uitaţi, şi chiar v-aş ruga să vă uitaţi, o să vedeţi că din acel cred că un miliard, care e suspendat, nu s-a pierdut, cele amintite de mine mai devreme, cu cele două consilie de administraţie, unde şi-au dat demisia membrii PNL din cele două, şi Metroul de la Cluj, sunt vreo 70 de milioane, 70 şi ceva de milioane… dintr-un miliard. Ştiţi cât e în alte părţi? Ştiţi cât e acea problemă cu micro-întreprinderile, cu impozitul? Vreo 400 de milioane de euro. Ştiţi cât e chestiunea legată de consiliile de administraţie de la alt minister? 300 de milioane. Eu am rezolvat această problemă chemând pe cei care sunt membrii de partid să-şi dea demisiile. Repet, am mers la Comisie şi am mers de două ori şi am spus că îmi voi da demisia dacă găsesc vreun membru PSD. Eu sunt membru PSD. Asta nu înseamnă – şi ţin să spun şi să fiu cât se poate de corect – asta nu înseamnă că este ilegal. Oamenii cei care au mers la un concurs pe care l-au luat, nu l-a ţinut ministerul acel concurs. Pe 109 îţi vine o firmă din afară care recrutează şi care selectează, nu Ministerul. Doar că cei de la Comisie au zis, dom’le, ştim că nu s-a încălcat legea, absolut de acord, doar că noi am vrut şi principiile OECD. Ok, eu am avut noroc, pentru că în mod normal puteau să spună, dom’le, nu-mi dau demisia şi dacă mă demiteţi vă dau în judecată şi câştigă. Să ştiţi că vor câştiga. Ei au acceptat, eu le mulţumesc că au acceptat să facă acest pas”, a mai spus Grindeanu.

    Comisia a propus suspendarea parţială a plăţii, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante. Nu este precizată nicio sumă.

    Comisia a transmis marţi că a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU.

    Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor.

    Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

    – Stimularea eficienţei energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investiţiilor în eficienţa energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi aplicarea standardelor de eficienţă energetică, precum şi noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

    – Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabileşte că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului aferent veniturilor obţinute. Conform principiului contributivităţii, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuţiilor plătite în timpul vieţii profesionale.

    – Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi contracte de renovare integrată (consolidare seismică şi eficienţă energetică) a clădirilor publice.

  • Ciolacu: România susţine cooperarea în domeniul securităţii spaţiului extra-atmosferic

    „România pledează pentru utilizarea paşnică a spaţiului extra-atmosferic şi dezvoltarea unor norme de comportament responsabil la nivelul spaţiului”, a subliniat şeful Executivului român, amintind că ţara noastră a semnat, la 1 martie 2022, Acordurile Artemis – principii de cooperare pentru explorarea civilă şi utilizarea paşnică a Lunii, a planetei Marte, a cometelor şi asteroizilor în contextul programului de explorare spaţială Artemis condus de NASA.

    Totodată, premierul Ciolacu a susţinut necesitatea unei cooperări sporite în domeniul securităţii spaţiului extra-atmosferic, în contextul internaţional actual marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că România pledează pentru utilizarea paşnică a spaţiului extra-atmosferic, precum şi pentru norme de conduită responsabilă a statelor în acest spaţiu de importanţă esenţială în actualul mediu internaţional.

    „Cred că domeniul spaţial va continua să inspire tinerii să urmeze cariere în ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică şi va motiva tinerii cercetători să lucreze în cadrul proiectelor pentru dezvoltarea programelor de înaltă tehnologie”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.

    La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai participat, printre alţii, Bogdan-Gruia Ivan, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Daniel Cruţeanu, Preşedinte Agenţia Spaţială Română (ROSA) şi Kathleen Kavalec, Ambasadoarea SUA în România.

  • BREAKING: BCE reduce dobânzile la euro pentru a treia oară de la 3,5% la 3,25%, pentru a sprijini economia din zona euro, slăbită de inflaţie şi de încetinire a creşterii. Aproape o treime din creditele acordate în România sunt în euro

    Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor cu un sfert de punct, până la 3,25%, pe fondul semnelor de slăbire a creşterii şi inflaţiei în zona euro. Mişcarea de joi a dus ratele din zona euro la cel mai scăzut punct din mai 2023 şi a urmat unei reduceri de aceeaşi mărime la reuniunea BCE de luna trecută. Aceasta a fost anticipată pe scară largă ca urmare a publicării unor date economice mai scăzute decât se aşteptau, scrie FT. 

    „Informaţiile primite privind inflaţia arată că procesul dezinflaţionist este pe drumul cel bun”, a declarat BCE. „Perspectivele inflaţiei sunt, de asemenea, afectate de surprizele negative recente ale indicatorilor de activitate economică”. Oficialii germani au avertizat că cea mai mare economie a Europei se va contracta pentru al doilea an consecutiv.

    Inflaţia din zona euro a scăzut la 1,7 % în perioada până în septembrie, coborând sub ţinta de 2 % a băncii centrale pentru prima dată în mai mult de trei ani. Înainte de reuniune, comercianţii de pe pieţele de swap-uri estimau încă patru sau cinci reduceri ale ratelor cu un sfert de punct până la jumătatea anului viitor, inclusiv aproape certitudinea unei reduceri în decembrie.

    Rezerva Federală a SUA a redus rata dobânzii de referinţă în septembrie, pentru prima dată în mai mult de patru ani, reducând costurile de împrumut cu o jumătate de punct şi semnalând noi reduceri pe viitor. De asemenea, se aşteaptă ca Banca Angliei să reducă din nou ratele în noiembrie, după reducerile de la începutul acestui an.

    Aproape o treime din creditele acordate în România sunt în euro.

  • Ryanair ameninţă cu anularea a sute de zboruri dacă se majorează taxa pe aviaţie în Marea Britanie

    O’Leary a spus că multe dintre aceste rute interne sunt deja la limita profitabilităţii, fiind aproape de a atinge punctul de rentabilitate.

    „Dacă vor creşte din nou taxele pentru zborurile interne, atunci capacitatea va fi redusă, fără îndoială. Aceste rute nu sunt foarte profitabile, abia reuşesc să fie rentabile”, a afirmat O’Leary.

    Declaraţia vine pe fondul scăderii acţiunilor Ryanair şi a revizuirii estimărilor pentru numărul de pasageri în anul viitor, din cauza incertitudinii legate de livrarea aeronavelor comandate de la Boeing.

  • Cum se construieşte un imperiu: Proiectele imobiliare gigant abandonate revin la viaţă în China după ce guvernul plăteşte 560 mld. dolari dezvoltatorilor să învie fantomele de beton şi oţel

     

    China pare că a găsit o soluţie pentru deblocarea sectorului imobiliar, unde foarte multe proiecte au rămas fără bani, în timp ce milioane de oameni şi-au făcut credite pentru apartamente pe care nu le vor vedea prea curând. Acum, guvernul de la Beijing vrea să ofere dezvoltatorilor împrumuturi care totalizează 562 mld. dolari, pentru a ieşi din impas şi a revigora sectorul, scrie Financial Times.

    Aşa-numita listă alba a dezvoltatorilor  a fost vehiculată încă din ianuarie şi include proiecte şi companii eligibile pentru a primi finanţare suplimentară de la băncile locale şi de stat cu care să continue proiectele.

    Extinderea sprijinului pentru dezvoltatori vine în urma unui efort recent al Beijingului de a restabili încrederea în economia chineză, unde o încetinire prelungită a sectorului imobiliar s-a combinat cu o cerere slabă din partea consumatorilor, ceea ce a înrăutăţit perspectivele şi a dus la solicitarea unor stimulente fiscale suplimentare.

    În septembrie, autorităţile au prezentat măsuri de sprijinire a sectorului, inclusiv reducerea costurilor de împrumut şi relaxarea regulilor pentru achiziţionarea locuinţelor. Aceste planuri, care au fost însoţite de măsuri de stimulare a pieţei bursiere, au alimentat speranţele unei intervenţii majore.

    Guvernul lui Xi Jinping, care a intervenit iniţial pentru a ameliora problemele din sectorul imobiliar în 2020, s-a abţinut până în prezent să anunţe stimulente directe, preferând în schimb să încurajeze sectorul bancar de stat din China să acorde mai multe credite.

    Semn că sprijinul sporit nu a răspuns aşteptărilor investitorilor, acţiunile dezvoltatorilor imobiliari chinezi cotaţi în Hong Kong au scăzut joi. Indicele Hang Seng Mainland Properties a scăzut cu 6,7 procente pe parcursul zilei.

    Zerlina Zeng, şefa strategiei de creditare pentru Asia la CreditSights, a declarat că băncile „ar putea fi reticente în a acorda finanţare suplimentară proiectelor imobiliare incomplete, deoarece trebuie să suporte în continuare riscul de credit”. Ea a adăugat că o mare parte din banii împrumutaţi până în august prin intermediul programului de listă albă au fost pentru refinanţarea datoriilor existente.

    Jeff Zhang, analist la Morningstar, a declarat că se aşteaptă la o „accelerare a execuţiei, cu mai mulţi dezvoltatori în dificultate care primesc fonduri pentru finalizarea locuinţelor, ceea ce ar contribui la consolidarea încrederii cumpărătorilor de locuinţe”.

    Piaţa imobiliară din China este încă dominată de case nou construite care sunt cumpărate înainte de finalizare, deşi achiziţiile s-au mutat în acest an către proprietăţile existente, pe fondul preocupărilor privind starea dezvoltatorilor.

     

     

  • Apple introduce Business Caller ID şi alte unelte utile pentru consumatori

    Apple a anunţat extinderea programului Apple Business Connect, cu introducerea unor unelte utile pentru consumatori. Cea mai importantă funcţie este Business Caller ID, care va permite companiilor, indiferent de dimensiune, să înregistreze numele, logo-ul şi departamentul pentru a fi afişate atunci când contactează clienţii. Această funcţie, care va fi lansată anul viitor, va ajuta consumatorii să distingă mai uşor apelurile legitime de spam.

    Apple Business Connect, lansat în 2023, oferă companiilor control asupra modului în care sunt prezentate în aplicaţiile din ecosistemul Apple, cum ar fi Maps, Messages, Siri şi Wallet.

    Actualizările recente extind aceste instrumente de branding către toate companiile, inclusiv cele fără locaţie fizică. Pe lângă Business Caller ID, programul adaugă şi informaţii de brand în aplicaţiile Mail şi Phone, iar companiile participante pot afişa logo-ul propriu în funcţia Tap to Pay pentru plăţile contactless.

  • Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei: Următoarea emisiune de titluri de stat Fidelis, între 9 şi 18 decembrie. Românii investesc sume din ce în ce mai mari în titluri de stat, aproape echivalente cu cele pe care le luăm de pe piaţa interbancară într-o lună

    Ştefan Nanu, director general Trezoreria Statului, spune că următoarea emisiune de titluri de stat Fidelis, prin care Ministerul Finanţelor vinde titluri de stat neimpozabile micilor investitori, se va desfăşura între 9 şi 18 decembrie.

    “Ne-am gândit să fie între sărbători, deci după Sfântul Andrei şi Ziua Naţională”, spune Nanu care continuă glumind “deci înainte de Carltaboş, Crăciun şi aşa mai departe”. Investitorii mai au şansa să mai subscrie o dată anul acesta, a spus el la evenimentul de listare a Fidelis, ediţia octombrie 2024.

    Pe 17 octombrie 2024 a început tranzacţionarea celei mai recente emisiuni de titluri de stat – prin care statul român a atras suma record de 3,5 mld. lei de la 26.000 de investitori. Defalcat statul a atras 1,5 mld. lei în monedă naţională şi 387 mil. euro în monedă europeană.

    Dobânzile au fost de până la 7% în lei şi 5% în euro. Aceasta a fost a 19-a emisiune de titluri de stat Fidelis din vara lui 2020 încoace. Statul a atras prin aceste emisiuni 38 mld. lei de la micii investitori.

    “Observăm o avalanşă de cereri şi de interes. Apar mereu întrebări despre când este următorul Fidelis”, spune Nanu.

    El a remarcat că românii au început să investească din ce în ce mai mult pe termen mediu. “Maturităţile pe 5 ani au vândut foarte bine. Avem acum pe 5 ani cât aveam înainte pe o întreagă emisiune Fidelis. Sunt sume din ce în ce mai mari, echivalente cu cele pe care le luăm de pe piaţa interbancară prin licitaţie într-o lună”.

    De exemplu la cea mai recentă Fidelis, pe 5 ani statul român a atras 603 mil. lei şi 171 mil. euro, potrivit datelor bvb.ro.

    Instrumentele sunt neimpozitate – atât la scadenţă cât şi în cazul tranzacţionării.​

  • Raport: România avea anul trecut 1,35 milioane de locuri de parcare publice, iar primăriile au încasat 452 milioane lei din utilizarea acestora şi din amenzi. Bucureştiul generează 40% din venituri, cu 300.359 locuri de parcare publice

    România avea anul trecut 1,35 milioane de locuri de parcare publice, faţă de 1,29 milioane în 2022, iar primăriile au încasat 452 milioane lei din utilizarea acestora şi din amenzi, în creştere cu 42%, potrivit unei analize a integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting şi Parking Data.

    Din suma totală, Bucureştiul generează aproximativ 40%, având  300.359 locuri de parcare publice.

    La nivel national, veniturile obtinute de primării din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare  au totalizat 12 milioane lei.

    „În cei 5 ani de analiză, vedem anul 2022 ca un an de cotitură pentru evoluţia parcărilor din Bucuresti. Observăm, astfel, o creştere a numărului locurilor de parcare de doar 23% – de la 244.342 în 2020 la 300.359 în 2023 – şi o creştere a veniturilor de aproape 7 ori în 5 ani, în 2023 fiind duble faţă de anul precedent”, a declarat Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

    Tariful pentru parcările de reşedinţă variază între 30 şi 120 lei în localităţile mici, respectiv între 70 şi 600 lei în oraşele mari. Pentru abonamente, preţurile de închiriere variază între 15 lei/lună şi 1.000 lei/lună. Aceste tarife s-au păstrat şi în 2023, modificările fiind insesizabile faţă de anul anterior.

    Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 şi 5 lei, cu excepţia Clujului şi Oradei, unde limita maximă ajunge la 10 lei.

    “Am continuat şi în acest an să colectăm date şi cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea maşinilor parcate neregulamentar sau blocarea roţilor maşinilor şoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9,15 milioane lei, iar în 2022, de 7,71 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 şi, foarte aproape, Constanţa”, adaugă Bărbuţ.

    O evoluţie încurajatoare este înregistrată la nivelul locurilor dedicate persoanelor cu dizabilităţi, care ajung la 33.729, faţă de cele 29.218 din 2022 sau faţă de 13.728 în 2019.

    După numărul locurile de parcare disponibile, Bucureştiul conduce detaşat, tratat comasat la nivel de primărie general şi sectoare, cu 300.359 locuri de parcare în 2023.

    Defalcat, Timişoara ocupă prima poziţie, cu 83.500 locuri publice de parcare, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri şi Braşov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 oraşe îşi păstrează locurile şi ordinea din anul anterior: Iaşi, Cluj, Craiova şi Piteşti.

    1. Timişoara, 83.500
    2. Sector 3, 80.363
    3. Braşov, 66.161
    4. Sector 4, 65.268
    5. Iaşi, 58.893
    6. Sector 6, 49.193
    7. Bucureşti, 45.280
    8. Cluj-Napoca, 42.596
    9. Craiova, 42.179
    10. Piteşti, 40.751

    În topul parcărilor inteligente , pe primul loc era în 2023 Iaşi, cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026.

    Potrivit autorilor analizei, mobilitatea urbană în România a fost mult timp dominată de maşini şi transport public, dar în ultimii ani bicicletele au câştigat teren ca mijloc de transport alternativ.

    Clasamentul locurilor de parcare tip bike box pentru biciclişti este condus de:

    1. Cluj-Napoca, 19 parcări şi 928 locuri
    2. Sector 6, 17 parcări, 700 locuri
    3. Bacău, 14 parcări, 336 locuri
    4. Timişoara, 9 parcări, 140 locuri
    5. Braşov, 3 parcări, 125 locuri
    6. Sector 3, 3 parcări, 64 locuri
    7. Sector 2, 3 parcări, 60 locuri
    8. Iaşi, 1 parcare, 50 locuri
    9. Vaslui, 1 parcare, 50 locuri
    10. Livezeni, 1 parcare, 25 locuri

    Ca metodologie, raportul se axează pe adrese trimise la 325 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării un număr de 310 oraşe, faţă de 304 în ediţia anterioară. Pentru Bucureşti, au fost incluse şapte primării în acest raport. Documentul include informaţiile prelevate de la primării, verificate şi comparate cu raportările precedente şi din alte surse relevante, în perioada 1 august – 15 septembrie 2024.